Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Citeşti mai mult în Rest România

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest România!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii înregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă înregistra acum!

 Judeţul Sibiu

Sibiu este pe locul 5 în topul celor mai urbanizate judeţe din Sudul regiunii Transilvania, de la Munţii Făgăraş şi Cindrel în Sud până la văile râurilor şi platourilor în nord.

Judeţul Sibiu se întinde până la piscurile înalte ale munţilor Făgăraş în partea de sud-est şi Munţii Cindrel spre sud-vest.

Judeţul Sibiu În Transilvania de sud

Above:  Păltiniş in the Cindrel Mountains

Câmpiile aluviale ale Văii Făgăraşului se sfârşesc la râul Olt, cu teritoriul deluros al Platoului Transilvănean, în nord-estul judeţului Sibiu. Relieful judeţului variază de la înălţimi de peste 2500 metrii, cât atinge Vârful Negoiu, până la doar 28 metrii la malurile râului Târnava Mare.

Peste un sfert din judeţ este acoperit de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel şi jumătate de platourile înalte Târnava, Hartibaci şi Secase.

Turism

Aşezat în centrul ţării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătura şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zonă de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare.
Varietatea peisagistică a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice şi de arhitectură şi muzeele încadrează judeţul între vetrele de cultură şi civilizaţie românească şi în zonele cu tradiţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare.

Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vânatoare sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.

Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna sau vara.

Reteaua hoteliera de vile si cabane, de restaurante, discoteci, cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa fie cautate în toate anotimpurile.

Ştatiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic, ale aparatului respirator, genito – urinar, insuficienta glandulara, în stari de convalescenta.

Multe localitati din judet pastreaza înca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala.

Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si arhitectura româneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din Sibiu o zona aparte.

O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc frumosul.

Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la îmbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic, care în prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa propunem o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social – economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice, care, apreciem ca va avea efecte de mediu absolut benefice.

De la Mike Ormsby, o nouă carte ce  nu trebuie ratată 'GRAND BAZAR ROMÂNIA!', cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a poporului român Mai multe aici

Munţii Făgăraş

Ajungem la şase după-amiaza. Suntem undeva sus, pe dealurile Transilvaniei, la 25 de km sud-vest de Sibiu. De jur-împrejur, coline gri-albăstrui văluresc până în zare, ca un ocean. Nu se aude nimic afară de ciripitul păsărilor adus de vânt

Transilvania- în inima ţării, cum zic unii. Mă uit în jur, încercând să-mi imaginez câţi inşi vor fi traversat colinele astea de-a lungul mileniilor : războinici şi ciobani, ţărani şi poeţi. Sânt încălzit, optimist şi rupt de oboseală dupa nouă ore de mers ba prin soare, ba prin ploaie. 

Dar am ajuns. Împreună cu vechiul meu prieten George, cu Alina, soţia lui, şi cu micuţa Catrinel, fiica lor, care are opt ani şi e iute ca argintul-viu. Dar ne pomenim imediat cu o surpriză : la picioarele noastre se deschide o râpă la 45°. Îţi dă fiori.

Jos, un lac glacial se-ntinde nemişcat, ca o farfurie plină cu apă : Lacul Iezerul Mare. Sclipeşte în soarele de dimineaţă. Tufişuri ţâşnesc din pereţii de stîncă pleşuvi, ca nişte pete de culoare verde mâzgîlite de un copil.

Ciobanul o ia către culmea dealului şi dispare, de parcă l-ar înghiţi pământul. Mă uit cum i se scufundă treptat căciula neagră în iarbă, ca periscopul unui submarin într-u ocean verde. Pare să fie la el acasă în locul ăsta sălbatic şi neospitalier, odraslă a pămîntului străbun. Mă izbeşte dintr-o dată deosebirea dintre noi şi el. Aici el e la el acasă şi munceşte. Are nevoie doar de nişte câini, de-o bâtă şi de câte-o ţigară. Nouă celorlalţi ne trebuie birouri şi computere, maşini şi telefoane mobile.

Ne aşezăm sub un copac gros, ne dăm jos rucsacii şi bocancii, gâfâind. Soarele e sus şi frige, dar vântul ne răcoreşte. Ne odihnim cu ochii la cerul pe care flutură agale  norişori albi şi pufoşi.

