Judeţul Maramureş

 Atracţii turistice

Obiective turistice naturale

Munţii Gutâi - cratere vulcanice, relief rezidual, "Creasta Cocosului" (monument al naturii), zid crenelat, inalt de 60-100 m si lung de 200 m.
Munţii Ignis cu singurele chei in andezite in Romania.
Munţii Lapuşului cu Defileul Lapusului si Defileul Cavnicului, printre cele mai spectaculoase din Romania, scuptate in cristalin, abrupte.
Munţii Maramuresului, cu relief modelat in roci cristaline (inclusiv calcare cristaline), cu urme glaciare (circuri, lacul Vinderelu) si cu numeroase rezervatii.
Munţii Rodnei, relief cu trasaturi alpine din jurul Vf. Pietrosu (2.303 m), cu urme glaciare (circuri, vai si lacuri glaciare); mase compacte de jneapan, exemplare de zambru; marmote, capre negre; Cascada Cailor de langa statiunea Borsa. Fac parte din Parcul National Rodna (46.399 ha) si ca rezervatie stiintifica. Rezervatia Izvorul Albastru al Izei (100 ha, izbuc carstic), pe versantul nordic al M-tilor Rodnei.
Munţii Tibles, cu relief vulcanic de conuri, cu forme sculptate in lave, cu plante rare.

Alte obiective turistice

Baia Mare - fortificatii, Turnul clopotnita ridicat de Stefan cel Mare, Turnul de munitii, biserica baroca Sf. Treime, biserica fosta minorita, biserica de lemn Chidris, case de secol XVII.
Biserici de lemn - Barsana, Borsa, Botiza, Desesti, Giulesti, Ieud, Plopis, Poienile de sub Munte, Rozavlea, Surdesti; cimitirul vesel de la Sapanta; muzeul de etnografie din Baia Mare si din Sighetul Marmatiei; zone etnografice - valea Marei, Valea Izei.

Geografia Judeţului Maramureş

Aşezare

Judeţul Maramureş se află în extremitatea nord vestica a Romaniei, la granita cu Ucraina, in apropierea paralelei 47'55" latitudine nordica si a meridianului 23'55" longitudine estica, foarte aproape de centrul geografic al Europei.

Relieful

Relieful este predominant muntos, in general accidentat, inaltimile variind intre 200 m in depresiuni si 2.300 m pe culmile muntilor (care reprezinta prin excelenta 3/4 din teritoriu). Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramuresului este inconjurata de munti in totalitate, la sud-vestul ei aflandu-se muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles, la est Muntii Maramuresului si la sud-est Muntii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste ascutite si prelungi, abrupturi impunatoare si vai pitoresti. Mai cuprinde parti din Subcarpatii Transilvaniei, Podisul Somesan, Dealurile vestice.

Clima

Clima este diferentiata, in functie de diversitatea formelor de relief, temperat continentala, cu vanturi din directia sud-vest si sud-est; 275 de zile dintr-un an au valori pozitive de temperatura; precipitatiile atmosferice sunt printre cele mai ridicate din tara, circa 70% din zonele judetului primesc intre 900-1000 mm precipitatii pe an.

Reţeaua hidrografică

Cursurile de apa brazdeaza ca un paienjenis, de la Tisa cu afluentii sai: Viseu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale larga marginita de terase, la Somesul din sud, cu afluentii: Lapus, Barsau, precum si izvoarele cu apa minerala: Borsa, Craciunesti, Breb, Botiza. Hidrografia este intregita de lacuri naturale glaciare situate in muntii Rodnei si Gutaiului, de cele cu sare de la Ocna Sugatag si Costiui, precum si de amenajarile de la Stramtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apa pentru alimentarea municipiului Baia Mare, si de cele de la Runcu-Brazi-Firiza proiectate pentru 30 milioane mc apa care vor fi sursa de aprovizionare pentru zonele Baia mare si Sighetu Marmatiei.

Istorie

"Ţările" Maramureşului, Lăpuşului, Chioarului şi Codrului au împărtăşit de-a lungul istoriei un destin comun. Munţi în jur, bogăţii în metale, au favorizat dezvoltarea metalurgiei bronzului şi fierului. Descoperirile arheologice de la Oarta de Sus, Lăpuş, Sighet, Sarasău, Lăpuşel, Tisa şi din multe alte aşezări au pus în valoare numeroase depozite de bronz şi tezaure de aur, specifice "culturilor" Witenberg ( Sighişoara ) şi Suciu de Sus, unele piese fiind dintre cele mai vechi din Europa.

