Bine aţi venit la oraşul Târgu Jiu şi judeţul Gorj
în regiunea Oltenia, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi,
Cazare şi activităţi în Gorj, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Târgu Jiu este un oraş în judeţul Gorj. Regiunea Oltenia este o regiune
istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Electricitatea este principalul produs exportat de judeţul Gorj, cu
centrale care folosesc izvoarele termale naturale ale regiunii pentru
generare energiei termoelectrice, şi a celei hidroelectrice prin
barejele şi zăcămintele bogate de cărbuni.
Dar aceste zăcăminte bogate nu constituie totul în acest colţ mic,
adesea uitat, al României, care găzduieşte de asemenea şi minunile albe
ale noilor staţiuni de schi din Munţii Parâng,
delimitaţi din Munţii Carpaţi de măreţele râuri Olt şi Jiu.
Cele două oraşe principale din Gorj sunt reşedinţa de judeţ Târgu Jiu,
iar la jumătatea distanţei spre Drobeta-Turnu Severin din
Târgu Jiu,
micul oraş Motru.
Mai sunt de asemenea alte 6 oraşe mai mici, Rovinari,
Bumbeşti-Jiu, Târgu Cărbuneşti, Novaci, Ţicleni,
şi Tismana, împreună cu
62 de comune în judeţul Gorj, în timp ce Rânca
din Munţii Parâng primeşte în fiecare iarnă mii de
schiori pasionaţi iar vara de excursionişti, cu toţii bucurându-se de
priveliştile şi peisajele care taie respiraţia.
Judeţul Gorj deţine un potenţial turistic foarte
valoros,
caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele
sale, dar şi prin importante şi variate atracţii turistice antropice, la
care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor
frumoase datini şi obiceiuri populare.
Geografic, din examinarea întregului potenţial turistic se detaşează
câteva concentrări de atracţii şi obiective turistice:
· Arealul turistic Târgu Jiu – Tismana situat în partea centrală şi
de vest a judeţului, care cuprinde o concentrare deosebită de obiective
turistice, atât în aria deluroasă şi depresionară subcarpatică cât şi în
cea montană dintre Târgu Jiu şi Motru.
· Arealul turistic Parâng – Novaci – se circumscrie zonei montane şi
sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu, zonă în care se desfăşoară
traseul drumului judeţean DJ 665, şi care asigură accesul la toate
obiectivele de natură turistică ce urmează a fi prezentate în
continuare.
· Arealul turistic Cerna – situat în zona alpină, mai greu accesibilă
dar care este caracterizată prin obiective turistice naturale şi
antropice de mare valoare.
· Arealul turistic Dealurile Getice – ocupă zona colinară la sud de
Municipiului Târgu - Jiu şi care este caracterizat de bogăţia de obiective
de arhitectură specifice, cultural - istorice şi tradiţii
etnofolclorice.
În acelaşi timp, de mare importanţă sunt cele două categorii de
bunuri de patrimoniu protejate, şi anume:
· Zonele şi monumentele naturii puse sub regim de protecţie specială
(rezervaţii botanice, rezervaţii forestiere, rezervaţii geologice,
rezervaţii paleontologice, rezervaţii speologice)
· Monumente istorice (monumente, situri şi ansambluri arheologice,
monumente şi ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, monumente şi
ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială, zone istorice
urbane şi rurale).
Arealul turistic Parâng – Novaci în cuprinsul căruia se află amplasat
drumul judeţean DJ 665 se individualizează prin:
· Versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânei, cu peisaje de
mare atractivitate;
· Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase, peşteri (Polovragi,
Muierilor, etc.);
· Domeniul schiabil de lângă extensiunea în zona cabanei Rânca, la
peste 1500 m altitudine, cu mare potenţial de amenajare;
· Apele minerale, care au permis dezvoltarea staţiunii
balneo-climaterice de interes naţional Săcelu;
· Rezervaţii naturale protejate;
· Existenţa unor importante suprafeţe împădurite, ce deţin un fond
cinegetic valoros pentru practicarea vânătorii;
În multe localităţi ale zonei există monumente cultural - istorice şi
de arhitectură, detaşându-se în mod deosebit mănăstirile Polovragi,
Lainici, Tismana, Crasna.