-- Din capitolele „Bucureşteni” şi „Prea bună ca să fie adevărată”

 Mâncăm brânză de capră, ardei, măsline şi pâine cu coajă crocantă. Apa de izvor din sticle e încă rece, în ciuda arşiţei de amiază. În jurul  nostru dealurile albastre-verzui se întind cât vedem cu ochii. Mi se pare un privilegiu că mă aflu aici. 

E prea bine ca să fie adevărat.

 

Sibiu

Sibiu

Ajung la Sibiu şi prietenii mă aşteaptă la gară. Mă foiesc pe bancheta din spate a Loganului lor nou-nouţ şi îmi reîmprospătez amintirile despre orăşelul acesta străvechi.

N-am mai fost pe aici de câţiva ani. Senzaţia e neschimbată, dar locurile arată altfel.

Aceleaşi acoperişuri piezişe şi geamlâcuri la pod care veghează oraşul ca nişte ochi pe cale să aţipească.

Mediaş

Agnita

Mai jos sunt listate câteva agenţii zonale care vă pot ajuta cu rezervarea şi organizarea de tururi locale prin zona Sibiu .

Velimed2, Str. J. Honterus, nr.6 în Mediaş

0269 837611  FAX: 0269 837611 

Velimed1, Str. Turnului, nr.1 în Mediaş

0269 841835  FAX: 0269 845131 

Passpartout, Str. I.G. Duca, nr.24 în Mediaş

0269 839681  FAX: 0269 839681 

Nicolexim Medias, Str. George Enescu, nr.1 în Mediaş

0268 839975  FAX: 0269 842179 

Paralela 45 Medias, Str. Roth SL, nr.8 în Mediaş

0269 832422  FAX: 0269 832422 

Novatouring Turism Medias, Str. D. Babes, nr.21 în Mediaş

0269 821015  FAX: 0269 821015 

Euroclass Travel Medias, Str. Bucegi, nr.37 în Mediaş

  0269 846746  FAX: 0269 846746 

Central Medias, Str. Mihai Eminescu, nr.4 în Mediaş

  0269 841885  FAX: 0269 841885 

Agentia de Voiaj Medias, Str. Regele Ferdinand nr. 5 în Mediaş

Informatii,bilete

  0269 841351  

Travel Inout, Str. Miraslau nr. 22 în Sibiu

0269 232882  FAX: 0269 232882 

Trans Europa, Str. N. Balcescu nr. 19 în Sibiu

0269 211296  FAX: 0269 210364 

Transair Agency, Str.Al.Paoiu Ilarian nr.3 în Sibiu

0269 216013  

Tramp Travel Holidays International, Bd Victoriei nr 29, ap 11 în Sibiu

0269 206630  FAX: 0269 243955 

Pf Alaman Marian, Tiglarilor G2/58 în Sibiu

0740140506  

Reky Travel Turism, Str.Nicolae Iorga nr.59,sc.C, et.1, ap.24 în Sibiu

0269 244165  FAX: 0269 421460 

Paralela 45, Calea Dumbravii nr. 12 în Sibiu

0269 216096  FAX: 0269 217947 

Maya Tour, Str George Cosbuc , nr.25 A în Sibiu

0269 223324  FAX: 0269 223324 

Marshal Turism (Sibiu), Str.Constitutiei nr.1 în Sibiu

0369 405389  FAX: 0369 405389 

Magic Travel, Str. Mitropoliei nr. 27 în Sibiu

0269 230275  FAX: 0269 230275 

Kultours, Piata Mica nr.16 în Sibiu

0269 216854  FAX: 0269 216854 

Karussell Tours, Soseaua Alba Iulia nr.6 în Sibiu

0269 215241  FAX: 0269 212250 

Idm Tour, Piata Mica nr.7 în Sibiu

0269 214369  FAX: 0269 214254 

Good Time, Sos. Alba Iulia nr.59 în Sibiu

0722211644  FAX: 0269 227743 

Eximtur (Sibiu), Str. Nicolae Balcescu nr. 6 în Sibiu

0269 245508  FAX: 0269 245508 

Crown Tours, Calea Dumbravii nr 17 în Sibiu

0269 560048  FAX: 0269 243464 

Carpathian Active Travel, Piata Mare 12 în Sibiu

0727851466  FAX: 0269 421460 

Atlassib Tourism, Str.Autogarii nr.1 în Sibiu

0269 212466  FAX: 0269 228068 

Ankertours, Str.Nicolae Balcescu nr.10 în Sibiu

0269 431057  

Amad Touristik, Calea Poplacii nr.58 în Sibiu

0269 212227  FAX: 0269 233222 

Aka Travels, Str.N.Balcescu nr.17 în Sibiu

0745845156  

Aerotravel Business Plus Lufthansa City Center, Str.Telefoanelor nr.1 în Sibiu

