Bine aţi venit la oraşul Galaţi şi judeţul Galaţi în regiunea Moldova, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Galati, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Galaţi este un oraş în judeţul Galaţi. Regiunea Moldova este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Galaţi, cu o suprafaţă de 4.466,3 km2,
reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor
pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră,
la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la
încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Principala rezervaţie naturală din judeţul Galaţi
este localizată pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de
localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4
km lungime şi 0,5 - 1 km lăţime având o suprafaţă de circa 84 ha şi care
se continuă până în lunca Siretului.
La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se află rezervaţia
paleontologică de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţă de circa 1 ha,
cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ
400000 ani în urmă).
De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord
de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în
locul numit Râpa Bălaia, se află cea de-a doua rezervaţie
paleontologică. A treia rezervaţie paleontologică se află lângă oraşul
Tecuci, pe şoseaua Tecuci - Valea Mărului - Pechea - Galaţi, cu o
suprafaţă de 1,5 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a
Bârladului, la punctul numit La Rateş, adică acolo unde a fost cândva
un han.
În partea de răsărit a judeţului, pe teritoriul comunei Băneasa, între
localităţile Băneasa şi Roşcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe
lângă pădurea în sine este ocrotit şi bujorul sălbatic, pe seama căruia
s-au creat legende şi o mare serbare populară care are loc în fiecare
an.
Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuţi în
lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a
fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Şi în pădurea de la Hanu
Conachi se desfăşoară în fiecare an, sărbătoarea salcâmului. Aceste două
rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii
permanente pentru turişti.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Poziţia geografică a judeţului - proiectată pe fundalul istoriei
poporului român - a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe,
acest pământ străvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi
Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri
comerciale.
Aşezat în sud-estul ţării între 45ș25' şi 46ș10' latitudine nordică,
27ș20' şi 28ș10' longitudine estică, se mărgineşte în partea de nord cu
judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brăila şi judeţul
Tulcea la est cu Republica Moldova şi Ucraina iar la vest cu judeţul
Vrancea.
Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartă în
peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entităţi geografice
europene care se interferează pe pământul României.
Clima
Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de
climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90%
din suprafaţă, se încadrează în ţinutul de climă de câmpie, iar
extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă
de dealuri).
În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi
uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de
întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S
şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de
zăpadă.
Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi
Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente
meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat
specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi mai umed şi mai puţin
rece iarna.
Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa
relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV
(mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor
de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece),
precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer
tropical maritim din SV şi S.
Relieful
Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă
zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice
est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se
reflectă fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de
soluri, cât şi în structura geologică a reliefului.
Acestea din urmă
oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi
5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintă un relief tabular cu o
fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se
după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţi
geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia
Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de
vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploatează
hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa,
Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special
cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri -
exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului
Prut, au deosebită importanţă pentru industria materialelor de
construcţii.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Judeţului Galaţi!
Istoria
Teritoriul judeţului Galaţi poartă mărturii materiale ale prezenţei
omului din timpuri străvechi, preistorice. Analiza succesiunii şi
repartiţiei dovezilor arheologice de cultură materială arată că
teritoriul judeţului a fost populat şi a intrat pe circuitul folosinţei
umane din timpuri preistorice.
Cele mai vechi vestigii umane în ţinutul Covurluiului aparţin
paleoliticului final şi epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt
localizate la Bereşti şi la Cavadineşti. Paleoliticul superior a fost
pus în evidenţă în nordul judeţului, pe moşiile aşezărilor Pleşa,
Puricani, Crăieşti, Bălăbăneşti, Şipote, Rădeşti, Băneasa, Suceveni.
În succesiunea strategică arheologică au fost localizate şi aşezări
din neoliticul vechi, aparţinând culturii Criş, ce apar sub formă de
aşezări neîntărite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la
Negrileşti şi la nord de Tecuci, pe valea Bârladului, la Munteni.
La Bereşti au fost puse în evidenţă urme ale culturilor Precucuteniene şi
Cucuteniene. Cultura Precucuteniană este reprezentată prin ceramică
pictată bicromă şi tricomă la Stoicani, Măstăcani, Smulţi, Drăgăneşti,
Băneasa, Suceveni. Cetăţuia de la Stoicani arată, prin resturile
culturii materiale, ocupaţiile vânătoreşti, de creşterea animalelor şi
de cultură a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca
şi unele meşteşuguri casnice, ca de exemplu olăritul, torsul, ţesutul.
Continuitatea populaţiei este dovedită de culturile materiale
aparţinând perioadei de tranziţie spre epoca bronzului, reprezentate
prin aşezări de tip Sălaş, la Stoicani.
Epoca fierului a lăsat numeroase urme materiale descoperite şi
cercetate în peste 15 localităţi actuale, arătând pătrunderea unor
influenţe ale civilizaţiei greceşti dinspre Dobrogea. Astfel, ceramică
şi monede greceşti au fost descoperite la Galaţi, Barboşi şi Frumuşiţa,
iar la Galaţi se pare că a existat chiar o aşezare grecească.
Vestigiile
arheologice permit reconstituirea unui ax al pătrunderii civilizaţiei şi
culturii materiale greceşti pe direcţia Histria - gura Siretului -
Barboşi - Poiana (Tecuci) - Trotuş - Oituz, ceea ce demonstrează
intensitatea activităţii materiale şi spirituale a autohtonilor.
Cultura geto-dacică este reprezentată prin aşezări localizate pe
vetrele actuale de la Galaţi şi Frumuşiţa şi prin aşezarea Piroboridava
(Poiana, comuna Nicoreşti).
Viaţa romană a fost deosebit de intensă. Castrul militar de la
Barboşi şi aşezarea civilă de pe vatra Galaţilor de azi întreţineau
legături comerciale cu Moesia Inferioară şi cu Grecia şi Asia Mică pe
Dunăre şi Pontul Euxin.
Numeroase urme materiale pun în evidenţă şi perioada migraţiei
popoarelor, care au lăsat urme şi în toponimia acestor locuri.
În secolele X-XIII se înscriu şi pe teritoriul actual al judeţului
Galaţi forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influenţa
bizantină, fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite. În
secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase
aşezări, ca de exemplu Blăjerii de Jos (1448), Lieşti (1495),
Şerbăneştii (1430), Buceştii (1548), Drăgăneşti (1575) etc., iar în
secolul al XVII-lea Umbrăreşti (1649), Salcea (1695), etc.
Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt
consemnate aşezările Nicoreşti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam,
Tulucesti, Folteşti, Tecuci, Galaţi.
La sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea
apar sloboziile, care duc la îndesirea reţelei de aşezări rurale, din
care astăzi s-au păstrat Slobozia Băneasa, Slobozia Oancea, Slobozia
Conachi şi Slobozia Corni.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au ivit aşezări rurale
noi ca urmare a creşterii producţiei marfă de cereale după 1859, a
reformei agrare din 1864 şi după împroprietărirea din 1879.
Diferitele forme de populare - migraţiile, păstoritului agricol,
infiltraţiile lente şi colonizările, imigrările (lipoveni, greci,
bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii
demografice a judeţului. Astfel, popularea a fost stimulată de
dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comerţului, de intensificarea
circulaţiei, de procesele de împroprietărire.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea, au avut loc frământări
social-politice şi conflicte numeroase. Acestea au contribuit la
accelerarea procesului de destrămare a relaţiilor feudale şi la apariţia
şi accentuarea relaţiilor de producţie capitaliste.
Masele populare din judeţ au acţionat în mişcarea antiotomană din
anul 1821 şi în aceea revoluţionară de la 1848.
Participarea activă a populaţiei din fostele judeţe Covurlui şi
Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinată, în bună
parte, de faptul că aici au trăit şi activat patrioţi înflăcăraţi ca
Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcălab de Galaţi) şi Costache Negri
(originar din satul Mînjina care astăzi îi poartă numele).
La Mînjina
participau la elaborarea ideilor unioniste personalităţi marcante ale
neamului românesc, cum ar fi: Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Mihail
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.
Noul Hotel Vega este o construcţie modernă pe 12 nivele, încadrată în peisajul de excepţie al Falezei Dunării şi totodată foarte aproape de centrul oraşului Galaţi.
Ospitalier şi deosebit de confortabil, hotelul poate deveni locul dvs. preferat pentru întâlniri de afaceri sau escale în drum spre Deltă sau spre nordul Moldovei.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Judeţul Galaţi, cu o suprafaţă de 4.466,3 km2,
reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor
pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră,
la confluenţa a trei mari ape curgătoare - Dunărea, Siret, Prut şi la
încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
