Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Citeşti mai mult în Rest România

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest România!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii înregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă înregistra acum!

Judeţul Prahova

Prahova cea Populară!

Prahova este alegerea poporului, de departe cel mai popular judeţ printre români, datorită distracţiilor de vară ŞI iarnă!

Fie că este vorba de castele regale, pârtii superbe de schi sau pur şi simplu privelişti somptuoase de pe traseele montane spre înălţimi, judeţul Prahova este o comoară cu peisaje încântătoare şi staţiuni de talie mondială.

Judeţul Alegerilor Culturale

Însăşi românii uită deseori cât de mulţi dintre eroii lor naţionali au ales dealurile odihnitoare ale judeţului Prahova pentru a-şi petrece ultimii ani. Casele frumoase de la ţară ale acestora s-au păstrat din fericire, spre bucuria Dvs.!

Pline de înţelepciune din urma călătoriilor lor plin lume şi a carierelor uluitoare, luminile strălucitoare ale României au ales Prahova pentru reşedinţele lor rurale şi anii lor de glorie. Numele dăinuiesc peste veacuri, fiecare ataşat de colţul lui de judeţ, de la artiştii de top Grigorescu şi Tonitza, la stelele politice Iorga şi Haşdeu, plus alte icoane culturale precum Petrescu, Stănescu, Constantinescu, Bogza şi Bolliac, printre alţii. Vedeţi secţiunile noastre despre Câmpina, Breaza, Ploieşti şi Vălenii de Munte dedesubt pentru localizarea şi orele de vizitare ale acestor minunate case tradiţionale, toate dispunând de ghizi vorbitori de limba engleză!

Treceţi pe lângă Ploieşti?

Majoritatea românilor sar peste Ploieşti în drumul lor către munţi, cei mai mulţi folosind DN1, ce trece pe şoseaua de centură. Dar pentru turiştii ce dispun de ceva timp, reşedinţa judeţului Prahova deţine câteva surprize.

Puţină ardoare naţionalistă sincronizată dintre cele două războaie mondiale a reuşit reconstrucţia (după ce germanii au dirijat oraşul în Primul Război Mondial) şi apariţia unor muzee noi pe întinsul judeţului, inclusiv un superb muzeu de artă în Ploieşti.

A nu spune nimic despre petrol în Ploieşti este ca şi cum nu spui nimic despre petrol în Houston, deşi pentru un turist, în afară de interesantul Muzeu al Petrolului, celelalte lucruri legate de acest aspect nu sunt foarte interesante.

Această pagină conţine un Erou Român!
Daţi click aici pentru a citi despre Grigorescu, un erou al artei româneşti!Fii faimoşi ai artei, compozitorul Paul Constantinescu şi poetul Nichita Stănescu au amândoi case muzeale deschise în memoria lor, meritând să le vizitaţi, precum şi Muzeul Petrolului, Muzeul Ceasului, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Acvariul şi un surprinzător de bine realizat Muzeu de Artă, cu creaţii ale lui Grigorescu şi Tonitza, împreună cu vaste colecţii din secolele XIX şi XX.

Dar dacă nu sunteţi pasionaţi de muzee, continuaţi să citiţi secţiunea noastră Lucruri de Făcut dedesubt!

Ploieşti Activităţi, Muzeul Petrolului, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Aţi terminat cu Muzeele din Ploieşti?

Da, deci, odată ce sunteţi plini de cultură şi educaţie de la Acvariu, Muzeul Petrolului şi Gazului, şi situl arheologic alăturat de la Târgşor, poate este timpul să ieşiţi puţin afară din oraş!

În timp ce Ploieşti este amplasat chiar foarte bine amplasat strategic pentru explorări frecvente în părţile mai rurale ale judeţului, spre Târgovişte în partea de vest, Sinaia şi Munţii Bucegi spre nord, sau chiar fascinanţii Munţi Ciucaş din partea de nord-est.

Valea Râului Prahova

Aproape 90% din traficul dintre Ploieşti şi Braşov se realizează prin Valea Râului Prahova cea înverzită şi dramatică.

Principala şosea, Drumul Naţional 1 (DN1), ocoleşte oraşul Ploieşti şi curge printre dealurile dintre Câmpina şi Breaza spre staţiunile Sinaia, Buşteni şi Azuga, de-a lungul uimitorilor Munţi Bucegi.

Pe Valea Râului Doftana

Acest mic giuvaer protejat unde natura se întâlneşte cu ultima rămăşiţă de cultură veche prahoveană include un lac grozav, pensiuni somnoroase şi senzaţia că sunteţi în partea rurală a Vermont-ului sau în districtul Lacurilor.

Staţiunea Telega este o mini-staţiune balneoclimaterică situată aproximativ la jumătatea văii montane, printre dealuri, cum mergeţi spre nord-est din Câmpina. Frumoasa Vale a râului Doftana şi drumul bine asfaltat îşi oglindeşte calea peste sat şi lac, culminând sus în culmea Gârbova a Munţilor Carpaţi.

Valea Râului Teleajen

Cealaltă rută mai puţin turistică spre Transilvania (DN1A) se unduieşte leneş printre încântătoarele văi ale râului Teleajen şi la fel de frumoasele localităţi.

Vălenii de Munte este din multe puncte de vedere capitala acestor sate dintre dealuri, cu câteva străduţe lăturalnice foarte frumoase, muzee mici şi festivaluri interesante.

Apropiata localitate Slănic este o staţiune balneoclimaterică foarte respectată, cea mai mare din judeţul Prahova. Iar în capătul nordic al văii vă aşteaptă superba staţiune Cheia şi minunaţii Munţi Ciucaş.

Ploieşti

Nu doar un Oraş Petrolier!

În mare parte precum Houston din Texas, Ploieşti-ul este un oraş cu comori ascunse care îi ridică profilul cultural, arhitectural şi natural, cu mult peste statutul de "simplu oraş petrolier".

Similar cu Houston, Ploieşti beneficiază după faptul că se află pe rutele comerciale majore, dezvoltându-se ca un centru cultural, ştiinţific şi educaţional puternic.

Cu câteva muzee unice (vedeţi mai jos), instituţii şi monumente artistice, Ploieşti are şi câteva hoteluri şi restaurante bune, putând fi o bază rezonabilă dacă vreţi să vizitaţi dealurile şi munţii prahoveni. Beneficiind de faptul că este mai aproape decât Bucureşti, puteţi petrece o zi în Sinaia, Buşteni, Cheia sau chiar Târgovişte, şi să vă întoarceţi în Ploieşti, pregătiţi de explorarea de a doua zi.

Atracţiile din Ploieşti

Aruncaţi o privire împrejur în Ploieşti şi veţi realiza că este un oraş peste media majorităţii din ţară.  Inscripţionată cu "Constituţiunea şi Legea Electorală" şi "Cetăţenilor Ploieşteni, apărătorii libertăţilor publice. România recunoscătoare",  Statuia Românească a Libertăţii a fost inaugurată curând după ce războaiele din anul 1878 cu Imperiul Otoman s-au sfârşit şi România a recâştigat Dobrogea.

Astăzi, Statuia Libertăţii din Ploieşti merită câteva fotografii -- cu siguranţă un monument interesant, pentru turiştii din New York cel puţin! De asemenea în oraş mai sunt Acvariul Judeţean, Muzeul de Artă, iar Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" comemorează viaţa şi muzica celui mai faimos compozitor din Ploieşti.

Cetăţenii din Ploieşti sunt foarte mândri de poetul lor Nichita Stănescu, dedicând un festival, o bibliotecă, un liceu şi o casă memorială în cinstea acestei lumini strălucitoare a poeziei româneşti.

Casa Memorială Nichita Stănescu, locul unde s-a născut poetul, a fost mai întâi naţionalizată sub conducerea comuniştilor, apoi vândută, iar Societatea Memorială condusă de rudele sale supravieţuitoare a reuşit să o recupereze în anul 1998 şi să o transfere sub conducerea consiliului administrativ local.  Vedeţi mai multe despre acest muzeu grozav aici!

Artă, Ştiinţă, Ceasuri şi Petrol!

Muzeul de Artă Ploieşti este împodobit cu balcoane, un acoperiş înalt, decorat cu piese de stucatură ce susţin ancadramentele ferestrelor, hornuri în stil francez şi două felinare din fier forjat, cu motive decorative în acord cu gardul împrejmuitor.

Colecţiile principale oferă mostre frumoase de genuri, stiluri şi influenţe europene pe picturi româneşti realizate de-a lungul celor două secole trecute. Aproape nici unul din pictorii importanţi nu lipsesc din această colecţie, care se întinde în general de la începutul secolului XIX până la ultimele opere din secolul XX.  Vedeţi detaliile acestei galerii superbe aici.

La Muzeul Ceasului din Ploieşti sunt asamblate ceasuri ale unor personalităţi din lumea strălucitoare literară, artistică, regală şi politică a României.

Ceasuri deţinute cândva de Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ioan Cuza sunt expuse, împreună cu alte câteva obiecte ale unor personalităţi notabile. Cutiile muzicale întregesc colecţia care funcţionează "ca un ceas", împreună cu alte dispozitive mecanice precise similare, cum ar fi un automat muzical "Symphonion", o pianolă şi piane mecanice. Vedeţi o descriere a colecţiei în Ghidul nostru despre oraşul Ploieşti.

Dacă nu vă opriţi să vizitaţi Muzeul Naţional al Petrolului, măcar ţineţi minte că România a avut primul puţ petrolier, prima rafinărie şi a oferit petrol pentru lămpile din Bucureşti, prima capitală europeană care a avut iluminat stradal!

(Cititorii ne-au indicat că Timişoara a fost la rând cu iluminatul stradal electric, la aproximativ 20 de ani. Mulţumiri lui Mihai de la Vadul Nou dintr-un cartier sudic al Bucureşti-ului)

Clădirea propriu-zisă este listată ca monument istoric, colecţia crescând de la 800 de artefacte în anul 1961 până la peste 8.000 în 1994. Muzeul păstrează documente, fotografii şi obiecte din zilele timpurii ale descoperirii petrolului şi a prelucrării acestuia în România, inclusiv expuneri geologice ale zăcămintelor, procese de rafinare petrochimică şi cum a ajuns petrolul să lumineze străzile Bucureşti-ului, primul oraş din lume care a beneficiat de iluminat stradal cu petrol, în anul 1859. Vedeţi mai multe informaţii despre Muzeul Naţional al Petrolului aici!

Acest excelent realizat Muzeu de Istorie şi Arheologie acoperă domenii precum cel de unde se trage poporul românesc şi cum s-au dezvoltat, începând cu perioada geto-dacică.

Adăugiri recente la colecţiile muzeului includ o foarte bine realizată secţiune despre legendarul Mihai Viteazul, inclusiv documente care asociază oraşul cu faimosul conducător. Alţii vor fi mai interesaţi de colecţiile vaste de monede şi medalii, de camera dedicată scriitorului I. A. Bassarabescu, sau de o expoziţie rezonabilă de roci în Lapidariumul colorat.

Târgşoru Vechi a reprezentat casă pentru conducătorii Valahiei, iar astăzi este un sit arheologic renumit, la sud-vest de Ploieşti.

Situl cu o arie de 17ha are într-adevăr câte ceva pentru fiecare, oferind o pătrundere în viaţa medievală românească.   Citiţi mai multe aici.

Ploieşti Activităţi, Muzeul Petrolului, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Valea Râului Prahova

Cea Mai Mare şi Cea Mai Frumoasă!

Găzduind oraşele staţiune Sinaia cea Regală, Micul Mare Buşteni, Azuga şi terminând cu Predeal la trecătoare, Valea Râului Prahova este cea mai cunoscută şi cea mai tranzitată, această vale lungă fiind principala rută istorică spre Braşov.

Localizată la limita de vest a judeţului şi în apropiere de fabulosul Parc Natural Bucegi, Valea Râului Prahova este ruta principalei şosele DN1 dintre Bucureşti şi Braşov peste trecătoare, către Transilvania la nord.

Vedeţi secţiunile noastre din acest Ghid al Judeţului Prahova de dedesubt, pentru principalele oraşe şi atracţii turistice de pe Valea Prahovei, cum ar fi Câmpina şi Breaza în apropiere de Ploieşti, apoi cele de sus, Sinaia, Munţii Bucegi, Buşteni şi Azuga. Vedeţi ghidul nostru al Judeţului Braşov pentru mai multe informaţii despre Predeal.

Buşteni

Micul Mare Buşteni!

Buşteni este prima oprire pentru clasa burgheză de mijloc a României, cazările acoperind toate nivelele de confort, plus acces uşor la pârtiile de schi, telecabine şi telescaune, trasee montane de vis şi peisaje superbe!

Situat la o altitudine de măsurată la gara construită la sfârşitul secolului trecut, Buşteni este la doar un traseu mic, un pas peste un pârâu sau o săritură de schi distanţă de sportul montan dorit, oricare ar fi, de la excursii montane, pescuit sau schiat.

Toate activităţile se concentrează pe priveliştile spectaculoase, iar la Buşteni, portofelul se poate bucura de câteva preţuri avantajoase, fiind o staţiune mult mai ieftină decât Sinaia.

Acea Cruce de pe Munte

Crucea memorială este uşor sesizabilă, tronând sus deasupra oraşului Buşteni la pentru a comemora vieţile sacrificate când România a fost atacată de trupele germane, austriece, turceşti şi bulgăreşti în Al Doilea Război Mondial.Citiţi mai multe despre Crucea Eroilor şi Regina Maria a României

Mândrele trupe româneşti s-au strâns la Buşteni înainte de a pune în scenă "eliberarea" Transilvaniei dinspre nord în anul 1916, pentru a fi sălbatic împinşi înapoi când armata germană s-a aliat austriecilor pentru a respinge atacurile românilor şi a-i îndepărta mai jos de Buşteni, într-un final ocupând Bucureşti-ul şi 80% din România.