0269 218140  FAX: 0269 213526 

Prima Ardeleana, Piata Unirii nr.1 în Sibiu

  0269 211788  FAX: 0269 217933 

Paltinis S A, Str.Tribunei nr.3 în Sibiu

  0269 223860  

Inter Pares, Str. Cristian nr.19A în Sibiu

  0269 234082  FAX: 0269 234082 

Flamingo Travel, Str. Gral. Vasile Milea nr.64 în Sibiu

  0269 215003  FAX: 0269 215003 

Eco Travel Consult, Str.Soimului, bl.16E, ap.7 în Sibiu

  0724217016  

Dream Travel, Str. Nicolae Balcescu nr.12 în Sibiu

  0369 405390  FAX: 0369 405390 

Continental (Sibiu), Calea Dumbravii nr.2-4 în Sibiu

  0269 218100  FAX: 0269 210125 

Sind Romania (Sibiu), Bd. Victoriei 10 în Sibiu

  0269 218339  FAX: 0269 218339 

Turismul Transilvan, Str.Porumbacului nr.7 în Sibiu

  0269 422859  

Bilco, Str.Arad nr.39 în Sibiu

  0269 223525  

Birki-Reisen, Aleea Haiducului nr 2 în Sibiu

  0269 217370  

Agentia de Voiaj Sibiu, Str. Nicolae Balcescu nr. 6 în Sibiu

Informatii despre traficul international si intern,bilete

  0269 216441  

sau Click aici pentru o hartă mai mare cu mai multe localităţi

Transport

 Maşini de Închiriat în Judeţul Sibiu

Mai jos sunt listate câteva agenţii zonale care vă pot ajuta cu rezervarea şi organizarea de maşini de închiriat prin zona Sibiu .

Sibiu Centru, Str. Ioan Lupaş, nr.30 în Sibiu

la sau săptămânal

la sau săptămânal

la sau săptămânal

        
   +1 (800 527 0700    +44 8445 81 22 01    0269 239095  

Sibiu Centru, Str. Tribunei, nr.7 în Sibiu

la sau săptămânal

la sau săptămânal

la sau săptămânal

        
   +1 (800 331 1212    +44 844 581 0147    0729 800393  

Despre maşini de închiriat în România 

 Geografie

Judeţul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei şi se întinde pe o suprafaţă de 5.422 km pătraţi, care reprezintă 2, 3% din teritoriul ţării.

Limitele sale urmăresc crestele semeţe ale Munţilor Făgăraş sau culmile domoale ale Munţilor Cindrel, care-l separa de judeţele Argeş si respectiv, Vâlcea; trec apoi prin Depresiunea Făgăraş, prin văile sau peste dealurile din podişul Târnavelor, unde se învecinează cu alte trei judeţe: Braşov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful judetului, cu înălţimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca râului Târnava Mare, este caracterizat printre-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafaţa este acoperita de Munţii Făgăraş, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Târnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adânci.

Resursele naturale ale Sibiului

Bogăţia naturală a judeţului se datorează celor 6 rezerve de o valoare ştiinţifică şi publică inestimabilă: Lacul fără fund de la Mina de Sare Sibiu, zăcămintele de calciu de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervele din Valea Sârbă, Lacul Bâlea si Cascada Bâlea si rezervele lacurilor din Munţii Cindrel.

Dintre resursele naturale ale judeţului, zăcămintele de gaz sunt cele mai importante, de o calitate înaltă şi în cantitate mare. Straturi mari de marmură au fost descoperite şi exploatate în Valea Porumbac, în timp ce Sibiu furnizează cantităţi apreciabile de nisip, argilă si pietriş în industria construcţiilor. Alte resurse naturale sunt produsele forestiere, pădurile de provenienţă a acestora acoperind aproape 40 % din aria judeţului, păşunile, fâneţele şi restul agriculturii au o floră şi faună bogată de-o parte si de alta a râurilor Olt şi Cindrel.

