Judeţul Vaslui

Obiective turistice

Municipiul Vaslui

* Ruinele Curtii Domnesti si Biserica Sf. Ioan (1490);
  * Statuia de bronz a lui Stefan ce Mare din Centrul Civic (opera lui Eftimie Bârladeanu);
  * Mausoleul "Penes Curcanul" din parcul Copou;
  * Monumentul Independentei din Piata Palatului de Justitie;
  * Muzeul Judetean "Stefan cel Mare";
  * Complexul monumental de la Podul Inalt, la 12 km sud de Vaslui;
  * Parcul Copou cu statuile lui Kogalniceanu, Negri, Russo, Eminescu, Creanga;
  * Movila lui Burcel.

Municipiul Bârlad

* Biserica Domneasca, zidita începând cu anul 1634 în timpul domnitorului Vasile Lupu;
  * Biserica Sf. Gheorghe zidita în 1843;
  * Biblioteca "S. Belloescu" având în prezent peste 150.000 volume si un însemnat numar de carte rara înscrisa în patrimoniul cultural-national (1906);
  * Muzeul "Vasile Pârvan" (1914);
  * Gradina Zoologica.

Municipiul Husi

* Biserica zidita de Stefan cel Mare între 1494 - 1495, si devenita biserica episcopala în 1598 în timpul domniei lui Eremia Movila.

Faima acestui oras este data si de podgoriile care au facut ca Husiul sa fie botezat "capitala straveche a Podgoriilor Moldovei".
In judet exista numeroase biserici din lemn (26) si o serie de manastiri vechi dintre care am putea enumera pe cele de la Moreni, Floresti (1652) si Gârceni.

La 12 km spre Nord de Vaslui în satul Soleşti se afla Casa memorială Rosseti Solescu unde se afla mormântul Elenei Cuza.

Geografia Judeţului Vaslui

Aşezare

Judeţul Vaslui, aşezat în partea de est a ţării, are o suprafaţă de 5297 km2, ceea ce reprezintă 2,2% din teritoriul naţional.

Se învecinează la sud cu judeţul Galaţi, la vest cu judeţul Bacău, la nord cu judeţul Iaşi şi la est cu Republica Moldova.

Este situat în partea central-estică a Podişului Central al Moldovei, în diviziunea acestuia Podişul Bârladului.

Relieful

Relieful colinar cu văi şerpuitoare şi culmi domoale oferă un peisaj plăcut, blând şi reconfortant. Principalele unităţi de relief de pe teritoriul judeţului sunt Podişul Central Moldovenesc, estul Colinelor Tutovei, dealuri şi depresiuni, terase şi şesuri.

Clima

Clima este continentală, iarna se află sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian şi vara al aerului continental şi tropical. Deşi culmile deluroase oscilează între 200 şi 400 m altitudine, prin lucrări de îmbunătăţiri funciare şi construirea unor baraje ele sunt prielnice dezvoltării sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura şi creşterea animalelor).

Demografia

Populaţia judeţului depăşeşte 470. 000 de locuitori care trăiesc în trei municipii (Vaslui, Bârlad, Huşi), un oraş (Negreşti) şi 71 de comune (cuprinzând 456 de sate).

Industria

Ramurile industriale reprezentative sunt: industria constructoare de maşini, industria de rulmenţi, elemente de automatizare şi control, industria chimică, industria mobilei, industria uşoară şi alimentară.

Este un ţinut cu o istorie bogată, cu numeroase dovezi ale existenţei multimilenare a poporului român, ale luptei pentru dreptate socială, pentru unitate şi independenţă.

Flora şi Fauna

Flora şi fauna sunt specifice zonei silvestre şi de silvo-stepă, în păduri şi pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic, mistreţ, căprioare, vulpi, iepuri de câmp.

Istorie

Existenţa judeţului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică dar este menţionat documentar în 1375 şi în documentele interne în 1423.

In perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidenta Tarii de Jos si era considerat a doua citadela a Moldovei.

In 1440, Bogdan al II-lea castiga in padurea de la Crasna o importanta batalie impotriva otomanilor dar eroismul si patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit in marea batalie castigata de Stefan cel Mare in 1475, batalie cunoscuta in istorie ca fiind cea mai stralucita victorie din istoria militara a Romaniei si cea mai mare victorie europeana impotriva otomanilor pana la asediul Vienei.

In secolele care au urmat locuitorii judetului au participat activ la bataliile pentru independenta si libertate din 1848, 1858, 1877 si 1918 fiind recunoscuti pentru vitejia si curajul lor.