Formele turistice specifice acestui areal sunt: turismul montan,
turismul balnear, sporturile de iarnă, turismul speologic, turismul
cultural, de tranzit, turismul de weekend.
Accesibilitatea în acest areal turistic de excepţie se realizează
prin cele două drumuri naţionale DN 66 şi DN 67 care limitează la
extremităţile de est şi respectiv de vest teritoriul prezentat.
Târgu
Jiu este reşedinţa judeţului Gorj din regiunea Oltenia. Este situat pe
dealurile de la baza sub-Carpaţilor sudici, pe cursul râului Jiu ce vine
din munţi.
A fost pentru prima dată menţionat în jurul anului 1406, deşi
regiunea a fost locuită continuu încă din zilele dacice şi romanice,
când făcea parte din aceste provincii. Târgu Jiu are astăzi o populaţie
de aproximativ 98.000 de locuitori, în scădere uşoară faţă de deceniul
precedent, ca mai toată populaţia României.
Cărbunele puternic
Începând cu anii 1960, exploatarea minieră a cărbunelui a contribuit
la o dezvoltare rapidă a populaţiei. Alte industrii locale includ
construcţiile de maşini, textilele, sticla şi materialele de construcţii
(ciment) şi industria lemnului.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un lagăr de arestare al
prizonierilor politici (în special membri ai Partidului Comunist Român)
era situat lângă oraş.
Principala echipă de fotbal a oraşului este Pandurii Târgu Jiu, care
joacă pe Stadionul Municipal din oraş.
Brâncuşi
Constantin Brâncuşi are câteva sculpturi mari expuse în Târgu
Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Coloana
Infinitului (folosită deasupra în stema oraşului).
Urme de aşezăminte din timpul epocii pietrei au fost găsite pe
dealurile Munţilor Parâng, în jurul altitudinii de 600 de metri, aproape
de izvoarele râului Gilort, la 45 km de Târgu Jiu, lângă Novaci.
Deşi oraşul a fost menţionat în documente istorice de-abia în anul
1502, a fost locuit din timpurile dacilor şi romanilor. Un mic popas în
Novaci merită osteneala, lângă apele răcoroase ale râului Gilort, precum
obişnuiesc ciobanii de multe generaţii, mergând apoi spre locul unde
astăzi se află staţiunea Rânca.
Rânca
este cea mai nouă staţiune montană, situată la cea mai înaltă altitudine
dintre toate staţiunile din România, între 1600 şi 1750 metri, dispunând
de multe spaţii de cazare recent construite.
Curse aeriene recent adăugate deservesc capitala regională Craiova,
care se află la aproximativ 100 km spre sud, iar Sibiu cam la 2 ore şi
jumătate cu maşina spre nord, astfel dispunând de legături directe la
Viena şi alte capitale europene. Prin aceste conexiuni uşoare, se
aşteaptă ca Rânca să fie o destinaţie internaţională din ce în ce mai
populară. Cu preţurile foarte competitive şi noul statut, staţiunea este
bine poziţionată pentru a fi inclusă în pachetele vacanţelor de schi sau
a excursiilor montane din timpul verii. Vedeţi cum să
ajungeţi cu avionul aproape de Gorj dedesubt, sau vedeţi mai multe
despre Călătoria
cu Avionul în
România aici.
Cu maşina spre Rânca
Drumul care merge de la Novaci în sus în Munţii Parâng este foarte
asemănător cu mai cunoscutul şi la fel de bine întreţinutul
Transfăgărăşan, parcurgând o distanţă de 18 km până la Rânca
(Transalpinul DN 67C).
Traseul spre Rânca este destul de drept, preluând drumul care
circulă între Târgu Jiu şi Novaci, iar apoi încă 18 km de la Novaci la
Rânca.
Staţiunea este pe o culme sudică a Munţilor Parâng, la altitudinea
de 1600 metri. Câteva trasee montane pornesc din Rânca, locul unde de
asemenea converg şi câteva drumuri forestiere.
Schiatul la Rânca
Cu pârtii plecând de la cota 1800, şi zăpezi foarte bune între lunile
septembrie şi mai, singura altă ştire excepţională despre Rânca este
aceea că nu a reuşit să se dezvolte mai devreme ca o destinaţie de schi!