Râurile judeţului Sibiu

Cele mai importante râuri care traversează judeţul sunt: Oltul la Sud, cu Cibin principalul său afluent, şi Târnava la Nord. Zona Sibiu este întretăiată de câteva dintre cele mai mari râuri ale României, în partea de mijloc a traseului lor, cel mai notabil fiind Oltul, care îşi are izvoarele în Munţii Făgăraş şi Bâlea Lac şi se varsă în Dunăre.

Oltul câştigă destul de multă cantitate de apă de pe urma afluenţilor Apaş, Cărţişoara, Porumbac şi Avrig, de-a lungul cărora s-au format comunităţi cu aceleaşi nume.

Râurile din partea de Nord a judeţului include Târnava Mare care curge de-a lungul satelor Laslea, Vâlchid, Biertan, Moşna si Visa.

În zonă se află multe lacuri de diverse origini. Lacurile glaciare de la Podragu, Podragelu, Bâlea, Lacul Muntelui Mare şi Lacul Muntelui Mic. Mai sunt de asemenea şi câteva lacuri artificiale pe lângă Sadu, Cibin, Hartibaciu şi Olt.

 Râurile care curg către sud-est izvorăsc din Munţii Cindrel, pe lângă Sebeş, Cisnădie şi Sadu, toate revărsându-se în râul Cibin. La Mohu, râul Cibin primeşte apele Hartibaciului, care curge printre dealurile cu acelaşi nume. 

Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafaţa judetului. Oltul (52 km in judeţ) colectează apele aduse de râurile din munţii Făgăraş: Arpaş, Cărţişoara, Porumbac, Avrig. Râurile de pe versantul nord-estic al munţilor Cindrel (Sebeş, Cişnădie, Sadu) sunt colectate de Cibin care izvoreşte de sub Vf. Cindrel.

La Mohu, Cibinul primeşte ca afluent râul Hartibaciu, care drenează o parte din podişul care-i poarta numele.

Râurile din partea nordica sunt adunate de Târnava Mare (Laslea, Valchid, Biertan, Mosna, Visa). Reţeaua hidrografica este întregita de numeroase lacuri de diverse origini. In zonele montane înalte se întâlnesc lacuri glaciare: Podragu, Podragelu, Bâlea, Lacul Doamnei, Avrig, Iezeru Mare, Iezeru Mic.

In judeţul Sibiu se găsesc si numeroase lacuri artificiale: pe Sadu, pe Cibin, pe Hirtibaciu sau pe Olt.

Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înalta.

Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judeţul mai are resurse de nisip, argila, pietriş, etc, folosite ca materiale de construcţii.

Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judetului, pasiunile, fanatele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervaţii naturale de mare valoare ştiinţifica si turistica: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cişnădioara si Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sârba, si lacurile Bâlea si Iezerele Cindrelului.

Principalele localităţi

Judeţul Sibiu are municipiile Sibiu şi Mediaş şi 9 oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu. Mai sunt şi 53 de comune, printre cele mai cunoscute fiind Păltiniş, Răşinari şi Bâlea Lac. Alte sate mai notabile include Altana, Atel, Beneşti, Biertan, Boian, Orlat, Poiana Sibiului.

Demografia

Populaţia judeţului Sibiu

În 2002, Sibiul avea un număr de locuitori de 421.724, iar densitatea era de 78loc/km pătrat, cu două treimi ale judeţului puternic urbanizate(aproape la fel ca USA-în general).

Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de români. Mai există comunităţi de germani, unguri şi rromi, urmând tradiţia cea mai mare minoritate în judeţ era cea germană, dar numărul lor a scăzut în istoria recentă.

Partea de Sud a judeţului, mai apropiată de munţi, era în principal locuită de români (Mărginimea Sibiului), iar partea de Nord(Podişul Transilvaniei) era locuită în mod egal de germani şi români, acum cele mai multe sate germane fiind părăsite.

Populaţia rromă, majoritatea provenind din Sudul României, era plasată în jurul satelor în perioada comunistă, şi de atunci şi-a mărit numărul.