Comorile unui Oraş Montan

Dacă sunteţi pornit pe drumeţii, nerăbdători pentru munţi, şi aveţi imagini cu panorame superbe în minte, majoritatea locurilor interesante prin Buşteni se află probabil aproape de locul unde sunteţi cazat!

Dacă vă aflaţi la volanul propriei maşini sau cu şoferul-translatorul Dvs. român, ori ajungeţi la Buşteni cu unul din frecventele şi excelentele trenuri care circulă între Bucureşti şi Braşov, veţi găsi superba gară din Buşteni un punct de plecare foarte bun pentru explorările Dvs..

Chiar peste drum de gară este Monumentul Ultima Grenadă dedicat Caporalului Vasile Muşat, erou al Primului Război Mondial. Ceremonia de inaugurare s-a desfăşurat sub auspiciile Maiestăţii Sale Regina Maria (fostă a Scoţiei, dar aceasta este o altă poveste), care şi-a adus aportul la sublinierea solemnităţii acestui omagiu.  Citiţi mai multe despre Monument aici.

Atracţii Locale

Încântătoarea casă a faimosului scriitor Cezar Petrescu este un monument comemorativ adus omului şi operelor sale, în cei peste 45 de ani de articole ca autor şi jurnalist

Se află câteva comori în Buşteni, deseori uitate, care vă pot atrage atenţia în acele zile ploioase când drumeţiile montane nu vă convin deloc. Cum ar fi interesantul Castel Cantacuzino, construit în anul 1910 pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino spre sfârşitul vieţii sale, unde fostul prim-ministru (de două ori) a locuit până în anul 1913.

Sau vizitaţi Biserica Domnească din Buşteni, fondată de Regina Elisabeta şi Regele Carol, ce dispune de o arhitectură şi interioare diverse. Mobilier din stejar masiv au fost realizate la îndemnul meşteşugarilor italieni, iconostasul superb fiind realizat la Viena. Cea mai mare parte din altar a fost pictată de Agnes Exner, acelaşi artist care a realizat şi fermecătoarele picturi ale Mănăstirii Sinaia.   Citiţi mai multe despre Biserica Domnească aici în ghidul nostru despre Buşteni.

  Obosiţi după toată cultura românească şi Castelele Regale din Sinaia?  Mergeţi să vedeţi cum Casa Româno-Franceză (MFR) din micuţul orăşel Moissy-Cramavel din France (aproximativ 35km sud-est de Paris) s-a înfrăţit cu Buşteni, Casa Româno-Franceză (CRF) apărând în anul 1996. Centrul bucură de asemenea comunitatea din Buşteni cu Corul Armonia format din tineri, şi pune la dispoziţia comunităţii sălile pentru închiriere.   Citiţi mai multe despre acest centru aici!

Trasee pe Valea Prahovei

Am inclus câteva din traseele de zi mai populare, care se află în jurul staţiunii Buşteni, şi care nu urcă mult pe munţi, sau chiar deloc. Vedeţi ghidul nostru despre Parcul Natural Bucegi pentru câteva trasee grozave cu plecare din Buşteni.

De asemenea incluse pe pagina noastră despre Buşteni sunt trei plimbări lejere -- foarte popularul traseu la Cascada Urlătoare, ce durează aproximativ 150 minute pentru a ajunge acolo şi înapoi, apoi traseul în josul Văii Prahovei până la Sinaia (dar mergând pe partea munţilor estici), şi Traseul la Şaua şi Vârful Zamora, care merge pe partea opusă a văii faţă de masivul Bucegi de la vest.

Traseul popular către Cascada Urlătoare

Traseul marcat cu ce pleacă spre sud-vest din Buşteni ajunge la baza Cascada Urlătoare la . Durând puţin peste o oră pentru majoritatea, acest traseu accesibil este deschis pe toată perioada anului.

Un traseu preferat de mulţi şi bine cunoscut, frecventat de grupuri şcolare şi turişti deopotrivă, această plimbare uşoară prin pădurile joase urmăreşte traseul marcat cu spre sud până la cascadă, care merită cu prisosinţă câteva fotografii. Cam la o treime din traseul de întoarcere, alt traseu porneşte de aici (marcat cu ) în sus spre sud-vest şi la Piatra Arsă.

Citiţi mai multe despre Cascada Urlătoare şi Traseele de pe Valea Prahovei în Ghidul nostru despre Buşteni acum.

Buşteni Activităţi, Crucea Eroilor, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Sinaia

Superba Sinaia!

Zumzetul regal este greu de neobservat în această staţiune de schi şi ţară a minunilor pe timp de vară, plină de turişti din Germania şi Marea Britanie, ce se îmbulzesc spre Domeniul Regal cu castelele şi palatele sale.

Deşi nu la fel de populară ca Buşteni-ul cu propria clasă mijlocie burgheză, Sinaia este cea mai apropiată staţiune montană cu servicii complete de Bucureşti. Şi acestea la o depărtare de doar două ore cu maşina sau trenul, şi curse frecvente la toate clasele. Citiţi mai multe în secţiunea Transport din Sinaia.

 Rezerve şi Prezerve

 Motivele pentru care Sinaia există aici sunt cu siguranţă împrejurimile înmărmuritoare ale porţii Văii Prahovei.

Ca şi gazdă a rezidenţei familiei regale a României pentru mai mult de un secol, Sinaia a avut dintotdeauna legi stricte pentru a-i menţine frumuseţea, tăiatul copacilor şi chiar culesul unor flori tentante, precum bujorii, florile de colţ sau genţiana aurie fiind de mult interzise.

Parcul Naţional Bucegi

Pe lângă regiuni întinse acoperite de păduri de brazi şi molizi, Sinaia este binecuvântată cu spectaculosul Parc Naţional Bucegi, care înconjoară valea pe partea vestică, acoperind o arie totală de 326,63 km˛.

Vârful cu Dor, Furnica şi Piatra Arsă se înalţă proeminent deasupra liniei cerului. Citiţi despre Parcul Naţional Bucegi aici.

 Între Două LumiCitiţi mai multe în secţiunea noastră despre Geografia oraşului Sinaia

Sinaia este amplasată în Valea râului Prahova, care se ridică în Munţii Carpaţi, aceştia formând graniţa dintre Valahia şi Transilvania.

Imediat după dealurile valahiene şi între Munţii Bucegi, Sinaia a fost pentru mult timp aşezată pe ruta comercială principală ce mergea de la Braşov la Bucureşti şi mai departe prin câmpiile aluviale bogate. 

Sinaia Activităţi, Peleş, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Bucegi

Secţiunea noastră specială despre uimitorul Parc Natural Bucegi vă va edifica de ce acesta este principalul ţinut al minunilor din România, foarte apropiat ca aspect de Yosemite sau Cradle Mountain National Parc din America sau Australia.

Cu cel mai mare sistem stâncos din Europa, într-adevăr Munţii Bucegi constituie gloria încoronată a judeţului Prahova! Vedeţi secţiunile speciale despre această zonă fabuloasă urmărind link-urile de dedesubt:

Munţii Bucegi >> Itinerarii, Rezervaţii Protejate, Hărţi ale Parcului, Mamifere, Trasee Montane, Flori, şi Super Schiat!

CâmpinA

Câmpina a fost o staţie intermediară şi o comunitate agricolă pentru mai mult de 500 de ani (din 1503), aşezată fortuit pe ruta principală dintre întinsele câmpii româneşti de la sud şi comunităţile montane din Transilvania, în sus pe Valea Prahovei.

Oraşul apare consemnat ca punct de vamă pe drumul comercial spre Transilvania în anul 1593, curând după această dată devenind târg, în anul 1663.

Până la sfârşitul secolului XVIII, datorită trupelor austriece s-a îmbunătăţit drumul ce venea în jos din Transilvania, mărind utilitatea şi importanţa Câmpinei ca prim oraş de graniţă, mergând spre Valahia.

Acest oraş avea un rol atât de important pe ruta comercială, încât o casă vamală a fost construită în anul 1888. Bogăţia oraşului a înflorit odată cu descoperirea petrolului, apărând sonde şi o rafinărie, oraşul deschizând cea mai mare rafinărie din Europa în anul 1895, denumită "Fabrica Nouă".

Dar petrolul nu este nici pe departe motivul pentru care turiştii vizitează Câmpina, ci Casa Grigorescu şi Templul Haşdeu, obiective care fac oprirea în oraş o binevenită ocazie pentru a admira câteva nestemate culturale!

Alegerea Iluminatului

Poetul Cezar Bolliac şi-a preluat rolul de artist în reşedinţa boierului local Ion Câmpineanu, iar în anul 1836 a descris frumuseţea oraşului, care a fost esenţială în atragerea mai multor tipuri de artişti în localitate.

Intelectualii şi artiştii tindeau să se îmbulzească spre Câmpina la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, printre care ilustrul Domn Haşdeu, împreună cu Nicolae Grigorescu.

George Coşbuc nu a putut rezista farmecului locului, iar scriitorii şi artiştii români Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Istrati, Eugen Jebeleanu şi rebelul poet de stânga şi jurnalist Geo Bogza au găsit Câmpina potrivită gusturilor lor interbelice.

Câmpina are astăzi un micuţ centru cultural grozav dedicat lui Bogza; treceţi pe aici dacă aveţi timp sau întrebaţi la biroul primarului despre evenimente sau spectacole curente, care au loc pe toată perioada anului.

Casa şi Muzeul Grigorescu

Prima imagine a acestei măreţe case vechi este seria dominantă de verande care se întinde în jurul primului etaj (al doilea etaj pentru americani), făcând-o un prim exemplu al casei româneşti ţărăneşti.

Interiorul confortabil vă va impresiona cu căldura din sala de la intrare, care se întinde prin casă cu scări de lemn, alte elemente încântătoare. Chiar dacă nu sunteţi atât de interesaţi de unul din cei mai cunoscuţi artişti impresionişti, chiar şi numai casa vă va etala viaţa liniştită de la ţară a decadelor din trecut.

Grigorescu a colecţionat câteva piese superbe din Istanbul, iar acestea sunt etalate într-o manieră profesională, împreună cu alte câteva colecţii de muzeu surprinzător de bine realizate, portretizând viaţa artistică şi câteva din obiectele sale preferate adunate de-a lungul anilor.

În stânga sălii principale puteţi admira o introducere fascinantă în gândirea şi munca artistului, cu o compoziţie neterminată într-un puternic stil academician al secolului XIX, cu cealaltă jumătate fiind cu greu inclusă undeva.

În living puteţi vedea fantomele vizitatorilor celebri care au onorat cu prezenţa casa ţărănească Grigorescu, incluzând alţi artişti, jurnalişti, politicieni şi teoreticieni. O bibliotecă mobilată rezonabil cuprinde opere grozave în limba latină şi greacă, precum şi teancuri de manuale şcolare şi literare franceze pe care artistul le-a colecţionat de-a lungul şederilor sale lungi în Paris.

Dar atelierul propriu al artistului este cel care continuă să atragă tot mai mulţi vizitatori. Într-un spaţiu bine luminat şi vesel, aveţi senzaţia că artistul tocmai a părăsit încăperea, lăsând opera "Primăvara" neterminată pe şevalet.

 Admiraţi de asemenea câteva din cele mai bune opere ale sale, de la Autoportret şi până la "Apus Barbizon", "Păstoriţă stând", "Ciobănaş cu turma", "Care cu boi trecând un vad" şi altele.

Una peste alta, întreaga casă este o dovadă a bogăţiei culturii româneşti de la sfârşitul secolului XIX, de la frumoasele tapiţerii şi obiecte de mobilier până la arhitectura plăcută. Puneţi deoparte câteva ore pentru a le petrece în Câmpina şi vizitaţi această comoară naţională. Veţi înţelege mult mai bine cum era România la începutul secolului trecut, şi veţi oferi hrană spiritului în acelaşi timp!

Deschis zilnic cu excepţia zilelor de Luni, 9am – 5pm (10am – 6pm vara)

Artist Român, Artist Mondial

Nicolae Grigorescu a decedat aici în Câmpina în anul 1907, lăsând în urma sa o viaţă uimitoare de opere artistice remarcabile şi semnificative, unice în România şi gigantice în domeniul general al artei secolului XIX.

Născut în judeţul alăturat în anul 1838, Grigorescu a pictat mănăstiri pe tot teritoriul României - un început potrivit şi dureros pentru un om care urma să întruchipeze ethosul şi sufletul României prin operele sale vesele şi exuberante.

În ultimii săi ani, Grigorescu trebuie să fi avut perspectiva curioasă a unei vieţi aproape întregi, când a mers să vadă lucrările de la Băicoi, realizate cu peste 50 de ani în urmă, când avea doar 15 ani, în anul 1853.

După Băicoi, artistul în curs de dezvoltare a mers să picteze Mănăstirea Căldăruşani, la est de Ploieşti, apoi Zamfira şi Agapia, unde viitorul prim ministru român şi ministru de externe în timpul conducerii Regelui Carol I, Mihail Kogălniceanu, s-a făcut cunoscut.

Kogălniceanu, un moldovean autor al unor scrisori cu informaţii aproape enciclopedice, a reuşit să-şi convingă compatrioţii din conducere să acorde o subvenţie pentru a fi în stare să meargă la Paris, unde a înflorit în timpul naşterii şcolii impresioniste. Grigorescu şi-a prezentat lucrările la Bucureşti în anul 1870, făcând turul Europei cu succesul său în creştere.