Pârtiile de la Rânca au dificultate medie şi pentru începători, iar una
dintre ele dispune şi de instalaţie de iluminat nocturn.
Rânca oferă o privelişte înmărmuritoare spre vârful Parângu Mare,
iar atunci când vremea permite acest lucru, puteţi vedea cu mult peste
munţi tocmai vârful Peleaga din Munţii Retezat.
Piscul Parângu Mare este cel mai înalt dintre vârfurile
Munţilor Parâng, la 2519 metri, încă formidabili deşi această staţiune
este deja la jumătatea distanţei pe această ramură măreaţă a lanţului
muntos Carpaţi
(vedeţi mai multe despre
Munţi
în Secţiunea noastră despre Geografie)
De
la
Mike Ormsby, o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMÂNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a
poporului român
Ajungem la şase după-amiaza. Suntem undeva sus, pe dealurile
Transilvaniei, la 25 de km sud-vest de
Sibiu. De jur-împrejur, coline
gri-albăstrui văluresc până în zare, ca un ocean. Nu se aude nimic afară de
ciripitul păsărilor adus de vânt
Transilvania- în inima ţării, cum zic unii. Mă uit în jur, încercând
să-mi imaginez câţi inşi vor fi traversat colinele astea de-a lungul
mileniilor : războinici şi ciobani, ţărani şi poeţi. Sânt încălzit, optimist
şi rupt de oboseală dupa nouă ore de mers ba prin soare, ba prin ploaie.
Dar am ajuns. Împreună cu vechiul meu prieten George, cu Alina, soţia
lui, şi cu micuţa Catrinel, fiica lor, care are opt ani şi e iute ca
argintul-viu. Dar ne pomenim imediat cu o surpriză : la picioarele noastre
se deschide o râpă la 45°. Îţi dă fiori.
Jos, un lac glacial se-ntinde nemişcat, ca o farfurie plină cu apă :
Lacul Iezerul Mare. Sclipeşte în soarele de dimineaţă. Tufişuri ţâşnesc din
pereţii de stîncă pleşuvi, ca nişte pete de culoare verde mâzgîlite de un
copil.
Ciobanul o ia către culmea dealului şi dispare, de parcă l-ar înghiţi
pământul. Mă uit cum i se scufundă treptat căciula neagră în iarbă, ca
periscopul unui submarin într-u ocean verde. Pare să fie la el acasă în
locul ăsta sălbatic şi neospitalier, odraslă a pămîntului străbun. Mă
izbeşte dintr-o dată deosebirea dintre noi şi el. Aici el e la el acasă şi
munceşte. Are nevoie doar de nişte câini, de-o bâtă şi de câte-o ţigară.
Nouă celorlalţi ne trebuie birouri şi computere, maşini şi telefoane mobile.
Ne aşezăm sub un copac gros, ne dăm jos rucsacii şi bocancii, gâfâind.
Soarele e sus şi frige, dar vântul ne răcoreşte. Ne odihnim cu ochii la
cerul pe care flutură agale norişori albi şi pufoşi.
Mâncăm brânză de capră, ardei, măsline şi pâine cu coajă crocantă. Apa
de izvor din sticle e încă rece, în ciuda arşiţei de amiază. În jurul
nostru dealurile albastre-verzui se întind cât vedem cu ochii. Mi se pare un
privilegiu că mă aflu aici.
E prea bine ca să fie adevărat.
Traseele din Munţii Parâng
Dacă aveţi de gând să parcurgeţi un traseu montan pe un singur sens,
poate în jos pe munte pornind de la Cabana Rânca ori prin Valea
Gilortului pe drumuri forestiere pentru aproximativ 7 ore, ori prin
traseul mai rapid de pe Muntele Cerbul, marcat cu triunghi roşu (nu mai
mult de 5 ore) ar fi cea mai bună alegere. Puteţi de asemenea să porniţi
de la Cabana Rânca pe Muntele Urdele, apoi prin Valea Iezerul până la
Cabana Obârşia Lotrului, aproximativ 7 ore, marcaj dungă roşie şi
triunghi roşu.