Predominant, oamenii din judeţul Sibiu erau ciobani care traversau constant Munţii Carpaţi, menţinând legătura esenţială dintre comunităţile româneşti de la Nordul şi de la Sudul munţilor. Activităţile strâns legate de oierit, ca lânăritul şi pielăritul, sunt încă bine executate şi astăzi.

Below:  The Sibiu Meadows at Poiana Sibiului

Clima Sibiului

Datorita locaţiei si reliefului sau, judeţul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri răcoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitaţii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest;

Mediaş, Sibiu County's Second City Authentic and Typical of Southern Transilvania Towns

Top Ten Natural Wonders of Sibiu And this list is ONLY A START! The abbey of Cârţa The Făgăraş Mountains Lake Bălea and Bălea Waterfall on the Transfăgărăşan Road The Negoiu Peak and The Cindrel Mountain Lakes Păltiniş mountain resort and the Cindrel Mountains Ocna Sibiului, Bazna and Miercurea Sibiului Spa towns The Mărginimea Sibiului rural area The Bottomless Lake at the Sibiu Salt Mine Calcium deposits of Cişnădioară and Turnu Rosu The Sarba Valley Reserve

Răsnari Village One of the first settlements as Wallachians moved north into Transilvania during the 13th Century up the Olt River valley

Ca o completare a centrului Sibiului, judeţul Sibiu este acasă pentru oraşul medieval Mediaş.

De asemenea, în judeţ puteţi găsi sate şi biserici medievale saxone fortificate, ca Biertan, Valea Viilor, Cisnădie şi Cisnădioara în afara Sibiului, ca şi Slimnic si Agnita.

Câteva din cele mai bune locuri de vizitat ale UNESCO se găsesc în judeţul Sibiu, făcând din aceste o adevărata Mecca turistică pentru cei ce caută o experienţă autentică a culturii saxone şi a celei medievale, ca de asemenea şi privelişti naturale, parcuri şi muzee în aer liber.

Capitala Europeană Culturală în 2007

Oraşul Sibiu este capitala culturală europeană a anului 2007, fiind vizitată frecvent de prinţul Charles al Angliei, ataşat fiind de impresionanta arhitectură şi cultură saxonă păstrate pe teritoriul judeţului Sibiu şi al Transilvaniei în general.

Restaurarea satelor saxone reprezintă un mare interes pentru prinţ, iar judeţul Sibiu a beneficiate enorm de pe urma acestei atenţii.

Prinţul Charles controlează fabricarea sucurilor din fructe, asigurându-se că fructele naturale şi cele organice cultivate în Sibiu sunt transformate în sucuri organice de primă calitate.

The Sibiu Hinterland

Mărginimea Sibiului este o zonă care cuprinde 18 localităţi româneşti în partea de sud-vest a judeţului Sibiu, toate având o moştenire etnologică, culturală, arhitecturală şi istorică unică.

Zona este situată în imediata apropiere a leagănului civilizaţiei saxone din Transilvania-oraşul Sibiu, întinzându-se pe o suprafaţa de 200 KM pătraţi, limitată de râul Sadu în Sud şi râul Sălişte în Nord.

Satele sunt situate în jurul văilor diferitelor râuri care curg din Munţii Cindrel de-a lungul Podişului Transilvănean.

Cel mai vechi sat cunoscut este Răşinari, care datează din 1204, urmat de Tălmaciu-1318, Orlat-1322 şi Sălişte-1354.De-a lungul istoriei lor, aceste aşezări au fost uneori (împreună cu Ţara Făgăraşului) părţi ale Principatului român Valahia.

Un important eveniment în acesta zona a fost stabilirea în secolul 18 de către Maria Theresa a primului regiment românesc de grăniceri la Orlat. De asemenea, şi Boiţa era un sat la graniţa, la capătul pasajului de-a lungul râului Olt.

Cultura şi tradiţiile

Judeţul Sibiu are o varietate de obiceiuri legate de diferite momente ale anului şi ale vieţii.

La cele mai importante ocazii este important să porţi costumul popular tradiţional, alb cu negru şi o pălărie rotundă fără margini purtată de către bărbaţi.

Pictura pe sticlă este o tradiţie în această zonă, cu legături puternice la Biserica Ortodoxă Română, de departe principala religie a localnicilor.

Arhitectura este puternic influenţată de saxoni, case impunătoare şi curţile bine închise pe toate laturile.