Scrisorile sale de recomandare ca un adevărat patriot şi pictor român au fost sprijinite de înrolarea sa în primele linii pentru alungarea turcilor în războaiele din anul 1878. S-a întors la Paris pentru a-şi dezvolta arta până în anul 1890, apoi a expus la Ateneul din Bucureşti pentru următorii 15 ani.

Casa pe care o veţi vedea în Câmpina a fost construită spre începutul secolului XX, perioadă în care pictorul era deja recunoscut de compatrioţii săi români şi iubitorii artei impresioniste deopotrivă.

Bulevardul Carol I nr. 166, zilnic cu excepţia zilelor de Luni, 9am - 5pm, +40 (244) 335 598

Castelul Templu Haşdeu Într-adevăr unul din monumentele arhitecturale mai rar întâlnite în România, este totuşi o comoară a învăţăturii spiritualiste de la începutul secolului XX.

Templul Castel Haşdeu din Câmpina

Această piatră preţioasă arhitecturală unică de pe dealurile Munţilor Carpaţi face să merite oprirea în Câmpina, dacă puteţi aloca o oră sau două din drumul Dvs. spre staţiunile Sinaia sau Buşteni.

Construit din piatră, fier şi lemn, înaltul turn central este flancat de turnuri mai mici pe fiecare parte. Înăuntru, principalul turn formează un spaţiu mare folosit de constructor pentru ceremoniile sale spirituale.

Veţi intra printr-o poartă curios de masivă din piatră, care pivotează în mijloc, decât să se balanseze, fiind inscripţionată cu sigiliul familiei. Priviţi în sus şi veţi vedea unul din acei ochi într-un triunghi cu raze de lumină împrejur, ce seamănă foarte mult cu bancnota de un dolar american.

Haşdeu a fost crunt întristat de moartea fiicei sale la Paris, dar s-a înveselit considerabil când ea a început să vorbească cu el din viaţa de dincolo.

Ideile sale despre moravuri sociale, note religioase şi filozofie au fost respectuos transcrise si postate pe tronurile de piatră din sala principală de la intrare.

Pregătiţi-vă de o atmosferă de casă a distracţiilor, probabil fără intenţie, dar holul oglinzilor este într-adevăr precum o atracţie de carnaval, ducând către camera centrală rotundă. Haşdeu, într-o modă cu adevărat românească, a decis să amestece spiritualismul lui cu creştinătatea ortodoxă tradiţională, şi nu a rezistat ideii de a adăuga o sculptură a lui Isus, şi de a decora treptele şi coloana din turn pentru a reprezenta Sfântul Graal.

Întregul Castel Templu etalează într-adevăr cât de ieftină era munca în secolul XIX. Pentru a construi aşa ceva în ziua de astăzi de la pământ ar fi foarte greu de îndeplinit din punct de vedere financiar, ca să nu mai spunem de muncitori capabili să realizeze tavanul cu boltă, frontoanele de fier, toate grilajele şi chiar altarul din marmură de Carrara.

Camere puţin mai convenţionale urmează Templul, cu un living, un salon, o sufragerie, un birou şi un dormitor, toate mobilate cu gust. Luaţi-vă aparatul foto pentru diferitele fresce şi panouri sculptate în marmură. Camera Animalelor găzduia şedinţe, iar câteva din manuscrisele şi fotografiile ciudate ale lui Haşdeu sunt dispuse de asemenea aici.

Una peste alta, un loc foarte frumos, care oferă o privire de ansamblu semnificativă despre mişcarea spiritualistă a secolului XIX, care peste toate, a avut câţiva aderenţi în societate şi conducere deopotrivă, în timpul acelor ani grei ai Regatului României.

Haşdeu, Spiritualist Român

Câmpina a fost un refugiu artificial pentru Haşdeu, care s-a retras acolo după ani la rând de mutat din Basarabia în Moldova şi Valahia, şi după o carieră variată de soldat, lingvist, editor şi politician.

România, ca multe naţiuni europene, este înconjurată de alte ţări unde limbile pot fi foarte diferite. Acest lucru face ca filologia, studiul limbilor şi culturilor, să fie o disciplină mai mult europeană. Tadeau Haşdeu s-a născut de fapt în ţinuturile îndepărtate vorbitoare de limba română din nord, în ceea ce era atunci Basarabia rusească, lângă Hotin.

Haşdeu era capabil să converseze în peste 6 limbi, şi putea să se înţeleagă în aproximativ 25, fiind astfel unul din cei mai desăvârşiţi filologi ai tuturor timpurilor.

După ce a luptat în Războiul Crimeei pentru ţara sa (Rusia), în anul 1857 şi-a schimbat numele în Bogdan Petriceicu Haşdeu şi s-a mutat la Iaşi în Moldova, pentru a-şi începe munca de bibliotecar şi profesor de liceu. Mutându-se mai departe spre sud 5 ani mai târziu, Haşdeu şi-a continuat cariera literară ascendentă în Bucureşti, cu surse combinate într-un mod isteţ din limbile slavone şi româneşti pentru o compilaţie mai completă a istoriei româneşti.

Despre Limbă şi Istorie

Haşdeu s-a adâncit în domeniul istoriei româneşti pe căi care nu mai fuseseră analizate anterior.

Dar incursiunile sale în limba română s-au dovedit puţin instabile în anii următori. Încercarea sa de a compila un dicţionar cuprinzător a fost deviată printr-o tristă poziţie naţională despre originile limbii româneşti, care a încercat aproape comic să minimalizeze influenţa şi importanţa cuvintelor slavice.

Haşdeu a fost prins între încăierările politice dintre unirea personală a Moldovei şi Valahiei de către Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu al Valahiei şi domnitorul propus, viitorul Rege Carol I al României.

Familia Haşdeu însăşi a pretins că ar fi fost rude îndepărtate ale lui Ştefan Petriceicu, un prinţ moldovean în secolul XVII, după Ştefan cel Mare. Haşdeu a fost pentru scurt timp întemniţat în timpul răscoalei din Ploieşti din anul 1870, dar a fost eliberat pentru a lucra ulterior în Parlament alături de Partidul Liberal.

Perspectivele sale erau împărtăşite de cunoscătorii din Bucureşti, şi a găsit un post la Arhivele Statului şi ca profesor în anul simbol al naţionalismului românesc, 1878, când România a intrat în Dobrogea pentru ultima dată.

Zece ani mai târziu, veştile triste au venit de la Paris - unde singurul său copil, Iulia, se îmbolnăvise şi murise în primul ei an la Universitatea Sorbonne, după ce a frecventat cursurile şcolii secundare Sévigné. Tragicul eveniment l-a distrus pe Haşdeu, care a căutat confort prin încercări de a-şi contacta fata din lumea de dincolo. Casa din Câmpina este plină de materiale spirituale, incluzând lucrarea sa teoretică din anul 1892 despre filozofie, istorie şi spiritualism, Sig Cogito. Haşdeu a decedat în castelul său din Câmpina la data de 25 august 1907.

Bulevardul Carol I nr. 199, 9am - 5pm cu excepţia zilelor de Luni,  +40 (244) 335 599

„Pe acest loc în ziua de 13 septembrie 1913 s-au frânt aripile zburătorului Aurel Vlaicu din satul Binţinţi – Transilvania, în încercarea eroică de a trece cel dintâi în zbor Carpaţii înlănţuiţi, cu pasărea de fier făcută de mintea şi mâinile lui.”

Monumentul Comemorativ Aurel Vlaicu

Acest om a avut curajul adevărat. După nenumărate succese timpurii ca unul din pionierii aviaţiei româneşti şi mondiale, faimosul pilot a avut parte de un sfârşit umil la Câmpina.

În timp ce încerca să capete altitudine în pregătirea zborului său din anul 1913, din Valea Prahovei peste Trecătoarea Predeal către înaltul podiş transilvănean, modelul învechit de avion Vlaicu II al aviatorului Aurel Vlaicu se presupune că a suferit o catastrofă structurală, prăbuşindu-se fără speranţe la Câmpina.

Monumentul memorial poate fi admirat astăzi în Băneşti, alături de inscripţia:  "Pe acest loc în ziua de 13 septembrie 1913 s-au frânt aripile zburătorului Aurel Vlaicu din satul Binţinţi – Transilvania, în încercarea eroică de a trece cel dintâi în zbor Carpaţii înlănţuiţi, cu pasărea de fier făcută de mintea şi mâinile lui".

În altă parte din Câmpina

Fiind mai mult sau mai puţin localizată central în România, dar totuşi aproape de Bucureşti, Câmpina dispune de o şcoală de ofiţeri pentru forţele Poliţiei naţionale.

Aceasta este singura astfel de academie pentru agenţi de poliţie din ţară. Populaţia de aproximativ 35.000 de persoane mai au de asemenea câteva şcoli de ucenici care pregătesc tineretul din Câmpina pentru cariere în domeniile petrochimice, forestiere şi mecanice, precum şi Colegiul Naţional Nicolae Grigorescu, orientat mai mult către arte şi litere.

Există un mic muzeu la biserica Sfântul Nicolae închinat stareţului Schitului Slobozia, iar reşedinţa locală Vila Ştefănescu mai este cunoscută şi drept Casa cu Griffins (personajul mitic leu-vultur), împreună cu Casa de Bază pentru Copii şi Studenţi (folosită de organizaţia Tinerii Pionieri din timpul erei comuniste).   Vedeţi website-ul primăriei locale pentru mai multe fotografii şi informaţii despre România.

Breaza

Farmecul oraşului de deal!

Dulcea şi somnoroasa Breaza are un nume care înseamnă "vitează" în româneşte, şi o populaţie cu puţin mai mică de 20.000 de locuitori.

Veţi fi loviţi de farmecul locului când veţi vedea casele de ţară cu verandele sculptate în lemn, îngrijit aşezate de-a lungul străzilor, şi biserica superbă Sfântul Nicolae de la sfârşitul anilor 1770, completă cu picturile murale şi obişnuitele fresce.

Zona Breaza a fost o mică feudă în secolul XVII şi a rămas un centru agrar până a fost declarată staţiune balneoclimaterică în anii 1930.

Comunitatea include două sate mici (Podu Vadului şi Breaza de Sus) iar populaţia trăieşte de pe urma agriculturii, lucrului manual şi a altor slujbe în oraşele alăturate.

Din fericire pentru turiştii isteţi, multe case oferă spre închiriere camere în lunile de vară, iar Breaza este aproape perfect situată între muzeele din Ploieşti, obiectivele istorice din Târgovişte, palatele regale din Sinaia şi traseele montane şi pârtiile de schi din Munţii Bucegi. Breaza este de asemenea bine amplasată dacă vreţi să ajungeţi la Braşov, pe un drum uşor, iar la drumul până la Bucureşti nu durează mai mult de 90 de minute.

De la Mike Ormsby, o nouă carte ce  nu trebuie ratată 'GRAND BAZAR ROMÂNIA!', cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a poporului român Mai multe aici

Viaţa la ţară

Mitu mă cheamă afară : vrea să-mi arate gospodăria. Ograda e plină de animale : gâşte gâlcevitoare, curcani nervoşi, raţe, pisici, căţei costelivi, porumbei gureşi şi o puzderie de găini.

Lângă gard e un butoi uriaş, pătat cu roşu de la struguri. Arată ca o prună gigantică. Lîngă el zace o cadă veche, plină cu ciment întărit. În şopronul strâmt, Mitu îmi arată mândru un coş de răchită cu ouă maronii, foarte mari.

 Ana ne-a pregătit un prânz pe cinste : caş de oaie prăjit, ouă la tigaie, mămăligă, roşii zemoase din grădină, murături iuţi şi pâine proaspătă. Mâncăm pe prispă, sub bolta de viţă.  

-- din capitolul "Viaţa la ţară"

Razele de soare ne dansează în farfurie. Copacii din jur sunt plini de păsărele care ciripesc. E un adevărat paradis rural. Mitu ne toarnă vin negru în paharele mari şi se laudă cu recolta de struguri de anul trecut.

Paradis de ţară pentru Suflete de oraş

Breaza este locul multor case de vacanţă pentru tipurile de oameni din Bucureşti, care realizează că preţurile puţin mai scăzute la proprietăţi înseamnă o mare valoare, mai ales luând în considerare frumoasele dealuri carpatine şi chiar un teren de golf cu 18 găuri (un accesoriu mult mai rar întâlnit în România decât în ţările vorbitoare de limba engleză).

Dacă aţi făcut alegerea înţeleaptă şi aţi decis să închiriaţi o cameră într-o casă de oaspeţi din Breaza, şi dacă nu aveţi dispoziţia necesară să şofaţi pentru o zi, puteţi petrece timpul la muzeul local de artă populară, care expune o mare parte din ţesăturile realizate în oraş, şi, destul de interesant, există de asemenea un liceu militar cu un mic muzeu.

Brebu

Din Câmpina, drumul către Brebu ce merge şi spre Valea Doftanei porneşte din mijlocul oraşului, preluând Drumul Naţional 1 dintre Bucureşti şi Braşov din partea dreaptă a vechii primării din Câmpina, şi din cea stângă a liceului Nicolae Grigorescu.

Drumul Judeţean ce leagă Câmpina de Valea Doftanei începe să se răsucească şi să se întoarcă destul de repede după Câmpina, pe măsură ce urmăreşte râul Doftana. Vă veţi aminti imediat de locuri din Blue Mountains când treceţi pe un pod de piatră, prin partea dreaptă a staţiei Telega.