Traseul cu marcaj triunghi roşu continuă de la Cimpa la Cabana
Voievodul, pe drum forestier pentru câteva ore, apoi prin Poiana Muierii
şi ajunge la Cabana Obârşia Lotrului, în aproximativ 6 ore. De la
Cabană, triunghiul roşu continuă prin Groapa Seacă, spre Vârful Capra,
Poiana Muierii şi Cabana Voievodul, aproximativ 10 ore dacă îl
parcurgeţi pe tot odată.
Traseul cu marcaj dungă roşie porneşte de asemenea de la Cabana
Rânca, apoi pe Muntele Păpuşa, Vârful Mohorul, Piatra Tăiată şi apoi
Lacul Călcescu, pentru aproximativ 6 -7 ore, pe alocuri împrumutând
traseul cu cel cu marcaj triunghi roşu. Aceste trasee se despart pe
Muntele Păpuşa, cel cu triunghi roşu mergând până la Curmătura Olteţului,
pentru 5 ore.
Lacul Călcescu - Piatra Tăiată - Vârful Mohorul - Muntele Păpuşa -
Cabana Rânca. Marcaj: bandă roşie, triunghi roşu, şosea. Timp de mers:
6-7 ore.
Cele două pârtii de schi din zona montană Rânca, judeţul Gorj, sunt
deschise pentru iubitorii sporturilor zăpezii. Stratul de zăpada
măsoară 70-80 de centimetri, iar pârtiile sunt de dificultate medie
şi dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă.
Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont şi de Turism Gorj, se aşteaptă ca la Rânca
să ajungă, în acest weekend, cei mai mulţi
turişti din acest an, mai ales că vremea se anunţă a fi frumoasă.
Şi în staţiunile Straja şi Parâng din Valea Jiului sunt aşteptate
câteva mii de turişti să petreacă ziua de 1 Decembrie. Pe cele
patru pârtii din Parâng, stratul de zăpadă măsoară 40 de centimetri
şi se schiază în condiţii bune.
„Cei ce urcă la munte să fie echipaţi corespunzător şi să folosească
numai traseele marcate. De asemenea, recomandăm turiştilor să nu
consume băuturi alcoolice înainte să practice sporturi montane sau drumeţii”, declara
şeful echipei Salvamont Petroşani, Dumitru
Barlida.
Şi în staţiunea Straja zăpada depăşeşte o jumătate de metru, iar
toate cele şase pârtii de schi sunt deschise. Aici, închiriatul unui
echipament complet de schi costa în jur de 30 de lei pe zi, iar unul
de snow-board, 35 de lei pe zi.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Judeţul Gorj este mărginit de judeţele semene olteneşti Vâlcea, la est
şi nord-est, şi Mehedinţi şi Dolj la sud-vest şi sud. Spre vest este
judeţul bănăţean Caraş-Severin, iar în Transilvania, peste Carpaţi,
Hunedoara.
Cu o arie totală de 5.602 km˛, judeţul Gorj este format din diferiţi
munţi din grupul Carpaţilor Sudici la graniţa sa cu Transilvania din
partea de nord.
În partea de vest se află Munţii Vulcanului în Banat, iar spre est
sunt Munţii Parâng şi Negoveanu. Cele două grupuri sunt despărţite de
principalul râu şi cel care preia majoritatea afluenţilor din judeţ,
Jiu.
Munţii Parâng includ Munţii Şureanu (Sebeşului), Munţii Cindrel (şi
Cibinului, spre Sibiu), Munţii Lotrului şi Munţii Căpăţânii.
În sudul judeţului Gorj înălţimile descresc până la dealuri şi mai
apoi la câmpie, capătul de vest al Câmpiei Române.
Judeţul Gorj îşi dezvoltă profilul turistic internaţional, iar
serviciile aeriene programate începând cu anul 2007 din capitala
regională Craiova a ajutat la legarea judeţului de restul lumii.
Maxi-taxi-urile parcurg cu încredere principalele rute dintre
aeroportul din Craiova şi Târgu Jiu, cu plecări cel puţin la fiecare oră
în timpul perioadelor de vârf, iar opţiunile de transport de la Târgu
Jiu în sus spre munţi sau spre câmpiile bogate ale judeţului Gorj
variază în funcţie de abilităţile şi disponibilităţile Dvs..