Lemnul era tradiţionalul material de construcţie, dar cărămida l-a înlocuit în ultima sută de ani. Astăzi doar un mic număr de case din lemn mai pot fi văzute.

Mai jos: Păstorii dintre Răşinari şi Păltiniş (aproximativ 10 min de Sibiu)

Mai jos sunt listate câteva hoteluri şi pensiuni locale prin zona Sibiu .

Pensiunea Perla Arpasel, Arpasu de Sus , DN1 în Arpasu de Sus

La pensiunea "Păstrăvăria Albota" aveţi ocazia de a descoperi oaza de linişte pentru destindere şi reîncărcarea bateriilor, într-un peisaj unic ce oferă hrană sufletească ochilor. Pe malul stâng al râului Arpăşel, pensiunea este situată la poalele Munţilor Făgăraş (Alpii Transilvaniei), cel mai înalt masiv din România.

0269 233503  

Vila Paltinu, Balea Lac, 2050M altitudine în Bâlea

0269 524277  

Pensiunea Sub Cetate, Cisnadioara , Nr. 252 în Cisnadioara

La 12 km de Sibiu (traversand padurea Dumbrava va asteptam la Pensiunea Subcetate (cu restaurant cu conditii foarte bune de cazare! Dispune de parcare in curte si sala de conferinte. Camerele sunt duble iar pretul include mic dejun. Pensiunea vine sa ofere turistilor si tuturor gurmanzilor o autentica si traditionala bucatarie saseasca, cu bucate pregatite ca in timpul binecunoscutei doamne Greger.

0269 561507  

Pensiunea Lia, Cisnadioara , nr. 244 în Cisnadioara

O pensiune recent renovata, situata intr-un ambient natural incantator va asteapta. 5 camere, care au 2 pana la 4 paturi, 4 bai, o camera de zi, doua terase, parcare in curte; si grill la cerere, TV cu cablu, gradina cu piscina, telefon.

0269 564395  

Pensiunea Salistean, str. Valea de Argint nr. 105 în Cisnadioara

Gratie amplasarii pe o colina ?afara satului Cisnadioara, pensiunea beneficiaza de un cadru deosebit. Incalzire cu sobe cu lemne, mancaruri alese din traditia locala, tenis de masa,schi si saniute pe dealurile din jur, calarie cu cai pensiunii. Facilitati: - ferma proprie (gaini, curcani, bibilici, iepuri, oi, gaste, magarus, capre,cai, vaci si loc de campare - spatiu de servit masa afara, amenajat rustic cu masa si banci de lemn, gratar - acces internet - biciclete de ?hiriat - incalzire centrala - transfer auto la Sibiu (gara sau aeroport si informatii turistice

0269 563501  

Pensiunea Mesteacanul, Str. Valea Luminoasa 4 în Cisnadioara

9 camere, 3 bai, salon cu semineu, 2 bucatarii complet echipate

0269 561011  

Pensiunea Harbach, Marpod în Marpod

Pensiunea ofera toate facilitatile de care aveti nevoie pentru petrecerea unui sejur deosebit: - 12 camere simple si duble cu baie proprie - sala de mese/conferinte de 50 locuri - incalzire centrala, apa calda si rece, - frigider - aragaz - dus - antena satelit - internet - telefon - parcare in curte - gratar

0740 873304  

Pensiunea Maria, Raul Sadului , nr. 296 în Râul Sadului

Pensiunea Maria a fost fondata in 2004, fiind o constructie rustica din lemn, caramida si piatra masiva. Are doua nivele avand capacitate de cazare de 13 locuri. Acestea sunt impartite in camere a cate 2 - 4 locuri. Pensiunea dispune de instalatie de apa, canalizare, incalzire centrala partiala si sobe rustice. Se pune la dispozitia turistilor baie cu dus, grupuri sanitare la fiecare nivel. Turistii dispun de telefon public si de telefon fix. Se pot servi mancaruri traditionale romanesti specifice Marginimii Sibiului Drumetiile in imprejurimi ofera ocazia vizitarii atat a unor obiective turistice cat si a unor peisaje naturale deosebite.