De aici drumul se bifurcă, unul mergând în sus spre Muzeul Doftana şi comunitatea Telega, iar celălalt, din stânga, mergând prin faţa restaurantului Zorile către Brebu.

Venind dinspre Câmpina şi trecând podul de peste râul Doftana, dacă faceţi jumătate de curbă spre stânga sunteţi la confluenţa râului Doftana cu pârâul Lupa. La aproximativ 100 m de aceste râuri, şi 510 m deasupra nivelului mării, ajungeţi la platoul Brebu şi localitatea cu acelaşi nume.

Bifurcaţia drumului

Puteţi continua înainte din Brebu spre Valea Doftanei, urmărind din partea dreaptă Barajul Arţarului pe măsură ce înaintaţi spre Teşila şi Trăisteni, apoi localitatea Valea Doftanei, iar mai departe Predeluş, şi peste munţi, Săcele.

Toată zona dintre Brebu şi Valea Doftanei este întretăiată de drumuri judeţene (22km) şi 96km de drumuri de ţară între acestea şi Brebu Megieşesc, Brebu Mănăstire şi Pietriceaua. Majoritatea drumurilor rurale (60%) sunt pietruite, iar cele judeţene sunt pavate.

Brebu dispune de o poziţie specială, pitorească, având parte de multe poezii şi poveşti mândre scrise despre el de-a lungul timpului, un loc favorizat de poeţi şi istorici deopotrivă, incluzând articole de Nicolae Iorga în anul 1910. Grigorescu a pictat ciobanii de aici, Ştefan Luchian a comemorat regiunea cu 30 dintre operele sale şi Sava Henţia a lucrat în Brebu din anul 1866 până prin anul 1905.  Citiţi mai multe despre  pictorul Ştefan Luchian aici.

Fortificaţiile de la Brebu

Principalele clădiri din Brebu au fost ridicate pentru a sluji preocupările spirituale şi cele de siguranţă, incluzând biserica, clopotniţa, ziduri groase, diferite case şi dependinţe.

Lucrările la biserica principală au început în primăvara anului 1641, şi s-au întins până în vara anului 1650, o durată obişnuită în acele vremuri pentru a ridica o biserică de aşa dimensiuni. Lucrările la structurile înconjurătoare au continuat atunci şi chiar mai târziu, prin anii 1690.

Unul din lucrurile cu adevărat interesante ale complexului, dintr-un punct de vedere istoric şi arhitectural, a fost că s-a ridicat în timpul operelor contemporane ale lui Brâncoveanu, care s-a întrecut pe sine în decadele următoare.

Valea Râului Doftana

 Comunitatea Valea Doftanei este amplasată liniştit într-un peisaj montan pitoresc, împrăştiind propriul farmec de calitate şi atmosfera care o deosebeşte de cavernoasa Vale a Prahovei din partea de vest, sau de lunga Vale a Teleajenului din cea de est.

Glorioasa Vale a Doftanei se întinde până sus la graniţa cu judeţul Braşov, unde piscurile munţilor înalţi lasă locul frumosului platou transilvănean. Izvoarele râului Doftana se scurg din piscurile acoperite de zăpadă ale munţilor Zănoaga, Unghia Mare şi Unghia Mică, Baiu Mare şi Baiu Mic, împreună cu Radela, Cucioaia şi Orjogoaia.

Văzuţi de la distanţă, Muntele Unghia Mare, cu liniile sale geometrice, pare a fi o piramidă egipteană, pusă acolo pentru a strica peisajul carpatin ce nu iese în evidenţă prin astfel de forme.

În stânga faţă de râul Doftana şi puţin mai spre sud se află masivul Negras, cu izvoarele şi poienile sale, ajungând până la altitudini în medie de 1600m.

În partea de sud, regiunea Văii Doftanei este învecinată cu o serie de dealuri mici, Gâlma Secăriei având 1137m, Gâlma Crăiţei şi Gâlmeia având 1043m.

Râul traversează oraşul pe toată lungimea lui, izvorând din munţii Gârbova, curgând pentru aproximativ 50km până să se verse în Râul Prahova, în partea de sud a oraşului Câmpina.

Lacul Păltinoasa şi Barajul Paltinu

Lacul Păltinoasa colectează apa potabilă pură provenită şi din topirea zăpezii, întinzându-se pe o distanţă de 3km în vale, oferind o privelişte încântătoare. Ambele maluri dispun de locuri grozave pentru campare, plus câteva case de vacanţă interesant decorate. Barajul propriu zis a fost terminat în anul 1971, având o înălţime de 108m, şi o lăţime de 465m în partea de sus.

Cheile Doftanei

Săpate în bucăţi masive de piatră şi răsucite de mişcările tectonice, Cheile Doftanei sunt situate pe drumul în jos spre Câmpina, la doar câţiva kilometri de Lacul Păltinoasa.

Alte activităţi includ traseul către Vârful Secăriei, care pleacă de la aproximativ 6km, din Teşila, în partea de vest; Ruinele Bisericii Vechi din micuţul sat Trăisteni este un foarte bun punct de plecare pe traseul care merge spre Braşov.

Rezervaţia Naturală Glodeasa este alcătuită din păduri de brad natural.

Tabăra de Creaţie Plastică Valea Neagră

Tabăra internaţională de creaţie plastică din Valea Neagră este deschisă artiştilor profesionişti din domeniile sculpturii, artei grafice, portretizării, picturii peisagistice, olăritului şi a multor altora.

Tabăra se deschide în fiecare vară pe la începutul lunii august, găzduind până la 15 artişti plastici în fiecare sezon. Muzeul de Arte Plastice Valea Neagră se află sub conducerea Casei Culturale Teşila, dispunând de peste 300 de opere artistice, dintre care multe sunt realizate de artişti premiaţi în urma taberei internaţionale anuale.

Vânătoarea şi Pescuitul

O populaţie bogată de diverse animale trăieşte în pădurile şi zonele deschise înverzite din jurul Văii Doftanei, iar unde există miză, au loc şi partide de vânătoare.

Valea Doftanei, fiind o rută turistică mai puţin circulată şi totuşi la mai puţin de două ore de Bucureşti, tinde să aibă combinaţia perfectă pentru partidele internaţionale.

Lacul Păltinoasa cuprinde cu siguranţă ingredientele necesare partidelor de pescuit, iar şansa de a prinde o captură cu adevărat mare este destul de ridicată, lacul fiind format de un baraj artificial, cu maluri foarte bune pentru înmulţirea peştilor.

Muzee

Zona Văii Doftanei prezintă un interes popular şi etnografic cert, iar muzeele locale colecţionează şi preţuiesc valoare inestimabilă a spiritului tradiţional local.

Muzeul de Etnografie şi Folclor, deschis în legătură cu Casa Culturală Trăisteni, păstrează tradiţiile regiunii, de la vase şi oale de lut şi ceramică, prosoape brodate, gravuri în lemn, plectre şi exemple ale portului tradiţional în această zonă.

Bisericile Văii Doftanei

Biserica Adormirea Maicii Domnului

Ambiţioşii şi muncitorii locuitori din Valea Doftanei au construit această biserică într-o zonă pitorească dintr-o vâlcea, între anii 1871 şi 1875, lucru considerat foarte rapid ţinând cont de vremurile acelea. O verandă foarte frumoasă a fost adăugată în anul 1930, iar interiorul a fost pictat la începutul comunismului, în anii 1954 şi 1955 de către Constantin Călinescu, suferind ulterior lucrări de restaurare executate de Elena Vasilescu.

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril

Această biserică din Trăisteni a fost construită încet, între anii 1926 şi 1942, fiind sfinţită pe data de 8 noiembrie 1942, cu ocazia Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Pictată de D. D. Stoica din Bucureşti în ulei, în stil bizantin, pereţii complimentează mobilierul din stejar masiv. Dacă aveţi şansa să vizitaţi această superbă bisericuţă de ţară, admiraţi portretul Regelui Mihai I, acum rezident al Castelului Pelişor, din următoarea vale (la Sinaia).

Natura

Nu mai este nici un secret că apele cristaline ale râului Doftana sunt folosite ca sursă de apă potabilă pe tot întinsul judeţului Prahova, curăţenia fiind apreciată în lung şi-n lat.

Apele dulci coboară prin bazinul Teşila - Trăisteni, şerpuind prin vale, alimentate de numeroase izvoare şi afluenţi reci ce vin tocmai de pe piscuri.

Valea Doftanei este destul de bogată în terenuri înverzite şi păduri, dispunând de o mulţime de specii care trăiesc la liziera pădurilor. Speciile de flori cresc de la începutul primăverii până la sfârşitul toamnei aici, fiecare concurând pentru soarele de vară pe întinsul poienilor şi ţinuturilor păduroase.

Fluturi coloraţi şi alte insecte fac tranziţia dintre dealuri şi vale montană să fie abundentă în confluenţe încrucişate din diferite zone.

La mijlocul verii puteţi găsi zmeură sălbatică în pădurile dense de brad şi fag care înconjoară valea. Fagul creşte în general până pe la 1000m altitudine, dar odată ce aţi ajuns în munţii Orjogoaia, îl veţi găsi de asemenea amestecat cu brad până la 1200m, împreună cu mai rar întâlniţii pin, carpen, molid şi mesteacăn.

Viaţa sălbatică în Valea Doftanei

În pădurile din Valea Doftanei şi de pe munţii înconjurători trăiesc cerbi şi căprioare, pe păşunile înverzite mai înalte, din nordul regiunii Doftana.

 Dominând marginile pădurilor cu dimensiunile şi puterea lor sunt urşii bruni carpatini, care scotocesc după rădăcini, adulmecă fructe de pădure şi caută miere alunecoasă, asta când nu fugăresc veveriţele sau dihorii. În pădurile mai mari şi mai dense trăiesc lupi, râşi, vulpi şi vidre.

Păsările sălbatice trăiesc în vale într-o mare varietate. Ciocănitoarea se face auzită printre ramurile copacilor, iar ciocârliile abundă, cocoşul de munte fiind întâlnit în pădurile de brad din regiune.

Tot aici mai putem găsi şi mierle, piţigoi, prepeliţe şi vrăbiuţe printre celelalte specii de păduri şi de la marginea acestora. Broasca ţestoasă brună de munte, vipera şi şopârla întregesc speciile reptilelor, dintre care unele sunt hrană răpitorilor, bufniţele fiind des întâlnite în pădurile dense, şi vulturii în regiunile înalte, de unde pot supraveghea câmpurile deschise.

Telega

La doar 35 km nord de Ploieşti şi la o altitudine de 550m în dealurile carpatine, comuna Telega include satele Doftana, Buştenari, Meliceşti şi Boşileşti.

 Se învecinează cu comuna Brebu în partea de nord, iar în cea de sud-vest face graniţă cu suburbiile Câmpinei.

Lacul Doftana

Acest lac, chiar după staţia Telega, s-a format dintr-o veche mină de sare. Mina de sare Doftana a fost abandonată în jurul anului 1900, şi precum s-a întâmplat cu multe alte mine, aceasta s-a prăbuşit, formând un lac de 24m adâncime, cu un diametru de aproximativ 140m.

În mod curios, lacul nu este foarte sărat la suprafaţă, apa foarte sărată lăsându-se în adâncurile lacului (concentraţie de peste 200g/l). Datorită adâncimii sale, are o temperatură în jurul a 14°C chiar şi în timpul lunilor de iarnă.

 Penitenciarul Doftana

Dacă doriţi să faceţi câteva poze cel puţin ciudate pentru a duce acasă, pozaţi la ruinele fostului penitenciar Doftana, construit după un proiect belgian în anul 1897. Conceput pentru 150 de deţinuţi, peste 400 au fost găzduiţi în zilele următoare.

 Un cutremur din anul 1940 a cauzat prăbuşirea mai multor pereţi, trimiţând mai mulţi deţinuţi mai devreme spre lumea de dincolo, aceştia fiind comemoraţi într-un mic cimitir pe valea râului Doftana, în apropiere.

Închisoarea a devenit muzeu în anul 1949 sub conducerea comuniştilor, transformându-se, într-o încercare ce s-a vrut măreaţă, în filială a Muzeului Partidului Comunist Român. Acesta a durat până în anul 1977, când alt cutremur puternic l-a adus în stadiul în care orice reparaţie ar fi fost de prisos, muzeul fiind astfel închis.

Închisoarea şi terenul se află sub auspiciile primăriei locale Telega astăzi, şi vă puteţi bucura de parc, grădini şi ruine la discreţie. Un loc grozav pentru un picnic.

Băi sărate cineva?

Staţiunea balneoclimaterică Telega se află pe ambele maluri ale Pârâului Telega, într-un buzunar circular între dealuri, ce se întinde între 450m şi 700m altitudine în zona imediat apropiată.

Bucuraţi-vă de o baie - este o afacere bună după standarde occidentale - şi orice urmă de durere ar putea dispărea. Băile sărate de acolo pretind că ar vindeca reumatismul (şi celelalte afecţiuni ale zonei lombare, muşchilor, oaselor, nervilor, sciatica, artroza), bolile ginecologice (inclusiv probleme ovariene şi sterilitatea), precum şi "ameliorarea bolilor sistemului nervos periferic".

Oricare ar fi cazul, veţi avea un sentiment plăcut, iar restaurantul apropiat este grozav, merită o cină sau două!

Mai multe în Telega

Alte opriri notabile în Telega ar mai fi monumentul din anul 1968 care comemorează revoluţionarii locali ai răscoalei din anul 1848 de-a lungul drumului către Valea Doftanei, şi Tabăra de Tineret Telega, pe dealurile Rotunda.

