Judeţul Mureş

Atracţii turistice

* Scaunul Domnului situat īn Muntii Calimani, la 1.380 m īnaltime, traseul porneste din satul Bistra Muresului, pe valea pārāului Bistra, īn directia nord
  * Vārful Fāncelu din Muntii Gurghiului, la 1.684 m īnaltime - traseul porneste din satul Stānceni spre sud, sau din satul Salard, pe valea Salardului, īn directia nord-est
  * Vārful Saca Mare din Muntii Gurghiului, la 1.777 m īnaltime - traseul porneste din satul Iliesi de lānga Sovata, īn directia nord-est
  * Pasul Bucin la 1.287 m īnaltime situat īntre localitatile Sovata si Gheorgheni.
  * Baile Tusnad la 181 km de Tīrgu-Mures pe E60, DN13 si DN12 – punct de atractie: Lacul Sfānta Ana;
  * Cheile Bicazului la 153 km de Tīrgu-Mures pe R60, DN13, DN13A, DN13B si DN13C – punct de atractie: Lacul Rosu.
  * Sovata, la 54 km de Tīrgu-Mures pe E60 si DN13 – puncte de atractie: Lacul Ursu (cu o adāncime de 18,4 m), Lacurile Alunis, Verde, Negru, Rosu, Mierlei si Serpilor;
  * Sīngeorgiu de Mures la 6 km de Tīrgu-Mures pe DN15 – punct de atractie: Baile Sarate cu cel mai bogat continut de iod din Europa;
  * Zau de Cāmpie la 40 km de Tīrgu-Mures pe DJ ce leaga localitatile Ludus si Beclean – puncte de atractie: helesteele si rezervatia de bujor de stepa;
  * Rezervatia Peisagistica Valea Muresului – situata de-a lungul defileului rāului Mures īntre localitatile Deda si Toplita;
  * Rezervatia Forestiera Padurea Mociar – situata pe versantul stāng al Vaii Gurghiului, la confluenta cu rāul Muresul.

Cetatea Medievala Tīrgu-Mureş

Cetatea Medievala este amplasata īn apropierea centrului municipiului Tīrgu-Mures. Complexul Cetatii ocupa o suprafata de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incinta fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, īn cadrul careia se gaseste Biserica Reformata si Cladirea Manutantei.

Complexul de Agrement şi Sport "Mureşul"

Beneficiind de un cadru natural deosebit – un parc pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mures – Complexul de Agrement si Sport "Muresul" ofera multiple si variate posibilitati de recreere si divertisment.

Cetatea Sighişoara

Sighişoara este o cetate medievală cu ansambluri arhitecturale īn stil gotic rural, dar şi īn stil renascentist şi baroc. Acestea din urmă sunt rezultatul unui efort constructiv survenit relativ tārziu, īn secolele XVI - XVIII. Este cea mai mare cetate medievală europeană locuită.

Geografia Judeţului Mureş

Aşezare

Situat īn spatiul carpato-dunarean, īn zona central-nordica a Romāniei, judetul ocupa 2,8 la suta din suprafata tarii.

Relieful

 Colinar si de podis, ocupa jumatate din suprafata, cealalta jumatate revenind dealurilor subcarpatice transilvanene si Muntilor vulcanici Calimani - Gurghiu. Bazinul rāului Mures - cu afluientii sai - acopera īntreaga retea hidrografica a judetului.

Clima

 Este caracterizata de ierni lungi si reci si veri calduroase.

Rezervaţii naturale

 Parcul natural - Poiana Narciselor, Parcul dendrologic Gurghiu, Rezervatia cu bujori de stepa - Zau de Cāmpie.

Resurse naturale

 Existenta unor bogatii naturale ca: zacamintele de sare, gazul metan, rocile utile pentru constructii, padurile utilizabile īn industrie ca materii prime si combustibil energetic, contribuie la ridicarea potentialului economic al judetului.

Vegetaţia

- montana: este formata din rasinoase amestecat cu brad, fag, anin alb si negru
- deal si podis: gorun, amestecat cu fag si gorun, cer, carpen, tei, frasin.
- intrazonala: este reprezentata prin paduri de lunca, stuf, papura.

Fauna

- cuprinde: ursul brun, cerbul carpatin, caprioara, mistretul, iepurele, fazanul etc.
- apele curgatoare si lacurile: pastravul, crapul si altele.

Suprafaţa:

6.696 kmp, din care:
- 409 mii ha teren agricol
- 219 mii ha arabil
- 174 mii ha pajisti
- 3.5 mii ha vii
- 6.0 mii ha pomicultura
- 216 mii ha paduri.

Populaţia

 579 mii locuitori
48.8% traieste īn mediul urban si 51.2% īn mediul rural

4 municipii: Tārgu Mures, Sighisoara, Reghin, Tārnaveni
7 orase: Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Sarmasu, Singeorgiu de Padure, Ungheni
91 comune.

Istorie

            Cercetările istorico-arheologice certifică existenţa activităţii umane pe meleagurile mureşene īncă din neoliticul timpuriu, de asemenea arheologia atestă o deplină continuitate a structurilor socio-culturale pentru perioada veche şi străveche.

         Epoca romana va integra Valea Muresului si a Tārnavelor intr-un vast complex statal, (Imperiul Roman) puternic individualizat īn lumea veche. Asezarile fortificate decoperite la Tārgu Mures, Cristesti, Golesti, Sarateni, Sighisoara, Ideciu de Sus, Brāncovenesti, Iernut, Lechinta indica cu certitudine convietuirea populatiei dace cu romanii precum si sinteza superioara a celor doua tipuri de civilizatie. Continuitatea populatiei pe aceste meleaguri este demonstrata si de asezarile de la Sintana de Mures (sec.III-IV), Cipau (sec.III-VIII), Band (sec.V-VII), Tārgu-Mures (sec.IV-VI), Ludus (sec.V-VI), Valea Larga (sec.VII), Singeorgiu de Mures (sec.X-XI), Neagra (sec.XI).

        Intre sec. X-XI teritoriul este cuprins in formatiunea politica condusa de Gelu Romānu si apoi īn cea a lui Gyula. Dupa a doua jumatate a sec. XI si inceputul sec. XIII, regatul feudal maghiar isi īntinde dominatia īn Transilvania.

        Incepind cu sec. al XII-lea sunt adusi īn Transilvania, de catre regalitatea maghiara, secuii si mai apoi, de la īnceputul sec. XIII-lea sasii. Ulterior acestia se vor organiza īn scaunul Mures (1409)-secui si Sighisoara (1337)- sasii.

       Activitatea comuna (1848) a tinerilor romāni, maghiari, secui si sasi a creat premisele colaborarii īn lupta pentru schimbarea vechii orānduiri. Din nefericire, datorita conservatorismului aristocratic, a neintelegerii doleantelor romānilor, a persecutiilor si a actiunilor represive a garzilor nemesesti evenimentele au luat un curs nedorit, spre confruntarea militara.

        Alături de alte lupte ale romānilor pentru unitatea naţională, Memorandumul a fost una dintre cele mai cunoscute intervenţii politice īn vederea constituirii statului naţional unitar romān.

        Īnca din 1493 īn municipiul Tārgu Mures, sunt semnalate primele bresle. Pāna la jumatatea sec.XVI, orasul va īnregistra un curs ascendent al dezvoltarii, īntre 1601 si 1602 este remarcabila distrugerea aproape completa a asezarii de catre trupele generalului Basta. Abia la 1658 se poate vorbi de refacerea cetatii, cu toate ca īnca din 1616, principele Gavril Bethlen va declara orasul municipiu.
Īn preajma anului 1848, municipiul Tārgu Mures cuprindea bresle din domeniul croitoriei, cizmariei, faurarilor, lacatusilor, dulgherilor, cojocarilor, tabacarilor, farmacistilor,etc. La sfirsitul sec. XVIII se construiesc centrala electrica, calea ferata spre Cluj, fabrica de cherestea si mobila, de spirt si zahar. Īn 1874 se īnfiinteaza prima intreprindere de constructii si nu dupa mult timp rafinaria de titei.

        Perioada interbelica va aduce cu sine asfaltarea strazilor orasului, īn proportie de 70% , construirea statiei de epurare a apelor uzate, precum si desavirsirea sistemului de cladiri necesare īnvatamāntului.
O evolutie interesanta a avut-o zona municipiului Sighisoara. Īnca de la 1376 sunt semnalate aici primele statute ale breslelor, iar pe la 1378 existau īn Sighisoara 19 bresle cu 25 de branse mestesugaresti. Pe la 1843, la Sighisoara se va infiinta una dintre primele tesatorii mecanice din Transilvania.

        Municipiul Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pāna īn zilele noastre. Cetatea este īnconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se adaposteste casa īn care a locuit, īntre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batrīn si tatal lui Vlad Tepes.