Primele atestari documentare despre Maramures dateaza din anii 1199 si 1231, cand, in diplomele maghiare de danie, tinutul este amintit fie ca Maramurus, Maramorisio, ca in 1299 sa apara "terra Maramorus" - "tara Maramuresului".

Istoricii au caracterizat Maramuresul ca "tara clasica a cnejilor si mai ales a voievozilor", care n-a putut fi organizat ca si comitat decat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, fiind printre ultimele teritorii cucerite de regalitatea maghiara. Dupa batalia de la Baia (1467) si tinutul Lapusului a fost donat regelui maghiar Matei Corvin, infrant, stralucitului domn al Moldovei, Stefan cel Mare, tinut mostenit de urmasii sai aproape un secol.

In epoca feudala, Chioarul a avut cei mai multi nobili romani din Transilvania, dupa Fagaras, reusind impreuna cu codrenii sa-si pastreze privilegiile pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Maramuresul a dat neamului romanesc ilustri voievozi, oameni luminati si fruntasi politici de marca. Remarcat pentru vitejie in bataliile contra tatarilor, lui Dragos Voda I s-a incredintat de catre Ludovic I de Anjou conducerea teritoriului eliberat din Moldova, organizat intr-o "marca militara" (1352 - 1353), considerata ca "primul descalecat" al Moldovei.

Bogdan din Cuhea, cel mai stralucit voievod al Maramuresului, "infidelul notoriu" al regalitatii maghiare, pazitor mai bine de cinci ani a drepturilor romanilor la glie, credinta, limba si port, a trecut muntii detronandu-i pe urmasii lui Dragos, vasali ai regalitatii, intemeind statul feudal de sine statator, Moldova, in anul 1359.

Marele savant Nicolae Iorga l-a apreciat pe Bogdan Voievod ca "unul din intemeietorii vietii noastre istorice". Dupa moartea sa, in 1365, Bogdan a lasat mostenire o Moldova independenta si o dinastie - a Musatinilor, din care a facut parte si Stefan cel Mare (1457- 1504).

Dupa pacea de la Oradea, in anul 1538 Maramuresul a fost anexat Transilvaniei. Alexandru Filipascu, autorul "Istoriei Maramuresului" (Bucuresti 1940), consemna ca "deodata cu domnia principilor ardeleni se inaugureaza in Maramures o epoca de decadere si de instrainare a romanilor, tot atat de trista ca si epoca fanariota in Principate".

Romanii din Maramures, Chioar, Codru si Lapus au participat la rascoala antihabsburgica initiata de Francisc Rakoczi II (1703 - 1711), pentru cucerirea orasului Baia Mare remarcandu-se faimosul haiduc si ostean Grigore Pintea, ucis in 12 august 1703 in batalia de la poalele cetatii. Acesta a ramas in legenda si in istorie ca Pintea Viteazul, "unul dintre cei mai insemnati romani din vremea sa" ( Nicolae Densusianu).

Actul istoric al primei uniri a tarilor romane, savarsit de Mihai Viteazul la 1600, a gasit o zona cu puternic sprijin, Cetatea Chioarului devenind punct de aparare si exercitare a puterii sale. In semn de recunostinta pentru anularea unor datorii, baronul Herberstein a batut, in 1600, la Monetaria din Baia Mare o moneda omagiala de aur cu efigia Unificatorului.

Remarcabile fapte de istorie au savarsit maramuresenii, lapusenii, chiorenii si codrenii in revolutia romana de la 1848-1849, in razboiul de independenta din 1877, dar mai cu seama in realizarea Marii Uniri de la 1918.

Printre initiatorii miscarii memorandiste din 1892 si a mobilizarii romanilor la infaptuirea idealului de veacuri s-au aflat George Pop de Basesti (1835 - 1919), fost presedinte al Partidului National Roman si al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, numit "batranul Natiei" (Nicolae Iorga), parintele greco-catolic dr. Vasile Lucaciu (1852 - 1922) supranumit "Leul de la Sisesti" pentru darzenia sa in sustinerea drepturilor romanilor de a se uni cu tara.

Si in perioadele de dupa Unirea cea Mare din 1918, in timpul ocupatiei hortyste de dupa 1940, in anii de razboi si de reconstructie postbelica, de comunizare fortata si dictatura ceausista, de tranzitie acum la o societate democratica, oamenii acestor locuri nu s-au lasat biruiti de greutati si dificultati, asigurand din dragoste de neam continuitatea creatiei istorice.