Copii vin în fiecare vară aici cu plăcere, iar terenurile sunt închiriate pentru târguri şi petreceri cu zone mari de gătit şi servit masa. Dacă aveţi întrebări, mergeţi la biroul primarului pentru detalii despre tabără.

Băicoi

 Băicoi, în apropiere de Floreşti, este una din staţiile de tren dintre marele oraş Ploieşti şi însorita Câmpina (asiguraţi-vă că luaţi trenul Personal dacă vreţi să coborâţi aici).

Numele localităţii este derivat din "Baicu" care, deşi este românesc, poate fi şi de origine cumană (cumanii au populat Valahia de astăzi şi unele părţi din Moldova şi Dobrogea, alungând pecenegii şi stabilind prima guvernare valahiană).

Dacă aveţi în plan să vizitaţi excelentul Muzeu de Artă din Ploieşti, sau sunteţi pe drum înspre Casa Memorială Grigorescu din Câmpina, ar trebui să completaţi expediţia şi să admiraţi operele timpurii ale lui Grigorescu din Băicoi.

Grigorescu era numai un copil când a lucrat la pictarea bisericii de aici din Băicoi, şi chiar şi atunci, puştiul avea talent, un control grozav şi o înţelegere înnăscută a sufletului muncii cerute.

Valea Râului Teleajen

Ca cea de-a treia şi cea mai estică dintre văile râurilor judeţului Prahova, valea râului Teleajen este de asemenea şi cea mai lungă din judeţ, întinzându-se de la Cheia, în nord, până la râul Ialomiţa în partea de sud.

De-a lungul căii sale, valea oferă o şosea frumoasă (vedeţi clipul de dedesubt din punctul de vedere al unui motociclist ce urcă prin vale), şi o mult mai liberă rută decât cea congestionată de pe Valea Prahovei, din partea de vest.

Localităţi în jurul văii Râului Teleajenul şi estului Prahovei:  Vălenii de Munte -  Cosmina de Jos -  Cosminele -  Gura Vitioarei -  Gornet -  Vărbilău -  Aluniş -  Ştefeşti -  Predeal -  Predeal-Sărari -  Sărari -  Zâmbroala -  Bobiceşti -  Vitioara de Sus -  Şoimari -  Surani -  Ariceştii Zeletin -  Cărbuneşti -  Pitigoi -  Drajna de Jos -  Teişani -  Drajna de Sus -  Drajna -  Poseştii Pământeni -  Poseşti -  Nucşoara de Sus -  Nucşoara de Jos -  Izvoarele -  Gheaba -  Ceraşu -  Strachiojd -  Bodeşti -  Măneciu -  Măceniu-Ungureni -  Slon -  Brădet -  Valea Anei -  Târleşti -  Poseştii ungureni -  Plăieţu -  Cheia -  Prăjani -  Ştefeşti -  Livadea -  Scurteşti -  Ştubeiu -  Valea Stălpului

Şoseaua de la Teleajen Legând Ploieşti-ul de Braşov pe o rută mai puţin aglomerată!

For other towns in OTHERREGION, please see our OTHERPAGENAME section!

Vălenii de Munte

Numele Vălenii de Munte creează o imagine rustică în minte, ducând la ideea de oameni care trăiesc între munţi. Totuşi, după cum îndrăgitul scriitor Nicolae Labiş a scris, "Vălenii sunt de fapt de deal şi nu de munte".

Şi într-adevăr acest mic oraş este cuibărit între dealuri line, binecuvântat cu un drum principal şi propria linie de cale ferată, care se întinde alţi 17km la nord spre Munţii Ciucaş şi pasul Bratocea.

Cu o populaţie ce depăşeşte cu puţin 13.000 de suflete, cetăţenii din Vălenii de Munte locuiesc în partea superioară a văii râului Teleajen, întinşi pe aproximativ 5km în apropierea locului unde râul Văleanca se varsă în Teleajen.

Râul Teleajen

Râul Teleajen izvorăşte din înălţimile maiestuoase ale Masivului Ciucaş, denumit în culoarul său superior "Pârâul Berii".

Se întinde pe o distanţă de 113km, realizându-şi propria vale lungă până la revărsarea în râul Prahova. În depresiunea Cheia preia în apele sale pârâul Tâmpa, iar cum iese din munţi, pârul Telejenel adaugă o cantitate mai importantă de apă, apoi formând lacul Măneciu, la nord de comuna cu acelaşi nume.

Numele are origini îndepărtate, însemnând "vale cu drum de care te legi", iar în timpul zilelor romane, râul şi valea reprezentau o cunoscută rută comercială ce pornea din Transilvania, pe valea superioară a Buzăului, urcând prin Poiana Fetii şi coborând apoi pe lângă Telejenel.

Valea Teleajenului a fost menţinută ca un drum comercial important între Muntenia şi Transilvania, ajutând în mare măsură la dezvoltarea centrelor comerciale Vălenii de Munte şi Ploieşti. Mihai Viteazul a folosit acest traseu în anul 1599, dând numele unor locaţii aflate de-a lungul văii Teleajenului.

Trei direcţii din Văleni!

Poziţia oraşului din punctul de vedere al turistului este aproape inspirată, fiind la doar 25km nord de măreţul Ploieşti, 89km de oraşul de basm Braşov şi sub 100km de vibrantul Bucureşti, făcând aceste destinaţii ispititoare realizabile într-o dimineaţă liniştită.

După cum puteţi vedea, Vălenii de Munte, cu farmecul său montan şi posibilităţile de recreare, este superb localizat între alte oportunităţi de petrecere a timpului liber sau a unei vacanţe.

Semănând într-o bună măsură cu Câmpina, situat similar la poalele unei văi montane şi pe o rută comercială istorică, Vălenii de Munte a fost un post vamal şi oraş negustoresc timpuriu, prima referinţă apărând în secolul XV din porunca lui Dan II.

Săpăturile arheologice din zonă au găsit semne ale locuirii continue în această confluenţă fericită dintre munte şi râu, împreună cu descoperiri mezolitice şi neolitice (vedeţi muzeul judeţean din oraş pentru astfel de colecţii, deşi majoritatea au fost consolidate în Ploieşti).

Casa Memorială Nicolae Iorga

Probabil cel mai renumit locuitor al oraşului Vălenii de Munte a fost istoricul şi prim ministrul român Nicolae Iorga, care a trăit aici, în ceea ce astăzi este o casă memorială şi muzeu, până în anul 1940. Casa şi muzeul său sunt deschise publicului, expunând colecţii care comemorează viaţa sa bogată.

Răsfoiţi fragmente din viaţa sa prin fotografii, cărţi, exponate ce marchează lucrările sale istorice şi politice, bucurându-vă totodată de obiectele de mobilier şi efectele de la începutul secolului XX. Mai există şi o interesantă expoziţie populară cu icoane pe lemn şi sticlă, împreună cu portrete ale membrilor familiei Iorga.

Este clar din aceste colecţii că Iorga a fost un tip inteligent, un intelectual serios şi o valoare culturală a României, admis în Academia Română la vârsta de 23 ani.

Într-un mod mai degrabă fabulos, a exportat cultura şi literatura românească la Paris, înfiinţând şi conducând şcolile româneşti de acolo în anii 1920. Destul de dramatic, a fost împuşcat de fascista Gardă Naţională în anul 1940 la Sinaia, subliniind tragedia care a început odată cu invazia naziştilor şi sfârşitul Epocii de Aur a României.

Casa şi Muzeul Iorga, Bulevardul Iorga nr. 90 (şoseaua principală), 9am - 5pm, închis în zilele de Luni.

Muzeul de Artă Religioasă

Marele român Nicolae Iorga a înfiinţat de asemenea şi o Şcoală de Misionare şi Morale, folosind una din cele mai vechi clădiri din Vălenii de Munte, construită în secolul XVIII.

Primăria din Vălenii de Munte a realizat o muncă extraordinară prin restaurarea acestei clădiri vechi semnificative, fiind înţesată cu colecţii valoroase de icoane, cărţi religioase antice, argintării şi haine tradiţionale din anii trecuţi de mult peste regiunea Văii Teleajenului şi Prahovei.

Şcoala înfiinţată de Iorga a fost un paradis cultural pentru antrenarea viitorilor conducători ai României (dintre care mulţi s-au stins în purificările culturale comuniste de la sfârşitul anilor 1940), fiind o stea călăuzitoare în Vălenii de Munte între anul 1932 şi până la Al Doilea Război Mondial.

Muzeul de Artă Religioasă, Bulevardul Iorga nr. 1, 9am - 5pm, închis în zilele de Luni.  +44 (244) 280 861

Alegerea lui Tonitza

Moştenirea oraşului a fost mai departe îmbogăţită prin simplul fapt de a reprezenta reşedinţa pictorului Nicolae Tonitza. Mergeţi să vizitaţi galeriile din Braşov, Tulcea şi, desigur, Ploieşti şi Bucureşti pentru câteva din cele mai apreciate opere ale lui Tonitza.

Într-adevăr un Oraş-Târg

Dacă sunteţi destul de norocos încât să petreceţi câteva zile în această zonă, mergeţi la plimbare după prânz printr-unul din cele 17 cartiere, admirând arhitectura gotică şi barocă a vechilor amplasamente, o descoperire surprinzătoare într-un orăşel atât de mic.

Data de 9 mai este ziua aniversării oraşului, o festivitate celebrată cu discursuri, expoziţii de flori, cântece patriotice, spectacole, piese de teatru, evenimente sportive, simpozioane şi dansuri, printre multe alte lucruri.

Sesiunile de vară ale Universităţii Nicolae Iorga se ţin aici, iar la jumătatea lunii august are loc Festivalul Folcloric Judeţean. Serbările Toamnei la Vălenii de Munte au loc în luna octombrie, cu manifestări culturale şi artistice, târgul de toamnă al producătorilor de pe Valea Teleajenului, împreună cu expoziţii, muzică de fanfară, dansuri şi prezentări de costume tradiţionale.

Dar dacă totuşi nu puteţi până în festivul oraş Vălenii de Munte, puteţi cel puţin să vizitaţi hanul "La Barieră", mutat de aici în excelent realizatul Muzeu al Satului din Bucureşti.

Slănic Prahova

Tradiţia antică romană a băilor s-a păstrat puternic în provinciile lor dacice, orice apă minerală fiind transformată într-o oportunitate de a lenevi în efectele lor termale.

Românii au dezvoltat un termen specific pentru acest fenomen, denumind-o "staţiune balneoclimaterică", însemnând aproximativ un loc unde se fac băi cu un anumit climat în jurul său.

Încă din anul 1885, principalele atracţii din oraş sunt minele de sare, cea nouă fiind încă în stare de funcţionare şi producţie, iar cea veche ("Unirea") deschisă pentru vizitare, plus un curios muzeu ce oferă istoria mineritului sării, precum şi un sanatoriu pentru pacienţii cu probleme respiratorii, în acest microclimat de aer sărat.

Afară la soare, diferitele lacuri sărate, Baia Verde, Baia Roşie şi Baia Baciului, păstrează spiritele pe linia de plutire.

Practicarea excursiilor montane în această zonă este o bună idee, un traseu popular pornind de la muntele de sare, spre destinaţii foarte frumoase şi cu denumiri hazlii, precum Grota Miresei (formată dintr-o prăbuşire din anul 1914), Deluşorul Mânzului şi Fântâna Rece.

Dacă aveţi o slăbiciune pentru sare, acesta este într-adevăr locul pentru Dvs., şi pentru câteva poze alături de cei mai mari munţi de sare din Europa. Încercuind principalele zone de baie sunt poduri de lemn şi plaje, platforme pentru sărituri, pensiuni şi hoteluri, toate în amfiteatrele formate de dealurile dimprejur.

Original, linia de cale ferată a fost construită pentru a căra sarea către lumea care aştepta, dar astăzi trenurile personale care vin de la Ploieşti sunt pline de turişti în căutare de distracţie, de aer curat de munte, precum şi de miresme de sare.

În timp ce sarea este încă transportată afară din mina nouă, adânc în pământ în vechea mină este locul unde se află câteva caverne surprinzător de mari, din urma săpăturilor în anii trecuţi, deschise astăzi pentru publicul vizitator.

Completată cu statui şi expoziţii, inscripţii şi diferite forme de artă pe pereţii masivi, luminată de diferite nuanţe ale curcubeului, această ţară subterană a minunilor face Slănic-ul o destinaţie nu doar pentru cei care au nevoie de tratament balneoclimateric.

La aproximativ 98km de Bucureşti şi doar 45km de Ploieşti, puteţi suna să chemaţi maxi-taxi-ul din Slănic la Ploieşti dacă aveţi nevoie, la +40 (743) 333 608 sau să trimiteţi un e-mail lui Dorel Rizea.

Operele sculptorului Iustin Năstase, printre care bustul Împăratului Roman Traian şi cel a Regelui Dac Decebal, plus alte câteva piese care reprezintă elemente ale existenţei dacilor şi romanilor, sunt expuse în sala "Genesis".

Dezvoltarea în oraşul Slănic continuă pe măsură ce industria se transformă în turism, cu modernizarea complexelor balneare şi a utilităţilor de pe plaje, împreună cu cafenele, mai multe pensiuni, un cinematograf şi parcuri.

Să ajungeţi la Slănic este destul de simplu, având de ales între şosea sau cale ferată, ambele urmărind valea râului Teleajen în sus până la Vălenii de Munte, apoi spre nord-vest spre Slănic de-a lungul râului Vărbilău, care se revarsă de asemenea în râul Teleajen.