Maxi-Taxi-uri şi Autocare
Ca reşedinţă a judeţului, toate drumurile duc la Târgu Jiu, ceea ce
este un lucru îmbucurător, deoarece oraşul deţine unele din cele mai
renumite şi apreciate sculpturi din lume în parcurile sale publice şi în
muzee.
Cele mai dense hub-uri pentru plecările şi sosirile maxi-taxi-urilor
sunt la gara principală din Târgu Jiu. De aici, micuţele dubiţe de până
la 20 de locuri vă pot duce pe Dvs. şi bagajele Dvs. (un mic bacşiş
ajută întotdeauna) de-a lungul principalelor rute, la Motru şi Drobeta
Turnu Severin de la Dunăre, sau prin munţi de-a lungul râului Jiu spre
Hunedoara, Râmnicu Vâlcea pe râul Olt, ca şi spre rutele mai puţin
turistice de pe câmpiile fertile, la comunităţile fermiere de la
sud-est.
Cu maşina prin Gorj
Chiar dacă închiriaţi o maşină, sau dacă angajaţi un şofer să vă
plimbe prin judeţ, puteţi beneficia foarte mult datorită flexibilităţii
stabilirii propriului program şi a propriilor destinaţii.
Din unele puncte de vedere, este destul de trist că puteţi angaja un
băiat de încredere în Târgu Jiu pentru a vă duce unde doriţi să mergeţi.
Dacă vreţi să schiaţi sau să faceţi excursii montane, sunt o grămadă de
studenţi care ar face orice pentru a îşi lua o mică vacanţă, pentru a
practica limba engleză, pentru a petrece puţin timp pe pârtie sau pe
trasee, ori pentru a şofa în serviciul americanilor nebuni (sau
australieni ori canadieni) pentru câteva zile cu maşina lor sau cu cea
împrumutată de la părinţi. Vedeţi
Ghidul nostru despre Şofatul în România pentru mai multe informaţii
despre acest subiect.
Managementul Aşteptărilor
Dacă anticipaţi că veţi avea parte de o călătorie în România,
presupunem că deja cunoaşteţi faptul că au o cultură diferită
fundamental din multe punte de vedere faţă de cea a ţărilor vorbitoare
de limba engleză.
Sincer, majoritatea vorbitorilor de limba engleză nu şi-au dezvoltat
capacitatea de a purta o negociere pe care europenii, şi românii în
particular, o iau de bună când aranjează o afacere sau un târg. Pentru
americani, canadieni, australieni, neo zeelandezi şi englezi, diferitele
etape ale unei tocmeli pentru a stabili preţul sau prestaţia sunt
într-adevăr puţin străine.
Înţelegerea se va schimba
În timp ce majoritatea vorbitorilor de limba engleză vor presupune
că o afacere este încheiată de îndată ce un preţ este spus sau când
cineva spune "OK", în România trebuie să fiţi conştient că afacerile
sunt rareori complet încheiate. Când este vorba de un şofer, translator,
ghid sau alt prestator de servicii din România, pe măsură ce condiţiile
şi cerinţele se schimbă, veţi afla că aşteptările ca Dvs. să plătiţi mai
mult se vor schimba şi ele, de asemenea. Niciodată să nu luaţi aceste
aşteptări drept necinstite, deoarece după cultura românească şi normele
acceptate, nu sunt. Este doar un factor de care trebuie să ţineţi cont
şi pe care trebuie să fiţi pregătit să-l întâlniţi în timpul răsplătirii
şi îmbogăţirii relaţiei cu gazda Dvs. românească.
Memoria: Cel mai bun Aliat al Dvs.
Vorbind la modul general, dacă noul Dvs. prieten român sugerează că
trebuie să plătiţi mai mult pentru ceva, probabil că nu încearcă să vă
tragă în piept. 99% din ghiduri sunt meticulos de oneşti, şi problema
este mai degrabă că DVS. turistul nu înţelegeţi aşteptările LOR cu
adevărat. De obicei este foarte eficient să-i amintiţi gazdei Dvs.
române despre târgul încheiat atunci când noile "costuri" apar. Veţi fi
întâmpinat cu una din două reacţii de obicei -- ori o ridicare din umeri
de acceptare, ori un protest tare. Fiţi atenţi la protestul cu voce
ridicată şi consimţiţi cererea lor cu graţie. Ridicarea din umeri vă va
spune că este posibil să fi fost testat pentru a vedea care vă sunt
limitele -- în principal pentru ca românul să vadă mai bine care vă sunt
aşteptările.
