Bine aţi venit la oraşul Zalău şi judeţul Sălaj în regiunea Transilvania, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Sălaj, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Zalău este un oraş în judeţul Sălaj. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Salaj este un judeţ în regiunea
Transilvania
Prezentare
Judeţul Sălaj este aşezat în partea de Nord - Vest a
României respectiv în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord - Vest şi se
suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătura dintre Carpaţii
Orientali şi Munţii Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma
Someşană, care are o suprafaţă de 3864,48 km2, ceea ce reprezintă 1,6%
din suprafaţa ţării.
Se învecinează cu judeţele Satu Mare şi Maramureş
la Nord, Bihor la vest şi Sud - Vest şi Cluj la Sud şi Est.
Sălajul poate fi integrat într-un circuit turistic regional, naţional
şi internaţional al celor mai atractive obiective turistice de
pe teritoriul ţării: biserici de lemn (Fildu de Sus, Sînmihaiu
Almaşului, Baica, Raciş, etc.), mănăstiri (Strâmba, Bălan, Bic, Rus),
castele, conace (Jibou: Wesselenyi, Şimleu Silvaniei: Bathory, etc.),
băi termale (Boghis, Bizusa, etc.), degustări de vinuri, păstrăvării
(Tusa), zone peisagistice deosebite ("Poiana narciselor" de la Raciş,
Zona peisagistică a munţilor Plopişului, Izvoarele Barcăului, Grădina
Zmeilor), muzee (Zalău, Şimleu Silvaniei, Bocşa, Bobota).
Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul
judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme. Demne
de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti si
pastorale organizate in judetul nostru, care in multe cazuri atrag mii
de spectatori.
Turismul religios monahal incepe sa prinda contur si in judetul
nostru. In perioada post decembrista s-au constituit un numar de 4
comunitati monahale, cea mai avansata in constructii fiind cea de la Bic
(Simleu Silvaniei).
Apele termominerale utilizate in scopuri terapeutice, bicarbonatate,
cu temperaturi cuprinse intre 23 - 42 C – Baile Boghis si ape minerale
balneoterapeutice, sulfatate si sulfuroase – Bizusa Bai, precum si in
alte localitati: Simleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Mesesenii de Sus si
Zalnoc.
Arii protejate – Pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii
protejate de interes national, acestea insumand o suprafata de 516,73
ha, cele mai reprezentative fiind:
* Gradina Zmeilor- comuna Balan, cu o suprafata de 3,00 ha;
* Rezervatia peisagistica Tusa – Barcau – comuna Sig, cu o suprafata de
13,43 ha;
* Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafata de 1,5 ha;
* Padurea Lapis – comuna Nusfalau, cu o suprafata de 430,40 ha;
* Pestera Magurici – comuna Ileanda, cu o suprafata de 1,00 ha.
Exista o bogata fauna cinegetica compusa din mistreti, cerbi
carpatini, ursi, iepuri, lupi, rasi, fazani, etc.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona de dealuri
si depresiuni situate pe cursul vailor Almasului, Agrijului, Somesului,
Crasnei si Barcaului. Zona montana este reprezentata in partea de
Sud-Vest prin doua ramificatii nordice ale muntilor Apuseni: culmile
Mesesului si Plopisului. Depresiunile au o larga raspandire pe
teritoriul judetului si reprezinta importante zone agricole de
concentrare a asezarilor.
Reţeaua hidrografică
Principala caracteristica a retelei hidrografice a Salajului este
relativa uniformitate a repartitiei raurilor pe intregul teritoriu, cu o
foarte slaba prezenta a retelei lacustre naturale, dar cu aparitia din
ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Raurile Somes, Crasna, Barcau,
Almas, Agrij si Salaj reprezinta principalele ape curgatoare din judet.
De asemenea, pe raza judetului se afla si Lacul de acumulare Varsolt de
pe cursul raului Crasna. Apele acopera 57,8 km2 , reprezentand 1,5% din
suprafata totala a judetului.
Clima
Dupa expozitia lui, judetul Salaj se afla sub directa influenta a
maselor de aer din est, dar si din vest (mai umede), incadrandu-se in
sectorul cu clima continentala moderata. Circulatia maselor de aer de
inaltime, precum si relieful, prin aspectul si altitudinea lui creeaza
diferentieri climatice, pe de o parte intre vestul si estul judetului,
iar pe de alta parte, intre principalele unitati geo-morfologice.
Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8C0 si 9C0 in cea mai
mare parte a judetului, exceptie facand culmile mai inalte ale muntilor
Meses si Plopis, precum si zona dealurilor inalte Simisna – Girbou, unde
temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 6C0 si 8C0.
Precipitatiile atmosferice medii anuale prezinta valori cuprinse intre
700 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrandu-se in muntii Meses si
Plopis, iar mai mici in Depresiunea Almas – Agrij si pe valea Somesului.
Populaţia
Populatia stabila la 01.07.2003 era de 249.194 persoane, din care:
49% - masculin, 51% - feminin.
Densitatea populatiei din judetul Salaj este de 64,2 locuitori / km
pătrat.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Judeţului Salaj!
Istorie
Istoria prezenţei umane pe teritoriul judeţului se pierde în negura
vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost
descoperit în judeţul Sălaj, la Moigrad. Cântăreşte 780 grame, datează
din perioada Neoliticului şi întruchipează idoli antropomorfi, simboluri
ale fertilităţii.
Vestigiile dacice sunt raspandinte in aproape intregul judet. Tot in
judet au fost descoperite 14 tezaure de monede si podoabe dacice din
argint, iar prin Salaj trecea vechea artera comerciala cunoscuta sub
numele de "Drumul sarii", pe care sarea pleca din interiorul
Transilvaniei spre Europa Centrala.
O importanta asezare dacica este cea
de la Moigrad (Porolissum), situata pe Magura Moigradului, asezare
pomenita de Ptolemen in lucrarea sa "Geografia".
Dupa cucerirea romana si organizarea provinciei Dacia, strategii
militari romani au trasat pe muntele Meses frontiera Nord-Estica al
Imperiului Roman.
Acest "Limes" delimita teritoriile provinciei Dacia de
zona ramasa neocupata, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt
castrele romane de la Buciumi, Romita(Certinae), Tihau, Sutoru(Optatiana)
si de la Romanasi(Largina).
Cronicile bizantine si Cronica Hungarorum a lui Anonymus fac primele
mentiuni despre romanii din aceste locuri, despre formele lor de
organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), precum si despre prima
aqare documentara a localitatii Zalau (Ziloc).
In epoca medievala, prin Salaj treceau unele dintre cele mai
importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul
Europei: drumul sarii si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele
fortificatii medievale pentru apararea Transilvaniei.
In lupta pentru independenta si unitate nationala, purtata de romani
in epoca moderna, Salajul a avut reprezentanti de frunte din randul
carora se remarca personalitati ca Simion Barnutiu, Alessandru Papiu
Ilarian, George Pop de Basesti, Iuliu Maniu, etc.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".