Măneciu

Măneciu, sau Măneciu-Ungureni, se găseşte în bazinul cu acelaşi nume, printre dealurile din sud-estul Munţilor Ciucaş, în valea râului Teleajen.

La sud de Cheia, şi la nord de Vălenii de Munte, Măneciu este cam pe unde munţii încep serios să se înalţe pe drumul ce duce spre nord în Transilvania, prin pasul Bratocea.

Măneciu este de asemenea şi capătul de cale ferată, liniile ce vin dinspre Ploieşti terminându-se la gara din Măneciu-Ungureni (după ce trec în prealabil de staţia Măneciu-Pământeni).

De aici puteţi lua un maxi-taxi până la cazarea Dvs. din Cheia, ori transportul poate fi asigurat în momentul în care faceţi rezervările pentru cazare.

Măneciu nu este tocmai o atracţie turistică, deşi dacă hidro-electricitatea vă excită neuronii, vă puteţi minuna la micuţa centrală de 10mW construită în anii de amurg ai regimului comunist. Desigur, au barat râul Teleajen pentru a face acest lucru posibil, contribuind la procentul de hidro-electricitate de 22% din totalul energiei produse în România!

Cheia şi Munţii Ciucaş

Deoarece România a fost binecuvântată cu munţi, este cu adevărat păcat că unele zone într-adevăr spectaculoase trec neobservate!

 Dar, într-un popor de numai 21 milioane de persoane şi cu o treime din suprafaţă fiind munţi împăduriţi, unele zone prcum Cheia sunt destinate să fie ratate de majoritatea! Dar, din fericire pentru Dvs., turistul care caută ceva diferit şi ceva despre care poţi spune că este apropiat de Dvs., Rest România este aici pentru a oferi o mână de ajutor! Staţiunea montană Cheia se află la numai 60km de Ploieşti, pe ruta mai liniştită spre Braşov, de-a lungul văii râului Teleajen.

Fotografiile pe care le veţi face în aceşti munţi vor ieşi atât de neobişnuite şi de izbitoare, încât lumea vă va întreba dacă aţi fost în Peru sau Burma.

Creasta Ciucaş seamănă puţin cu munţii Piatra Craiului, culmea fiind presărată cu conglomerate de stânci. Fantasticele domuri, turnuri, coloane, ciuperci şi piscuri ascuţite ale munţilor Ciucaş sunt uşor de accesat şi de ţinut minte pentru toată viaţa. The Muntele Roşu este acoperit cu trandafiri în fiecare primăvară, oferind un peisaj de vis.

Pe partea cealaltă de Cheia se află munţii Zăganu, adăpostind confortabil oraşul în casa sa montană.

• Înălţimile Ciucaşului

• Pasul Bratocea(1263m)

• Vârful Tesla(1613m)

• Vârful Ciucaş(1954m)

• Valea Berii

• Muntele Roşu (the Red Mountain)

• Vârful Gropşoare(1833m)

• Vârful Zăganu(1817m)

• Staţiunea Cheia(875m)

Mănăstirea Cheia

Dacă luaţi o pauză de la peisajul munţilor Ciucaş (ceea ce este greu de făcut!), opriţi-vă pentru puţină contemplare în linişte şi admiraţie la ingeniozitatea umană în construirea Mănăstirii Cheia, aproape de intrarea sudică în comunitate.

Mănăstirea Cheia este casă pentru probabil câţiva călugări fericiţi (pentru că se află într-o locaţie atât de frumoasă) şi pentru biserica Sfânta Treime. Pe malul drept al pârâului Tâmpa, în partea de sud-est a staţiunii Cheia, a fost fondată în anul 1770.

Din păcate pentru mănăstirea în formare, a fost construită pe o rută comercială majoră ce mergea în sus spre Transilvania, iar în războaiele dintre localnici şi conducătorii turci, a fost atacată de otomani, apoi reconstruită şi mai târziu incendiată. Biserica prezentă din cărămidă a fost terminată în anul 1839, dispunând de câteva fresce superbe de George Tătărescu (vedeţi Urlaţi mai jos pentru mai multe opere ale sale).

Mai departe spre sud pe drumul care duce la Vălenii de Munte se găseşte Mănăstirea Suzana.

Urlaţi

Pe Drumul Vinului

Dacă vă îndreptaţi către Moldova, sau doar exploraţi ţinuturile rurale ale Prahovei de-a lungul drumului vinului ce face parte din regiunea viticolă Dealu Mare, o oprire la Urlaţi este un loc grozav pentru a vă destinde din drumul către Mizil sau chiar mai sus către Vălenii de Munte.

Urlaţi dispune de tot ceea ce are nevoie un orăşel, cu străduţe frumoase şi un sentiment liniştit, aproape aristocratic.

Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril

Dintre pietrele preţioase rurale care merită o vizită în această regiune sunt Schitul Fecioara Maria, cu o bisericuţă frumoasă, închinată Arhanghelilor Mihail şi Gavril, realizată din lemn, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat.

  Construită original lângă oraşul Reghin în anul 1731, şi mutată de Familia Regală pentru Castelul Bran în anul 1932, micuţa biserică nu şi-a susţinut niciodată rolul sacru acolo, fiind înlocuită de Regina Maria cu altă capelă regală.

Din această cauză, în primăvara anului 1956, biserica a fost dezasamblată şi transportată la Cricov, pe aceleaşi pământuri sfinte ale ruinelor vechii biserici de piatră, care fusese construită acolo cu 400 de ani înainte. Bucuraţi-vă de câteva fotografii ale bisericii, clopotniţei şi vechii cruci de piatră, adusă din Dobrogea şi montată pe locul altarului. Puteţi de asemenea admira şi câteva icoane ce înfăţişează diferite miracole.

Conacul Bellu

Conacul Bellu este o superbă şi graţioasă casă tradiţională românească, construită în secolul XIX de către Baronul Bellu. Este un exemplu strălucitor de arhitectură populară de la mijlocul secolului XIX.

Locaţia aleasă este splendidă, familia Bellu deţinând casa şi decorând-o cu obiecte culturale, artistice, monede şi cărţi. La apogeul Epocii de Aur a României, în anul 1926, capul familiei, Alexandru Bellu, a donat întreaga proprietate Academiei Române.

Domeniul Bellu era mai degrabă precum gospodăriile româneşti regale, incluzând principalul conac, o casă pentru vânătoare, casele servitorilor, grajduri, o colivie, sere pentru flori, generator de curent şi chiar o capelă şi vii de struguri.

Alexandru Bellu a fost un om dedicat culturii, logofăt şi arhitect, constructor amator, numismat şi un fotograf pasionat.

Bunicul său era originar din oraşul Pella, în Macedonia, şi s-a mutat în Valahia în anul 1780. Tatăl său, Ştefan, s-a însurat cu Eliza Ştirbei, fiica boierului Barbu Ştirbei.

Tânărul Alexandru l-a întâlnit pe Nicolae Grigorescu în casa unchiului său, de la care a câştigat dragostea pentru fotografierea aceloraşi scene rurale pe care faimosul pictor le-a adorat.

Păstrată până în zilele de astăzi, impunătoarea casă veche a fost restaurată de mai multe ori, găzduind o colecţie foarte frumoasă de obiecte artistice decorative, incluzând mobilă sculptată în lemn, tablouri, două icoane, o statuie de bronz Venus de Milo, arme, obiecte din ceramică, porţelan şi metal, obiecte de artă orientală şi o bibliotecă foarte interesantă şi surprinzător de valoroasă.

Pe lângă un tablou superb de Theodor Aman din anul 1858, Bătrân Cerşetor, mai puteţi admira Portret de Bărbat de Pavel Dincovici (1824) şi Ţărancă de Eugen Maximovici (1900).

Conacul Bellu, Strada Orzoaia de Sus nr. 2,  9am - 5pm, închis în zilele de Luni.  +40 (244) 271 721

Mănăstirea Jercălăi

Cu o vechime de peste 250 de ani, Mănăstirea Jercălăi şi Biserica Galbenă a sa au fost declarate monumente arhitecturale istorice.

Cele două biserici de aici, Sfântul Gheorghe şi Sfântul Dumitru, au fost construite între anii 1959 şi 1761 de către boierul autohton Stan Urlăţeanu, împreună cu contribuţiile altor enoriaşi avuţi.

Mănăstirea fost menţionată în înscrisuri de Iorga, iar Dvs. vă veţi bucura de frescele bizantine din interior, cu alte icoane pictate în ulei de Gheorghe Tăttărescu, care a realizat şi picturile de la Biserica Sfinţii Voievozi.

Mai jos sunt listati câtiva agenti locali care va pot ajuta cu rezervarea si organizarea de tururi locale din zona Prahova .

Premier Breaza, Str. Caporal Dumitrache, nr.10A în Breaza

  FAX: 0244 342220

Tmt Tour, Bdul Independenţei, nr.4 în Plopeni

 Tel: 0244 220819  FAX: 0244 220819

 Vedeţi regiunea Muntenia aici! 

sau Click Aici pentru o hartă cu mai multe localităţi

Geografia

Din multe puncte de vedere, judeţul Prahova se bucură de ceea ce este mai bun în România. România înseamnă piscuri înalte, dealuri line şi câmpii fertile, iar Prahova are toate acestea.

Un sfert din judeţul Prahova este clasificat drept muntos, iar 40% ca ţinut deluros, procentul care rămâne fiind reprezentat de regiunile superioare ale câmpiei valahiene.

La graniţa judeţului Prahova din partea de est se află judeţul Buzău, Ialomiţa şi Ilfov în cea de sud şi Dâmboviţa spre vest. Peste trecătorile montane din nord se află regiunea Transilvania şi judeţul Braşov.

Cu o arie totală de 4,716 km˛, Judeţul Prahova este despărţit în părţi aproximativ egale între munţi, dealuri şi regiunile nordice ale întinsei câmpii valahiene.

În partea de nord se află munţii din capătul sudic al Carpaţilor Orientali, precum şi Munţii Bucegi, fiind capătul estic al grupului carpatic sudic. Cele două lanţuri muntoase sunt despărţite de valea râului Prahova.

Râul Prahova îşi are izvorul în judeţul Braşov, lângă Predeal, şi curge în josul Văii Prahovei, primind apele râurilor vecine Doftana şi Teleajen, preluând un total de 75% din apele judeţului Prahova, înainte de a se revărsa în râul Ialomiţa, mai departe la sud. 88% din distanţa râului Prahova curge în interiorul judeţului Prahova.

Economia

Această regiune conţine principalele rezerve petroliere din România, având o lungă tradiţie în extracţia şi rafinarea petrolului. Judeţul este puternic industrializat, mai mult de 115.000 de oameni fiind implicaţi într-o activitate industrială.

Aici se realizează peste 8% din producţia industrială a ţării. Unele din cele mai mari corporaţii, precum Coca Cola, Unilever, Interbrew, Michelin, Timken şi altele, au investit puternic în această zonă în ultimii ani.

Industriile predominante din Judeţul Prahova includ industria predominantă petrolieră, care acoperă jumătate din producţia judeţului. Alte industrii includ echipamentele de extracţie a petrolului, industria chimică, fabricarea produselor din cauciuc, a componentelor mecanice, industria alimentară şi a băuturilor şi cea textilă. Agricultura în judeţ este mai dezvoltată în părţile din mijloc şi de sud, pe dealuri şi câmpii, viticultura şi pomicultura acoperind aproape 3% din producţia totală a judeţului.

Populaţia şi Demografia

Cu o arie de aproape 5,000km2, populaţia Prahovei de 873.000 locuitori îl face judeţul cu cea mai mare densitate şi cea mai urbanizată regiune în afara zonei metropolitane a Bucureşti-ului.

Centre cu un număr apreciabil de locuitori sunt distribuite destul de echilibrat de-a lungul celor două axe rutiere principale ce pleacă din Ploieşti (cu o populaţie de un sfert de milion), de-a lungul văii râului Prahova din nord, şi pe principalul drum spre Moldova către est. Ceea ce rămâne se găseşte în comunităţile rurale de-a lungul văilor râurilor Doftana şi Teleajen, şi într-o mică măsură, la graniţa de sud a judeţului.

Majoritatea locuitorilor judeţului lucrează în industria generală, aproximativ un sfert în agricultură (pomicultură, cereale, viţă de vie, etc.)

Industria serviciilor constituie 13% din populaţia cu drept de muncă, o cifră crescută de la 8% acum 15 ani, aşteptată să crească şi mai mult odată cu înflorirea turismului în regiune.

Majoritatea populaţiei este formată din cetăţeni români, împreună cu un mic procent de rromi.

Transportul

Judeţul Prahova se bucură de o reţea de transporturi dezvoltată mai bine decât a majorităţii, mulţumită celor şase linii de cale ferată din Ploieşti către toate direcţiile, împreună cu o reţea rutieră similară.

Şofatul spre Judeţul Prahova

Vă aflaţi pe unul din cele mai bune drumuri naţionale ce pleacă din nordul Bucureşti-ului spre Judeţul Prahova, abreviat şi DN1. DN1 ocoleşte Ploieşti-ul şi urcă în sus pe valea râului Prahova. Prahova se bucură de asemenea şi de o rută alternativă spre Braşov, calea mai puţin aglomerată dar la fel de bine menţinută, DN1A, care circulă tot spre nord, pe valea râului Teleajen, prin Vălenii de Munte şi Cheia.

Trenurile

Cele mai bune trenuri din ţară circulă pe lungimea Prahovei, între Braşov şi Bucureşti.

Cele patru gări din Ploieşti deservesc liniile din Valea Prahovei ce merg spre Bucureşti la sud, Târgovişte, Mizil şi spre Moldova (Gara de Vest din Ploieşti), ori Slănic Prahova şi Vălenii de Munte (Gara de Nord). Vedeţi mai multe în secţiunea noastră Transportul din Ghidul oraşului Ploieşti.

Cu Avionul

Judeţul Prahova este deservit de Aeroportul Otopeni din partea de nord a Bucureşti-ului, la o distanţă ce se parcurge în mai puţin de o oră din Ploieşti.

Este posibil ca, după ce aeroportul Ghimbav din partea de vest a oraşului Braşov va fi deschis, o parte din traficul de pasageri din zona superioară a Văii Prahovei să-l folosească pe acela, dar pentru marea majoritate a judeţului, Otopeni-ul este cel mai apropiat.

Într-o revizuire recentă independentă a website-urilor de turism româneşti, Rest România a fost declarată ca având cel mai înalt standard de engleză orientată către turistul american educat şi care a călătorit prin destul de multe locuri.

Oraşe

Judeţul Prahova are cele două oraşe Ploieşti şi Câmpina, împreună cu alte câteva oraşe mai mici, de la Azuga, Buşteni şi Sinaia, în munţi, la Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Breaza, Comarnic, Mizil, Plopeni, Slănic, Urlaţi şi Vălenii de Munte. Cele 89 de comune includ Brebu, Cornu, Bucov, Pietriceaua, Proviţa de Jos, Măgureni, Măneşti, şi Bănesti.

Comunicaţii

 Sunatul în Judeţul Prahova

Toate numerele de telefon din judeţul Prahova încep cu (244) sau (344), în funcţie de serviciul de telefonie, fie operatorul vechi naţional Romtelecom sau nou-intraţii pe piaţa telecomunicaţiilor.

Ca să sunaţi din afara României oriunde în Judeţul Prahova, trebuie să îndepărtaţi cifra "0" de la începutul codului ţării, astfel încât (0244) să devină (244).

Formând un număr de mobil, faceţi la fel, astfel încât (07XX) să devină (7XX). Şi telefonia mobilă şi cea fixă au 6 cifre după codul iniţial.

 Pentru informaţii complete despre telefonat şi tabelul cu codurile judeţene, vedeţi pagina noastră Sunatul în România aici!

Internet Wireless în Prahova

Sinaia şi Ploieşti oferă bandă gratis în două locaţii mai degrabă interesante. Presupunem că trebuie să mai fie şi altele în Judeţul Prahova, aşadar, dacă ştiţi, vă rugăm să ne spuneţi nouă şi tuturor celorlalţi!  Vă Mulţumim!

ProSmile Medical Centre, Strada Bobâlna, nr. 81A, în Ploieşti.  Încercaţi să nu deranjaţi pe nimeni când staţi acolo cu laptop-ul şi cafeaua.   +40 (722) 720 447

MOTO Store ATV-uri & Scotere, Calea Bucureşti, nr. 66A, în Sinaia.  Închiriaţi un scuter după ce vă conectaţi la internet. Garajul este pe Strada Piatra Arsă nr. 1 dacă aveţi nevoie să vedeţi modelele mai întâi.  YAHOO!  +40 (244) 312 392 sau +40 (344) 814 220

Cazare

Prahova cazează peste 11.000 de turişti în 22 hotele, 9 moteluri, 17 case de oaspeţi, 19 pensiuni şi 159 de vile, cu o capacitate anuală de 780.000 turişti.

Cazări Ţărăneşti pentru Turişti

Dintre toate spaţiile de cazare din zona Văii Doftana, 53 ar putea fi catalogate ca pensiuni turistice, capabile să găzduiască 400 de oaspeţi.

Mai jos sunt listate câteva hoteluri şi pensiuni locale în zona Prahova .

Motel Hanul Românesc, DN1 Km 82 în Băicoi

Locul ideal pentru un popas în drumul tău!

0244 369990  

Motel Paralela 45, DN1 Km 80 în Băicoi

Este acceptabil mai ales daca sunteţi obosit de pe drum.

0244 369999

Motel International Recola, DN1 90 bis în Băneşti

Este binevenit un popas aici, iar serviciile oferite sunt chiar de un nivel acceptabil.

0244 348180  

Casa Augsburg, DJ 100D Drumul Urletei în Băneşti

Amplasata într-o zona pitorească de deal, cu un climat moderat si cu cele mai însorite zile din an.

0244 333460

Motel Românesti 2, Sat Românesti în Bărcăneşti

Este un ideal popas, cu mâncare tradiţională româneasca foarte bună.

0244 276214

Pensiunea Miandra, Strada Muncii 72 în Breaza

Pensiunea Miandra ofera 20 de locuri de cazare în 10 camere duble cu pat matrimonial.

0244 350090  FAX: 021 4509469 

Vila El Gre, Breaza în Breaza

Vila El Gre este o vila noua, construita în 2006, gata sa gazduiasca un numar de 10 persoane în conditii excelente.

0722 409003  

Vila Beldy, Breaza în Breaza

Vila Beldy este asezata în partea de mijloc a statiunii Breaza, înconjurata de pomi fructiferi.

0721 296225  

Pensiunea Cristina & Lucretia, Strada Armata Poporului 21 în Breaza

Sunt de fapt doua pensiuni superbe situate pe Valea Prahovei, în inima statiunii Breaza.

0722 524380  FAX: 021 2202433 

Hotel Lac de Verde, Strada Caraiman 57 în Breaza

aC(48);tiile de cazare sunt dotate cu bai cu instalatii noi, minibar, telefon, TV.

0244 343525  FAX: 0244 343525 

Pensiunea Valea Caruntei 14, Breaza în Breaza

Pensiunea ofera excelente conditii de cazare pentru turism, turism rural, odihna, excursii în zona Valea Prahovei.

0726 356552  FAX: 021 2425871 

Vila Poienita, Breaza în Breaza

Zona linistita, multa verdeata, aer curat.

0244 336721  

Pensiunea Iris, Strada Banatului 1-3 în Breaza

Este situata într-o zona foarte linistita, în mijlocul naturii.

0244 341890  

Pensiunea G T Mioara, Strada Muncii 23 în Breaza

O pensiunea frumoasa, servicii de înalta calitate, gazde foarte prietenoase.

0244 347000  

Pensiunea Delia, Strada Banatului 1-3 în Breaza

Pensiunea este situata lânga padure, având o priveliste foarte frumoasa.

0244 341890  

Pensiunea Crina, Strada Banatului 13 în Breaza

Gazdele va vor face sa va simtiti ca acasa.

Pensiunea C T N B Alexandria, Strada Libertatii 82 în Breaza

Pensiunea este situata într-o zona linistita, în mijlocul naturii.

0244 342975  

Pensiunea Alin, Strada Republicii 17 în Breaza

Pensiunea este situata în mijlocul Brezei, unde ar trebui sa mergeti primavara, când înfloresc merii.

0244 341805  

Motel Belvedere, Strada Prundului 11a în Breaza

Un binevenit loc de relaxare, confort si calitate.

0244 345100  

Hotel Picasso, Strada Carierei 24 în Breaza

Hotelul este amplasat într-o zona înconjurata cu multa verdeata.

0244 343525  

Hotel Aleea Nucilor, Strada Aleea Nucilor 4 în Breaza

Este un hotel orientat catre tineret mai mult.

0244 340999  

Casa Gradinarului, Strada Carierei 24 în Breaza

Servicii de cea mai înalta calitate, comfort si relaxare.

0244 343525  

Vila Stefania, Brebu în Brebu

La parter are un living, bucatarie, baie si terasa.

0722 596880  

Pensiunea Rândunica, Brebu 820 în Brebu

Living cu sistem HI-FI instalat, masa de biliard, foisor.

0244 357331  FAX: 0244 357331 

Pensiunea Speranta, Strada Talii 46 în Breaza

Pensiunea functioneaza într-o cladire constructie noua, finalizata în anul 2000.

0744 586707    

Vila Nina, Câmpina în Câmpina

Vila Nina este situata într-un splendid peisaj montan.

0244 332585  

Pensiunea Bavaria, Strada Lunca 33 în Câmpina

Sunteti invitati la Bavaria sa va convingeti de confortul si conditiile excelente de cazare si restaurant.

0244 333264  FAX: 0244 333264 

Motel Rompol, Strada Podului 6 în Câmpina

Motelul reprezinta o buna optiune pentru cei aflati în trecere.

0244 330158  

Hotel Tineretului, Strada Nicolae Balescu 50 în Câmpina

Hotelul este destinat tinerilor sau turistilor de o noapte.

0244 334540  

Hotel Muntenia, Strada Carol I 61 în Câmpina

Hotelul are servicii bune si preturi acceptabile.

0244 333090  

Pensiunea Floare de Colt, Cheia în Cheia

Pensiunea are o sala de mese mare, într-o zona linistita, cu un peisaj deosebit.

0244 294018  FAX: 0244 294001 

Pensiunea Floare de Colt, Cheia în Cheia

Pensiunea are o sala de mese mare, într-o zona linistita, cu un peisaj deosebit.

0244 294018  

Hotel Royal, DN1 a în Cheia

Camerele hotelului sunt amenajate si utilate modern.

0244 294130  

Pensiunea Carmen, DN1 a 29 în Cheia

În pensiune se pot organiza conferinte, mese festive, dispune de un restaurant propriu.

0723 160053  

Pensiunea Nicos, DN 1 a în Cheia

Turistii acestei case sunt prietenii cabanei si revin în fiecare an.

0723 984989  

Hotel Floarea Reginei, Cheia în Cheia

Pensiunea este destinata petrecerii weekend-urilor, dar si organizarii de traininguri sau seminarii.

0244 294305  

Pensiunea Rusu, DN 1 a Km 135 în Cheia

Este prima pensiune turistica privata, construita în 1990 si autorizata în 1992.

0244 294111  FAX: 0244 294111 

Pensiunea Casa Romana, Cheia în Cheia

Pensiunea este ideala pentru cei care doresc sa se relaxeze.

0723 536125  

Pensiunea Casa Ardeleana, Cheia în Cheia

aC(48);tioasa, confortabila si primitoare, aceasta casa este potrivita celor care iubesc muntele.

0244 294266  

Pensiunea Casa Alba, Strada Valea Neagra 88 în Cheia

Pensiunea este situata pe valea superioara a râului Teleajen.

0244 294322  

Hotel Zaganu, Cheia în Cheia

Hotelul dispune de o sala de conferinte, o sala de sport, tenis de masa, terenuri de sport.

0244 294294  

Pensiunea Iris, Cheia în Cheia

Pensiunea se afla într-o zona superba, între padure si un pârâias iute de munte.

0745 264702  

Pensiunea Casa Dorobantu, DN 1 a 8 în Cheia

Pensiunea este situata la intrarea în Cheia într-o oaza de liniste, în mijlocul naturii.

0723 297043  

Pensiunea Vox Silvae, DN 1 a 110 în Cheia

Pensiunea va pune la dispozitie restaurantul propriu, dotat cu bar si un frumos semineu, în care pot servi masa pâna la 25 de persoane.

0244 294343  

Pensiunea Vio Max, Cheia în Cheia

Pensiunea este înconjurata de verdeata, aer curat si aproape de padure.

0244 294100  

Pensiunea Victoria, Strada Renel 319 în Cheia

Pensiunea dispune de 4 camere duble si 2 la mansarda, plus o camera special amenajata pentru copii.

0244 294137  

Pensiunea Rur Marius, Strada Tâmpa 172 în Cheia

La aceasta pensiune si în aceasta zona cu siguranta va veti mai întoarce.

0244 294131  

Pensiunea Piatra, Cheia în Cheia

Pensiunea are parte de o priveliste superba, fiin înconjurata de verdeata.

0244 295777  

Pensiunea Mircea, Strada Valea Neagra 627 în Cheia

Pensiunea este asezata într-o zona linistita, în mijlocul naturii.

0244 294355  

Pensiunea Mary, Strada Valea Neagra 1 în Cheia

Pensiunea are parte de o priveliste foarte frumoasa, pe care cu greu o veti uita.

0244 294355  

Pensiunea Mara, DN 1 a 28 în Cheia

Pensiunea Mara surprinde în mod placut prin dotari si aranjametele rustice de exceptie.

0244 294120  

Pensiunea La Ilie, Cheia 266 în Cheia

Pensiunea dispune de 4 camere, dintre care 2 camere de 4 persoane, o camera de 3 persoane si camera de 2 persoane.

0244 294078  

Pensiunea Katy, Cheia 581 în Cheia

Pensiunea dispune de 2 camere, una cu 3 locuri, si un apartament cu living spatios.

0244 294228  

Pensiunea Dora, Cheia 57 în Cheia

Cazarea în conditii excelente, curatenie, gazdele ospitaliere, peisaj superb, rustic.

0244 294118  

Pensiunea Crintea 2004, Cheia 29 în Cheia

Pensiunea este asezata în mijlocu naturii, o veti adora.

0723 160053  

Pensiunea Costiro, Cheia în Cheia

Pensiunea are un spatiu de joaca pentru copii, plus un centru de închiriat materiale sportive.

0723 615665  

Pensiunea Cleo, DN 1 a în Cheia

Pensiunea Cleo este situata într-o zona plina de verdeata, în mijlocul unui peisaj încântator.

0244 294358  

Pensiunea Belvedere, Cheia în Cheia

Cu siguranta daca ajungeti aici veti mai reveni.