Nu vă supăraţi
Un singur card vă face "băiatul cel bun" în România, iar acesta
reprezintă motivul pentru care sunteţi "boss", uneori fiind apelat
amuzant drept "bossu" în limba română, o derivaţie de la cuvântul
românesc "şefu", sau "chief", provenite din franţuzescul "chef". Iar
dacă Dvs. plătiţi, cuvântul Dvs. are întâietate. Aşadar nu vă temeţi să
vă jucaţi cartea uşor imperial, sau, dacă sunteţi un observator
pătrunzător al comportamentului românesc, uneori ca un snob. Dar aveţi
totuşi bunul simţ să ascultaţi de sfaturile gazdei Dvs. române, care
până la urmă, are cel puţin un interes financiar pentru a vă satisface
aşteptările pe cât de mult posibil.
Demografia
În anul 2002, judeţul avea o populaţie de 387.308 persoane, iar
densitatea acesteia era de 69/km˛, dintre care peste 98% erau români,
iar cea mai mare minoritate fiind cea de rromi.
Economia
Industriile predominante în judeţ sunt cele ale echipamentului de
minerit, alimentară şi a băuturilor, textilă, componentelor mecanice,
sticlăriei, a prelucrării lemnului şi industria de morărit şi
panificaţie.
Cărbunele se găseşte şi este extras lângă Motru şi Rovinari. Sunt două
centrale termoelectrice mari la Rovinari şi Turceni, plus alte câteva
centrale hidroelectrice. Judeţul este cel mai mare producător de
electricitate din România, producând un procent de 36% din totalul
folosit în ţară.
Datorită disponibilizărilor masive din rândul minerilor, judeţul are
una din cele mai mari rate ale şomajului din România.
Oraşele
Cele două oraşe principale din Gorj sunt reşedinţa de judeţ Târgu Jiu,
iar la jumătatea distanţei spre Drobeta-Turnu Severin din Târgu Jiu,
micul oraş Motru.
Mai sunt de asemenea alte 6 oraşe mai mici, Rovinari, Bumbeşti-Jiu,
Târgu Cărbuneşti, Novaci, Ţicleni şi Tismana, împreună cu 62 de comune
în judeţul Gorj.
Plăcuţele de
înmatriculare ale maşinilor încep cu GJ iar codul judeţean pentru
telefonat în reţeaua fixă este (x53).
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Un loc superb într-un orăşel liniştit
Scurt Istoric
Situat în partea de sud – vest a României, în nordul Olteniei, pe
cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj a oferit condiţii favorabile
de locuit şi de evoluţie comunităţilor omeneşti încă din cele mai vechi
timpuri.
Astfel, primele urme ale vieţii umane au fost identificate pe
teritoriul Gorjului în Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului (comuna
Baia de Fier), Peştera Cioarei (sat Boroşteni, comuna Peştişani), Cartiu,
ş.a., descoperiri care aparţin epocii paleolitice.
Din epoca neo-eneolitică, pentru aceeaşi zonă, sunt semnalate
vestigii în localităţile Călugăreni (Padeş), Gornăcelu (Schela),
Bengeşti- Ciocadia, Polovragi, Bâltişoara (Runcu), Socu (Bărbăteşti),
Vârţ (Rovinari) etc.
O dată cu începutul mileniului al II-lea î.Hr., în Gorj, epoca
bronzului este documentată prin descoperirile arheologice (aşezări şi
necropole), din Băleşti, Vierşani (Jupâneşti), Ceplea (Plopşoru),
Vârtopu (Ciuperceni), Grui (Muşeteşti), Drăguţeşti. Aceste comunităţi,
îi reprezintă, din punct de vedere etno-lingvistic, pe traci, populaţie
de origine indo-europeană.
Epoca fierului, este ilustrată prin investigaţiile arheologice
efectuate în necropolele şi aşezările de la Alimpeşti, Teleşti -
Drăgoieşti, Stoina, Polovragi, Socu-Bărbăteşti, Ţicleni, Căpreni, Toiaga
(Stoina) ş.a.
Teritoriul actual al Gorjului a fost integrat Imperiului Roman încă
după primul război dacic (102), aici construindu-se mai multe
fortificaţii în care au staţionat unităţi militare romane, atestate prin
ştampile aplicate pe materiale tegulare . Aceste unităţi erau compuse
atât din trupe regulate (Legio V Macedonica, Legio VII Claudia şi Legio
IIII Flavia Felix), cât şi din trupe auxiliare ( Cohors IV Cypria şi
Cohors I Aurelia Brittonum milliaria Antoniniana), ceea ce denotă
importanţa strategică a acestei zone în cadrul provinciei romane Dacia.
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituţii
specializate, între care şi Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”,
au dus la descoperirea complexului de fortificaţii romane de la Bumbeşti
Jiu (Pleşa-Porceni, Bumbeşti Jiu, „Vârtop” şi Bumbeşti Jiu „Gară”), a
castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-Vârţ , precum şi a
aşezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Tg-Jiu, Slobozia -
Bârseşti , care atestă o viaţă romană intensă, fapt ce va duce la o
simbioză daco-romană, etapă importantă în formarea poporului şi limbii
române.
Integrându-se organic în procesul complex al evoluţiei
social-economice şi politico-administrative a societăţii româneşti
cunoscut după părăsirea Daciei de puterea administrativă şi militară
romană şi până la începutul mileniului al II-lea, obştile săteşti de la
poalele Parângului, au dăinuit, lăsându-ne numeroase şi convingătoare
mărturii ale existenţei lor neîntrerupte în acest spaţiu românesc.
Una din primele formaţiuni politice româneşti, cunoscută din Diploma
cavalerilor ioaniţi (1247), sub numele de „Terra Litua”, condusă de
voievodul Litovoi, ce se întindea pe ambele maluri ale Jiului (zona
actualului judeţ Gorj), cuprinzând şi Ţara Haţegului.
Datorită pretenţiilor crescânde ale regatului maghiar, Litovoi s-a
ridicat în apărarea libertăţii, plătind cu viaţa (1277), el devenind,
potrivit spuselor lui Nicolae Iorga ,,cel dintâi român căzut în apărarea
moşiei sale”.
După formarea statului feudal Ţara Românească, izvoarele scrise
privind judeţul Gorj sunt din ce în ce mai numeroase şi mai variate ca
informaţii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poartă data
de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atestă existenţa
unor localităţi gorjene (Tismana şi Dăbăceşti), ultima fiind semnalată
ca reşedinţă a primului judeţ, Jaleşul.
În aceeaşi zonă mai sunt amintite judeţele Motru (atestat la 10 iunie
1415), Gilort (atestat la 3 mai 1502) şi judeţul Gorj (atestat
documentar la 29 iulie 1497), care a înglobat treptat teritoriile
judeţelor amintite mai sus, a căror autoritate scăzuse.
Etimologic, denumirea de Gorj înseamnă Jiul de Sus.
În acest judeţ, în evul mediu sunt atestate mai multe familii
boiereşti ce au avut un rol important în viaţa politică, economică şi
culturală a ţării. Ea s-a implicat în evenimentele timpului
sprijinindu-l pe Mihai Viteazul, înfăptuitorul Unirii de la 1600, prin
fraţii Buzeşti şi Stoica Râioşanu, sau boierii Glogoveni, Bengeşti,
Bibeşti şi marele ban Cornea Brăiloiu (sec. XVII-XVIII), din timpul
domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Domnitorii şi marea boierime au ctitorit în Gorj şi numeroase
mănăstiri şi biserici precum: Tismana (1373), Vişina (sec. XIV), Crasna
(1636), Polovragi (1648), Strâmba ( începutul sec. XVII), Vădeni (1700),
Ţânţăreni şi Lainici (sec. XVIII) ş.a., adevărate focare de cultură şi
viaţă monahală.
Din minunatul stil brâncovenesc al artei româneşti din sec. XVII –
XVIII, se mai păstrează astăzi, case şi conace boiereşti, precum cea a
banului Cornea Brăiloiu din Vădeni - Tg-Jiu şi a Glogovenilor din
Glogova, iar dintre lăcaşele de cult, mănăstirea Polovragi şi bisericile
din Baia de Fier, Bengeşti şi Vădeni.