0269 567176  

Pensiunea Maria, Raul Sadului , nr. 296 în Râul Sadului

Pensiunea Maria a fost fondata in 2004, fiind o constructie rustica din lemn, caramida si piatra masiva. Are doua nivele avand capacitate de cazare de 13 locuri. Acestea sunt impartite in camere a cate 2 - 4 locuri. Pensiunea dispune de instalatie de apa, canalizare, incalzire centrala partiala si sobe rustice. Se pune la dispozitia turistilor baie cu dus, grupuri sanitare la fiecare nivel. Turistii dispun de telefon public si de telefon fix. Se pot servi mancaruri traditionale romanesti specifice Marginimii Sibiului Drumetiile in imprejurimi ofera ocazia vizitarii atat a unor obiective turistice cat si a unor peisaje naturale deosebite.

0269 567176  

Pensiunea Radoiu, str. Talmacel, nr. 16 în Talmacel

O casa traditionala, cu sanitare moderne, tipica prin organizare si imagine zonei Marginimii Sibiului. Facilitati: - ferma proprie (gaini, curcani, bibilici, iepuri, oi, gaste, magarus, capre,cai, vaci si loc de campare - spatiu de servit masa afara, amenajat rustic cu masa si banci de lemn, gratar - acces internet - biciclete de inchiriat - incalzire centrala - transfer auto la Sibiu (gara sau aeroport si informatii turistice Structura: 3 camere decomandate, 2 bai comune , sala de mese

0269 556836  

Istorie

Primele aşezări Saxone

Oraşul a fost fondat în 1190 de către coloniştii saxoni stabiliţi în zona. A fost probabil construit lângă o aşezare română care s-ar fi numit în timpul epocii medievale ”Caedonia”, şi care ar fi putut fi părăsită la sosirea saxonilor.

În secolul al 14 lea devenise deja un important centru comercial. In 1376 meşteşugarii erau divizaţi deja în 19 branşe. Sibiul devenise cel mai important oraş de etnie germană dintre cele 7 oraşe, care îl denumiseră, în limba germană, Siebenburgen.

Aici era Universitatea Saxorum, întrunirea germanilor din Transilvania. Opinia publică a secolului 17 a asociat Sibiului calitatea de a fi oraşul cel mai estic care făcea parte din sfera europeană. De asemenea, era şi punctul terminus al rutelor poştale.

Cetatea etnică românească

Judeţul Sibiu a fost pentru multe secole o curioasă extensie a culturii valahilor la Sud, zona cunoscută ca Tara Făgăraşului fiind “romanizată” mai devreme decât alte zone din Transilvania aflate sub dominaţia habsburgică.

De-a lungul secolelor 18 si 19 judeţul a devenit unul din cele mai importante centre pentru etnicii români din regiune. Prima bancă sub proprietate românească îşi avea sediul aici (banca Albina), ca şi Astra de altfel (Asociaţia din Transilvania pentru Literatura Românească şi Cultura Populară Românească).

După ce Biserica Ortodoxă Română a primit aviz în Imperiul habsburgic din 1860 înainte, Sibiu a devenit Scaunul Metropolitan şi şi-a păstrat titlul de cel de-al treilea centru al Bisericii în România modernă.

Între anii 1848(Revoluţia Ungară) şi 1867 (anul Ausgleich-ului), Sibiu a fost locul de întâlnire pentru Transylvanian Diet, care îşi căpătase cea mai reprezentativă forma după ce Imperiul fusese de acord cu extinderea drepturilor de vot în zonă.

Exodul german

După Primul Război Mondial, când Imperiul austro-ungar a fost dizolvat, judeţul Sibiu a devenit parte a României. Totuşi, majoritatea populaţiei era formată din oameni de etnie germană şi ungară.

După 1990 cei mai mulţi germani din oraş au emigrat în Germania, după ce au fost ostatici “de facto” ai regimului Ceauşescu (practic, le şantaja rudele din Germania). Printre cei care au rămas până în greii ani 2000 se numără şi Klaus Johannis, care în prezent este primarul Sibiului.

Hoteluri, Vile şi Pensiuni în Sibiu

  Adăugaţi Caută şi Harta în directorul Favorite!

  Adăugaţi Forumul în directorul Favorite!

România:  E-mail aici sau 0745.882.738    Fax 031.710.7036

SUA:  Vanzari în SUA sau +1.866.800.6464 (tel/fax, gratuit în SUA)

Versiunea Engleză

Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice sugestie este binevenită
pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici, şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!

Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest România