Bine aţi venit la oraşul Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna în regiunea Transilvania, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Covasna, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Sfântu Gheorghe este un oraş în judeţul Covasna. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Covasna este un judeţ în regiunea
Transilvania
Prezentare
Situat în centrul ţarii înconjurat de
Munţii Carpaţi
de curbură, judeţul Covasna cu cei 3.705 km2 şi o populaţie de peste
233.000 locuitori, este unul dintre judeţele mici ale ţării.
Teritoriul
său administrativ cuprinde 5 oraşe, printre care municipiul Sfântu
Gheorghe, reşedinţa de judeţ şi 33 de comune cu 122 sate.
Pământ al apelor minerale şi al staţiunilor balneo-climaterice,
Judeţul Covasna este situat pe cursul mijlociul al râului Olt, în Arcul Carpaţilor. Având o suprafaţă de aproximativ 4000 kmp,
înconjurat de
munţi acoperiţi cu păduri de brad şi fag, Judeţul Covasna are un climat
ozonizat şi ionizat.
Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii
Covasna, cea mai complexa statiune din Europa. De asemeanea se mai
gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios, Malnas Bai,
Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului,
s.a.
Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice,
cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca resedinta
administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea
judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti)si a portilor si
stalpilor de lemn sculptate.
Acestea se pot vedea in orase ca Sfantul
Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat
si in sate, cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia,
Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon,
Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din
Muntii Harghita.
Raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km
de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si care are peste
60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai
lunga pestera din Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in
special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului.
Vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru
pescuit sunt numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri
cu ape cristaline.
Mlastina de la Ozunca si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica
flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel
al brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna
isi asteapta oaspetii la tratament sau turism.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Situat aproape in centrul Romaniei (pe teritoriul sau se intretaie
meridianul de 25° 45' longitudine estica si
paralela de 45° 45' longitudine nordica),
judetul Covasna se afla intr-o zona de contact a marii depresiuni a
Baraoltului cu unitatile Carpatilor de Curbura.
Avand o suprafata de 3.705 km˛, reprezentand 1,6% din teritoriul
tarii, judetul Covasna are ca resedinta municipiul Sfantu Gheorghe,
situat in dreapta cursului raului Olt, si mai cuprinde
5 orase, 33 de comune cu 122 sate.
Relieful
Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si
punctata de lacuri la dealuri submontane, si bucurandu-se de vecinatatea
muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul prin frumusetea
neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina
ca un brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste
plaiuri transilvane.
Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief: unul exterior
al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste 1.600 metri; al doilea
central, depresiunea plana a Brasovului; al treilea din interior, munti
ai caror altitudini rar depasesc 1.200 metri.
Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos
care inconjoara dinspre est, vest si nord partea nordica si centrala a
zonei depresionare.
La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei
cu altitudini de 1.000 - 1.200 metri. In partea estica a judetului se
intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600 -
1.800 m). In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest
partea nordica a Muntilor Persani, avand altitudini care variaza intre
800 - 1.000 m. Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului
Muntii Baraolt si Bodoc; intre acestea se situeaza culoarul Oltului.
Aceste culmi muntoase paralele formeaza partea centrala si
central-vestica a judetului.
Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati
depresionare, avand altitudini medii intre 550 - 560 metri. In partea de
nord, cat si in cea de sud, se intinde depresiunea Targu Secuiesc, avand
latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala se afla
depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla depresiunea
Baraoltului, avand cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.
Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de
la Reci si Feldioara.
Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei
depresionare (munti, piemonturi si sesuri), se suprapune si un element
"uman": intreaga zona de contact dintre munte si depresiune este marcata
de asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe sesul
depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de contact dintre munte si
depresiune ofera conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca
intreaga regiune sa fie intens populata.
Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si
populatia sa, judetul Covasna are ca limite administrative: la nord,
judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si Buzau; la sud,
sud-vest si vest, judetul Brasov. Pe teritoriul sau, zonele muntoase si
cele de ses se imbina armonios, fiind un factor prielnic in dezvoltarea
turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.
Ape
Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa.
Raurile ce strabat judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai
apropiata, fie din regiunea muntoasa mai indepartata (Raul Olt, Raul
Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar o
mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau (apele din
partea sud-estica a judetului).
Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci,
in partea lor superioara. Unele dintre ele pot fi considerate drept
microdepresiuni, cum sunt ale paraielor Aita, Semeria, Ilieni si Debren,
iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului. Aceste
cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.
Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul,
Covasna, Baraoltul, Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar printre
lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul Sfantu
Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.
Clima
Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima
temperata de tip oceanic si temperata de tip continental, umeda si
racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si temperaturi
scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu
veri calde. Ca temperatura medie anuala se inregistreza in zonele inalte
1°C, iar in depresiuni, 7-8°C; aceasta fiind cu 3°C mai joasa decat
media pe tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica
zonei este inversiunea de temperatura, pe care o intalnim mai ales in
partea nordica a localitatii Targu Secuiesc.
Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm;
cele mai mari cantitati le intalnim in zona orasului Covasna si in
depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi muntoase din judet
determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est
pe timpul verii si est-vest pe timpul iernii.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Judeţului Covasna!
Istorie
Situat la răscrucea drumurilor care fac legătura între est şi vest, pe
teritoriul judeţului Covasna îşi atestează prezenţa pe lângă daci, şi câteva triburi migratoare cum ar fi: celţii, slavii, maghiarii,
pecinegii, care după retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici,
după cum arată şi numele unor vechi localităţi (Covasna, Cernat, Ozun,
Baraolt, Biborţeni, etc.).
Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si
romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele
XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o
organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe
scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din
Muntii Carpati.
De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus
lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de
inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in
cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat
breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla
olarilor.
Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in
exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a
tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in
exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si
cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in
dezvoltarea industriala a zonei.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".