Tot în aceste timpuri se dezvoltă un nou tip de construcţii feudale:
culele (locuinţe fortificate, născute din necesităţi de apărare).
Odinioară au existat peste 20 de astfel de construcţii în Gorj, însă
astăzi doar câteva se mai păstrează în forma lor originară în: cula
Cornoiu (Curtişoara), Cioabă-Chintescu (Şiacu-Slivileşti) şi
Cocoş-Crăsnaru (Groşerea-Aninoasa).
În lupta de eliberare socială şi naţională, locuitorii judeţului
Gorj s-au situat în primele rânduri, din mijlocul lor ridicându-se
figuri de patrioţi, ce vor deveni cunoscuţi eroi ai neamului.
De pe aceste meleaguri se declanşează mişcarea de la 1821 care a
reprezentat în istoria Principatelor Române sfârşitul vechiului regim
feudal şi începutul epocii moderne. Acest proces de renaştere naţională
în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor Vladimirescu,
originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeş, dă citire
proclamaţiei către popor, un adevărat program al revoluţiei.
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde şi judeţul nostru,
,,Proclamaţia eliberatoare” fiind citită la Târgu-Jiu, la 20 iunie 1848. Se
remarcă activitatea, în cadrul guvernului provizoriu, a generalului
Gheorghe Magheru şi Christian Tell, originari din Gorj, ce vor
reprezenta judeţul în Adunarea Constituţională.
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa
la războiul de independenţă. Ostaşii gorjeni vor fi încadraţi în
regimentele 2 Călăraşi şi 2 Dorobanţi.
Primii soldaţi gorjeni care vor intra în luptă, vor fi cei cantonaţi
la Calafat, ei efectuând lucrări de fortificaţie, misiune de
recunoaştere pentru localizarea poziţiilor turceşti, de la malul drept
al Dunării. Se remarcă şarja escadronului III Gorj din regimentul 2
Călăraşi, în luptele de la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul
ostaşilor gojeni în obţinerea independenţei, s-a ridicat la peste 241
morţi.
Locuitorii gorjeni, atât cei care luptau sub arme cât şi populaţia
civilă, vor fi angrenaţi şi în desfăşurarea luptelor din primul război
mondial.
Se cunoaşte aportul regimentului 18 Gorj, ca şi al civililor din
Târgu-Jiu, la stoparea înaintării germane în toamna anului 1916. Acum se va
remarca şi cea care va deveni ,,Eroina de la Jiu”, Ecaterina Teodoroiu,
distinsă în primăvara anului 1917 cu ,,Virtutea militară de război,
clasa a II-a’’. Ea a continuat să lupte pe frontul din Moldova, unde a
căzut eroic la datorie, în vara anului 1917.
În perioada interbelică, Gorjul va da scenei politice şi culturale
româneşti, mai multe personalităţi dintre care se remarcă: Gheorghe
Tătărescu, Grigore Iunian, aceştia acţionând constant pentru promovarea
valorilor democraţiei, sau Constantin Brâncuşi (părintele sculpturii
moderne) şi pictorul Iosif Keber care au adus o importantă contribuţie
în arta plastică românească.
Gorjul este cunoscut şi ca o bogată şi autentică zonă folclorică
fiind păstrătorul unor obiceiuri şi tradiţii ce se pierd în istorie şi a
unei arhitecturi în lemn de o autentică valoare.
Vila este situată într-un cadru natural deosebit, oferind condiţii
dintre cele mai bune pentru petrecerea unui sfârşit de săptămână sau a unei vacanţe
pentru grupuri de 3-4 familii.
Vila este situată într-un cadru natural deosebit, oferind condiţii
dintre cele mai bune pentru petrecerea unui sfârşit de săptămână sau a unei vacanţe.
În centrul staţiunii, lângă pârtia de schi şi instalaţia de teleschi
te impresionează stilul, armonia şi bunul gust al hotelului Onix, ce are vedere
atât la pârtie cât şi la Vârful Papuşa.
Grătarul în aer liber este preferatul clienţilor, în orice sezon,
iar focul de tabără a devenit deja un ritual la sfârşit de sejur, sau la cererea
clienţilor.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Electrificând România!
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