0722 615182  

Pensiunea Bella, Cheia 559 în Cheia

Pensiunea are un pârâu în curtea casei, foisor si terasa.

0244 294286  

Hotel Cheia, Cheia în Cheia

Hotelul Cheia dispune de 124 de locuri în 42 camere duble, 6 garsoniere, 3 apartamente si 4 suite.

0244 294331  

Cabana Bujorul Rosu, Cheia în Cheia

Casa ofera 7 camere spatioase, asezate într-o zona linistita.

0244 294152  

Pensiunea Orhideea, Strada Ghiosesti 273 în Comarnic

Pensiunea este situata într-un cadru natural deosebit.

0244 360286  FAX: 0244 6665664 

Pensiunea Elena, Strada Ghiosesti 297 în Comarnic

Are 22 locuri de cazare dispuse în 12 camere din care 10 double si 2 camere single.

0244 390732  FAX: 0244 390732 

Pensiunea Elena, Strada Ghiosesti 297 în Comarnic

Are 22 locuri de cazare dispuse în 12 camere din care 10 double si 2 camere single.

0244 390732  

Pensiunea Floare de Colt, Strada Ghiosesti 286 în Comarnic

Este mai mult o pensiune pentru tineret.

0244 390351  

Motel Cernica, Strada Podul Vârtos 108 în Comarnic

Pensiunea are parte de privelisti superbe.

0244 392240  

Pensiunea Aquila, Strada Primaverii 106-107 în Cornu

Pensiunea este amplasata în zona dealurilor, la o altitudine de 600 metri.

0244 367412  

Pensiunea Casa cu Flori, Cornu în Cornu

Capacitatea de cazare se poate extinde prin paturi pliante.

0212 421996  

Pensiunea Strechioiu Cerasela, Strada Mihai Viteazu 202 în Cornu

Este o pensiune de unde va va parea rau ca plecati.

0244 367378  

Pensiunea Puica, Strada Stadionului 341 în Cornu

Pensiunea are parte de privelisti superbe.

0722 365928  

Pensiunea Cuibul Fericirii, Strada Paris 298 în Cornu

Gazdele va vor face sa va simtiti ca acasa.

0244 366042  

Motel Market Cornu, DN1 Km 94 în Cornu

Motelul reprezinta o optiune pentru cei aflati mai des pe drumuri.

0244 369990  

Hostel Cornu, Strada Principala 747 în Cornu

Hostelul dispune de servicii si prturi acceptabile.

0244 367110  

Pensiunea Marta, Drajna 682 în Drajna

Pensiunea dispune de toate facilitatile pentru a va oferi o sedere placuta.

0744 542482  

Vila Teleajenul, Izvoarele în Izvoarele

aC(48);tiile de cazare sunt structurate pe trei nivele, asigurând o capacitate de cazare de pâna la maxim 12 persoane.

0723 373827  

Pensiunea Valea Mare, Strada Traian Savulescu 173b în Izvoarele

Casa are o mica veranda la intrarea principala si una mai mare la intrarea din spate a casei.

0722 328400  

Pensiunea Lacurile Pastravarilor, Strada Largeni în Izvoarele

Pensiunea dispune de privelisti superbe.

0244 292128  

Pensiunea Amo II, Strada Principala 694 în Izvoarele

Pensiunea se remarca prin camerele extrem de spatioase, frumos aranjate.

0244 292304  

Pensiunea Soimul, Maneciu în Maneciu

Gazdele va vor face sa va simtiti ca acasa.

0244 294019  

Pensiunea Romblast, Maneciu în Maneciu

Pensiunea dispunde de o priveliste care va va taia respiratia.

0244 294327  

Pensiunea Julia, Maneciu în Maneciu

Pensiunea are toate utilitatile strict necesare.

0244 521835  

Pensiunea Bradet, Yona Bulevard Muzeu în Maneciu

Pensiunea este situata în centrul statiunii Maneciu.

0244 294240  

Pensiunea Ana Maria, Strada Principala în Maneciu

Pensiunea dispune de camere intime, preferabil pentru tineri.

0244 294022  

Pensiunea Diana, Poiana Câmpina 356 în Poiana Câmpina

Pensiunea are parte de privelisti superbe.  

Pensiunea Seciu, Seciu 101b în Seciu

Pensiunea este compusa din doua vile. În curte, pe lânga locul de joaca pentru copii sunt si doua foisoare fiecare cu gratarul lui.

0722 671503  

Hotel Slanic, Strada 13 Decembrie 15 în Slanic

Hotelul ofera drept cazare 240 locuri în camere cu doua si trei paturi.

0244 240131  

Vila Orizont, Strada Vasile Alecsandri 1 în Slanic

Capacitate de cazare de 40 de locuri în camere cu doua si trei paturi.

0244 240855  

Vila Salina, Strada Salinei 1 în Slanic

Priveliste superba, gazde prietenoase, zona linistita.

0244 240606  

Pensiunea Zori de Zi, Strada 13 Decembrie 3 în Slanic

Alegerea ideala pentru un sejur relaxant, cu bai în lacurile sarate.

0244 237040  

Pensiunea Livada, Strada Mioritei 11 în Slanic

Foarte aproape de principala atractie turistica a zonei, salina.

0244 240587  

Pensiunea Jean, Strada Ploiesti 54 în Slanic

Zona linistita, aer curat, aproape de salina.

0244 240587  

Pensiunea Elena, Calea Ploiesti 78a în Slanic

Situata într-o zona foarte frumoasa, linistita.

0244 240587  

Motel Slanic, Strada Slanicului 3 în Slanic

Un loc unde puteti face un popas sa încercati traditionala mâncare româneasca.

0244 240733  

Hotel Coop, Strada Slanicului 3 în Slanic

Hotelul este destinat tinerilor si celor care stau doar o noapte.

0244 240733  

Pensiunea La Doi Paltini, Sat Seciuri 58 în Sotrile

Pensiunea este moderna, dispune de toate facilitatile.

0244 365073  

Pensiunea Maria, Strada Grui 168 în Starchiojd

Pensiunea este foarte frumoasa, cu o priveliste splendida.

  

Pensiunea Casa de Vis, Strada Calinetului în Telega

Zona este o adevarata binecuvântare pentru cei care îsi doresc liniste, aer curat si câteva zile de relaxare.

0744 323155  

Pensiunea Niculina, Vâlcanesti în Vâlcanesti

Pensiune superba, servicii de calitate, zona linistita.

0744 345453

Pensiunea La Salceanu, Sat Valea Largă 6 în Valea Călugărească

Lipsa anumitor servicii este compensată de frumuseţea zonei.

0244 235661

Cabana Paltinul, Strada Podul Puiului în Valea Doftanei

Cabana este situata într-un loc pitoresc, rar întâlnit, lânga lac.

0745 101122  

Pensiunea Paradis, Strada Traisteni 404 în Valea Doftanei

Este situata într-o zona superba, aproape de padure.

0244 364037  

Pensiunea Montana, Sat Traisteni 46 în Valea Doftanei

Pensiunea Montana are în dotare la parter 3 camere si la etaj 4 dormitoare plus living.

0244 365228  

Pensiunea Louissiana, Sat Traisteni în Valea Doftanei

Conditii excelente de cazare, camere curate, sala de mese.

0244 364200  

Pensiunea Craita, Sat Tesila, Strada Ghimpoasa 678 în Valea Doftanei

Posibilitate de ski, calarie si pescuit, sah, rummy, tenis de masa, badminton.

0244 365671  

Pensiunea Claudia, Sat Traisteni, Strada Varianta 620 în Valea Doftanei

Gazdele sunt foarte prietenoase si vor face totul pentru a va face sa va simtiti bine.

0244 365951  

Pensiunea Caprioara, Sat Traisteni în Valea Doftanei

Pensiunea Caprioara dispune de un restaurant cu o capacitate de 40 de locuri si o crama.

0744 377829  

Pensiunea Ancuta, Sat Traisteni 11 în Valea Doftanei

Totul este excelent aici: mâncarea, cazarea si peisajele.

0244 365212  

Hotel Capitol, Strada Nicolae Iorga 50 în Valenii de Munte

Hotelul Capitol, cu eleganta si servicii ireprosabile, ofera 32 de camere.

0244 280965  

Pensiunea Vera si Livia, Strada Barbu Delavrancea 7 în Valenii de Munte

Pensiunea Vera si Livia asigura 50 de locuri de cazare în apartamente cu 2 dormitoare, baie si bucatarie.

0244 282329  FAX: 0244 280897 

Hotel Ciucas, Strada Nicolae Iorga 75 în Valenii de Munte

Hotelul este folosit mai mult de tineri si de cei care organizeaza tabere scolare.

0244 280915  

 

 

Bine Poziţionata Prahova

Prahova dispune de binecuvântări fermecătoare ale bogăţiilor naturale şi o poziţie geografică care au făcut-o să fie mereu invidiată.

 La intersecţia mai multor rute comerciale, unde pădurile montane şi păşunile se scurg pe dealurile line şi mai departe prin câmpiile valahiene întinse, bogăţiile Prahovei au fost, pe lângă aducătoare de belşug, şi un blestem.

Triburi şi armate războinice au curs din timp în timp prin cele două trecători importante de la Predeal şi Cheia, urmând războaie cu turci, unguri, austrieci, germani, şi iar germani, şi iar, şi iar.

Mihai Viteazul a contribuit la dezvoltarea Prahovei, construind fortificaţii în ceea ce atunci era oraşul târg Ploieşti, unde dealurile se întâlneau cu câmpiile pe principala rută comercială laterală de la marginea Carpaţilor.

Câteva descoperiri arheologice de la Mizil, Ciorani, din partea de sud-est a Ploieşti-ului şi din alte zone ale judeţului Prahova au confirmat că omul a trăit în această regiune încă din timpurile în care Europa a fost populată.

Centrele comerciale s-au dezvoltat organic pe întinsul judeţului Prahova, majoritatea lor fiind la intersecţia rutelor nord-sud ce coborau din munţi, unde traversau căile şi drumurile ce mergeau de la est la vest de-a lungul câmpiilor, de obicei în jos faţă de dealuri.

Micro Climate şi Multe Altele!

Prahova a beneficiat de pe urma solurilor aluviale şi a locaţiilor protejate crescânde permise de multele braţe ale afluenţilor care curg prin cele 5 vâi ale râurilor principale de pe întinsul judeţului.

Pomii fructiferi în particular au fost culturile favorizate de timpuriu, crescând în depresiunile line formate după topirea gheţarilor.

Aceste mici buzunare blânde au creat câteva microclimate magice, care au susţinut generaţii întregi de români de-a lungul secolelor, pe măsură ce oamenii s-au adunat în văile prahovene ce i-au protejat de multele civilizaţii care s-au perindat prin câmpiile fertile de mai jos.

Pe lângă bogăţiile de deasupra pământului, bunăstarea Prahovei moderne a fost ascunsă în straturile solului. Petrolul a fost descoperit, şi 275 de tone de ţiţei brut au fost produse şi rafinate la Rafinăria Mehedinţeanu, prima astfel de fabrică care a înregistrat şi rafinat aurul negru.

 Vedeţi pagina noastră despre Ploieşti pentru mai multe informaţii despre petrol. Odată cu petrolul vin rezerve adiţionale de gaze naturale şi cărbune, făcând din Prahova un furnizor major de energie pentru România (de la râul Teleajen vine o parte la cei 22% din generarea hidro-electricităţii ţării).

Alegerea Înţeleaptă!

Clasa nobilă, aristocrată şi marii artişti români, de la istoricul şi prim ministrul Nicolae Iorga, la pictorul Grigorescu, au ales Prahova pentru reşedinţele lor de vară, cunoscând farmecele acestui judeţ de secole.

Dar un prinţ german, Karl Eitel, a fost cel care a cimentat soarta Prahovei, aceea de a fi casă pentru familia regală. Apoi pădurile şi munţii din jurul Mănăstirii Sinaia l-au atras şi inspirat într-o dimineaţă pe viitorul Rege al României, Carol I, pentru a construi Domeniul Regal de astăzi acolo.

După cum am menţionat mai sus, războaiele nu au fost niciodată plăcute pentru Prahova, cu bogăţiile ei petroliere şi locaţia strategică. După căderea Braşov-ului în anul 1916, armata Kaiser-ului (care era un văr al Reginei Maria la acea vreme) a şiroit în jos pe Valea Prahovei, ocupând ulterior Bucureşti-ul şi forţând justiţia şi guvernarea să se refugieze la Iaşi.

Raiduri joase în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au bombardat rafinăriile petroliere controlate de nazişti, iar germanii au distrus totul în calea lor în timp ce se retrăgeau în anul 1944, odată cu avansarea ruşilor.

Anii comunismului au adus industrializarea oraşului Ploieşti, care a rămas şi astăzi al doilea cel mai industrializat oraş din România, după Bucureşti. Revoluţia din anul 1989 a adus beneficii judeţului Prahova în sectorul turistic, foarte mulţi turişti germani descoperind pârtiile de schi la preţuri foarte accesibile, deşi închiderea fabricilor a păstrat economia judeţului departe de linia de plutire, până la recuperarea de la sfârşitul mileniului trecut.

Consiliul Judeţean Prahova.

  Adăugaţi Caută şi Harta în directorul Favorite!

  Adăugaţi Forumul în directorul Favorite!

România:  E-mail aici sau 0745.882.738    Fax 031.710.7036

SUA:  Vanzari în SUA sau +1.866.800.6464 (tel/fax, gratuit în SUA)

Versiunea Engleză

Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice sugestie este binevenită
pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici, şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!

Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest România