Bine aţi venit la oraşul Constanţa şi judeţul Constanţa în regiunea Dobrogea, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Constanta, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Constanţa este un oraş în judeţul Constanţa. Regiunea Dobrogea este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Constanţa este un judeţ în regiunea
Dobrogea
Poetului Roman Ovidius, exilat la
Constanţa.
Constanţa Antică
Întregul judeţ Constanţa a fost sub ocupaţie otomană din secolul 15,
până ce românii s-au mutat în anul 1878 după ce i-au înfrânt cu ajutorul
ruşilor.
Anterior dominaţiei româneşti, aproximativ 30% din populaţia
judeţului era formată din etnici români, majoritatea fiind alcătuită în
principal din tătari şi bulgari, iar restul turci.
Constanţa Modernă
Judeţul Constanţa are trei municipii, portul Constanţa, spre graniţa
cu Bulgaria Mangalia, iar spre interior spre Dunăre, Medgidia.
Mai
sunt alte opt oraşe, Basarabi, Băneasa, nuclearul Cernavodă, însoritul
Eforie Nord şi Eforie Sud, Hârşova, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu şi
nămolosul Techirghiol, împreună cu staţiunile de pe litoral, la nord şi
sud de oraşul Constanţa.
Pentru o schimbare culturală, vizitaţi cel mai mare oraş al
Imperiului Roman din toată Dobrogea, Adamclisi,
care găzduieşte Columna lui Traian, Monumentul Comemorativ din Războiul
Roman şi fortificaţiile romane!
Feţele regale ale Europei s-au înghesuit
să vadă acest fin monument luxos de la marginea cartierului
vechi din Constanţa, construit iniţial ca pavilion pentru
Carmen Sylva, Regina Elisabeta a României. Aici în anul
1963, iar dedesubt astăzi.
Principalul port turistic din Constanţa oferă
câteva vederi superbe spre oraş!
Constanţa la malul mării
Nici chiar anii comunismului nu au putut
distruge farmecul acestei faleze.
Coasta însorită a Mării Negre este destinaţia preferată pentru
vacanţele de vară în România.
Odihnă în Staţiuni!
Unii ar putea crede că sunt nişte banale staţiuni din anii '50, dar
funcţionează destul de bine, mai ales cele în stil mai rural, ca
Gura Portiţei,
Eforie Nord, şi
Vama Veche.
În aceste comunităţi-staţiuni încântătoare (Gura Portiţei este mică,
Eforie este cam cât
Olimp-Neptunspre sud), aveţi parte de sentimente
amestecate de viaţă de la ţară, dar cu restaurante de calitate,
hoteluri, atracţii minore, şi, desigur, zeci de Km de nisipuri aurii pe
malul Mării Negre.
Coroana
Rivierei
Româneşti şi fosta alegere a familiei regale pentru palatul lor de
pe litoral este Mamaia,
mega-staţiunea cea mai veche şi mai populară din România.
Oraşul Constanţa
este el însuşi o comoară cu săpături istorice, artefacte, muzee şi
parcuri dedicate secolelor întregi de istorie măreaţă.
Cum se întâmplă deseori oriunde în Dobrogea, a fost săpături pentru
un capăt de linie motivul pentru care s-au descoperit unele din cele mai
importante situri romane, acum aflate în siguranţă la Muzeul Naţional de
Istorie din Constanţa, care, pentru cunoscători, are o colecţie de piese
romane şi greceşti mai bună decât cea de la Muzeul din Bucureşti.
Mausoleul de la Adamclisi
şi ruinele alăturate vă pot face o după-amiază perfectă, mai ales dacă
vă documentaţi din timp!
Pe tot întinsul Judeţului Constanţa se află multe ruine vechi romane
şi greceşti interesante, săpăturile de la Histria
şi muzeul asociat fiind probabil cele mai dezvoltate sin toată
Regiunea Dobrogea. Vedeţi secţiunea noastră specială
Dobrogea Antică pentru o privire de ansamblu asupra săpăturilor şi
siturilor din Judeţul Constanţa.
Nu tocmai un model de perfecţiune al
gustului sau sincerităţii, Ceauşescu a reuşit să-şi adjudece
câte o casă de vacanţă în majoritatea locurilor turistice,
fie că e vorba de vârful Munţilor Făgăraş din Carpaţi sau
aici pe coasta Mării Negre, o vilă cu un stil vag
italienesc.
Nu vă obosiţi călătorind la Roma sau Atena dacă
doriţi să vă minunaţi de anumite părţi ale istoriei europene,
deoarece descoperirile arheologice uimitoare din Constanţa datând
din perioadele romane sau greceşti le rivalizează cu uşurinţă!
Ca cel mai mare port maritim la Marea Neagră, capitala
regiunii
Dobrogea,
şi al treilea oraş ca mărime al României, Constanţa este un centru
regional încă din timpurile romane şi greceşti!
Marseille de la Marea Neagră
Feţele regale europene au venit în număr mare pe
nisipurile fine ale Mării Negre începând cu primii ani ai secolului
XX, când o cale ferata a fost construită legând Bucureşti-ul,
considerat Parisul Estului, de acest port-staţiune.
Constanţa are aerul unui oraş maritim din anii 1950
din multe puncte de vedere. Chiar şi în toiul verii, când mulţi
rezidenţi merg la munte pentru o pauză răcoroasă, sau migrează spre
nord sau sud în staţiunile adiacente
Mamaia,
Eforie Nord
sau în staţiunile
dinspre sud.
Vă
veţi simţi bine plimbându-vă prin vechiul port, parte a oraşului,
având o varietate largă de moschei, biserici ortodoxe, o veche şi
frumoasă biserică catolică, muzee şi câteva mostre de arhitectura
atractivă.
Senzaţia de influenţă exotică a Mării Negre este foarte puternică în
Constanţa. În ceea ce a fost odată oraş otoman cu cetăţeni majoritari
tătari şi greci, abia 1 din 20 de rezidenţi erau români pe la mijlocul
secolului XIX (astăzi peste 90%).
Dar datorită acestei bogate istorii culturale, Constanţa oferă
câteva placeri culinare şi arhitecturale turistului, de la vechi
moschei şi câteva restaurante superbe cu specific turcesc, grecesc
şi românesc, până la simplul fapt de a gusta o shaorma în parc la
umbra răcoroasă a unui copac.
Cu toate că populaţia de etnie turcă a fost întotdeauna de mici
proporţii în oraş - niciodată mai mult de 3% în ciuda grupului de
restaurante turceşti din vechiul port - Constanţa a beneficiat din
plin de pe urma istoriei sale întinse ca protectorat otoman.
Toate aceste detalii nu au cum să nu
aducă şarmul oraşului în inimile voastre!
Puteţi cu încredere să comparaţi Mamaia cu plajele de la Cannes
sau Saint Tropez. Presărată cu palmieri şi renumită pentru
nisipurile aurii şi fine, Mamaia este cea mai veche staţiune a
României.
Mamaia a fost cu atenţie construită din temelii încă
din 1906 când primul debarcader din lemn a fost adus, până la
furnizarea tuturor capriciilor şi dorinţelor pe întinsul benzii de nisip
punctată cu hoteluri de lux, parcuri de distracţie, magazine,
restaurante si o faleză la fel de lungă ca staţiunea, unde au loc anual
evenimente pentru toate vârstele.
Mamaia are distracţia
concentrată datorită lăţimii de 300 de metri a
plajei de nisip care
separă Lacul interior Siutghiol de Marea Neagră, plecând din
Constanţa spre nord, 8 Km, până la Năvodari.
Tacâmul complet
Printre dezvoltările majore din ultimii ani, Mamaia s-a
transformat într-una din destinaţiile de top din Europa, cu hoteluri
de 5 stele de renume mondial, pe lângă cele peste o duzină de 3
stele, mai mult de 25 de proprietăţi de 2 stele, si chiar câteva
camping-uri superbe spre capătul de nord al staţiunii. Este un motiv
pentru care
Familia Regală a României a ales Mamaia ca amplasament de vară
al palatului lor!
Valuri prietenoase pentru toată familia
Ca adăugare la salinitatea scăzută şi la lipsa curenţilor
puternici, Marea Neagră duce lipsă de specii periculoase de plante
şi peşti, cu o înclinaţie lină de intrare în mare, având în unele
locuri doar un metru adâncime la o distanţă de 100 de metri de ţărm.
Aceste lucruri fac din Mamaia o staţiune perfectă pentru familişti,
cu patrule de plajă, salvamari şi parcuri acvatice.
De departe cea mai populară şi mai cunoscută staţiune din
România, Mamaia este “Micul Miami” al coastei Mării Negre, cu
hoteluri faimoase şi nisipuri albe aparent nesfârşite.
O foarte lungă alee merge pentru 2 kilometri chiar de-a
lungul plajei, cu hotelurile de partea cealaltă. Aleea dispune
de chioşcuri şi restaurante, iar în unele zone, mall-uri în aer
liber cu magazine şi alte restaurante.
Curăţenia generală a plajei creşte spre partea de nord a
staţiunii, unde puteţi găsi hoteluri mai puţine şi o zonă pentru
camping. Oricât de rare ar putea fi, partea de sud suferă de pe
urma mirosurilor algelor ajunse la mal. Mamaia beneficiază de
servicii regulate de salvamar.
Parcul de Distracţii şi capătul sudic
Distracţii un pic sălbatice în stil de carnaval, o alee de
bowling, cafenele şi restaurante fac partea sudică a staţiunii
Mamaia să semene cu Coney Island sau Brighton.
Telegondolele care merg spre nord pleacă de aici, nu departe
de intrarea în staţiune, circulând pe deasupra parcului acvatic
(un complex de piscine şi un enorm tobogan acvatic viu colorat)
şi sosind la o distanţă de aproximativ 3 sferturi din staţiune.
Clasica plajă din Mamaia
O bandă foarte lungă de nisip, aici spre capătul
sudic al staţiunii, cu drumul lat mergând de-a lungul plajei,
separând-o de hoteluri.
Aqua Park din Mamaia
Intrarea este un pic cam scumpă pentru unii
români, dar americanii şi australienii o vor găsi foarte ieftină
pentru o familie de patru.
Liniştite străduţe lăturalnice se îmbină uşor cu minunate
alei şi frumoase vederi la mare dinspre hotelurile şi restaurantele
aflate de-a lungul ţărmului ce protejează nisipurile aurii din Eforie
Nord.
Sunt, într-adevăr, câteva motive pentru care mica şi
relaxanta staţiune Eforie Nord a fost alegerea noastră numărul unu
pentru vacanţa dvs. la malul mării. Marea şi plajele sunt mai curate
decât la Mamaia, staţiunea este aproape de centrele comerciale din
partea de sud a oraşului Constanţa, şi destul de aproape de
serviciile de transport feroviar, aerian şi terestru (autobuze).
Singurul aspect benefic poate al epocii comuniste a fost
lipsa unei dezvoltări turistice masive care a distrus multe oraşe
riverane din alte locuri ale Europei în anii ’60 şi ’70. După cum bine
ştim cu toţii, dezvoltarea, atât timp cât se face cu măsură, este bună,
însă în exces, strică. Staţiunea Eforie îşi păstrează cu succes aerul
sătesc.
Un sat de vacanţă la malul mării
Deşi Eforie Nord se află pe locul secund după Mamaia
la capitolul popularitate, orăşelul lasă senzaţia unui sat de
vacanţă cu adevărat românesc, locuit pe tot parcursul anului, la
acestea adăugându-se facilităţile oraşului precum magazine, farmacii
şi alte servicii nu la fel de la îndemână ca în atmosfera
hiper-comercială pe care o degajă Mamaia.
Cât priveşte condiţiile de cazare în Eforie (Eforie Nord
este adesea numită Eforie, împreună cu perechea sa de la sud, un centru
mai mic), acestea includ case de oaspeţi (pensiuni), cazare în casele
localnicilor (pat şi mic dejun inclus) şi hoteluri mai mici cu mai puţin
de 20 de camere. (Vedeţi
Secţiunea noastră de
Cazare pentru mai multe explicaţii privind aceste trei tipuri de
cazare).
Într-adevăr, există câteva blocuri cu 3 şi 4 etaje destinate
turiştilor cu venituri medii, însă există, de asemenea, şi câteva
hoteluri de 4 stele şi restaurante de talie mondială.
Capătul de nord din Eforie Nord
Nisipuri fine aurii şi servicii pe plajă
pentru o după-amiază leneşă cu o privelişte grozavă
Farmecul din Eforie
Acest hotel cu o poziţionare bună şi
mâncare excelentă de pe strada Republicii este deschis până
târziu. Încercaţi o pizza sau paste la prânz, toate fiind
foarte bune!
Sunt şi câteva turnuri de hotel, pe margini, însă acestea
nu au redus cu nimic farmecul plimbărilor pe faleză sau pe plajă. Este
uşor să găseşti lucruri de făcut şi de cumpărat în Eforie, deoarece
principalele străzi ale centrului comercial se află în directă legătură
cu ţărmul.
Plajele din Eforie se întind pe o suprafaţă de 3 km de-a lungul
ţărmului, având nouă parapeţi cu capetele în formă de Y, intrând adânc
în apă, ce protejează atât de bine nisipurile aurii şi încurajează
depunerile aluvionare.
Servitul mesei în oraş e o adevărată bucurie în Eforie, cu opţiuni
pentru toate vârstele şi buzunarele. Orice turist ar fi încântat să
servească prânzul pe o faţă de masă din in, cu o sticlă de vin bun
alături, o servire de calitate, mâncare deosebită şi o privelişte
nemaipomenită de la faleză până la nisipurile aurii şi de la apa adâncă,
răsunătoare a Mării Negre până departe în zare. Ceea ce e şi mai bine, e
faptul că vă puteţi bucura de personal în uniformă care vă întâmpină la
intrare şi că puteţi pleca fără să lăsaţi bacşiş pentru doar 10$ de
persoană!
În ciuda multiplelor oferte tentante ale diferitelor pensiuni, este greu
pentru un turist din Vest să rateze Complexul Hotelier Europa (incluzând
Institutul Ana Spa) situat în centrul oraşului, şi având o sală de
primire spaţioasă, o piscină amplă, facilităţi pentru sănătate şi
îngrijire şi gazon de jur împrejur.
Agigea
Chiar în partea de nord a staţiunii Eforie Nord, şi
situată pe şoseaua principală în direcţia sud dinspre Constanţa, la 10
km de centrul oraşului şi la 3 km de ţărm, se află Agigea.
Cunoscut datorită Spitalului de Ortopedie care a
funcţionat între cele două războaie mondiale, oraşul Agigea este
cunoscut şi pentru rezervaţiile sale unice de dune marine, cele mai
întinse din România. Datorită Canalului Dunăre-Marea Neagră inaugurat în
1984, Agigea este poarta comercială către mare, canalul având deschidere
la Portul Constanţa-Sud, însumând 2.500 ha cu peste 10.000 m de parapeţi
şi structuri de apărare. Agigea este un loc perfect pentru a vedea cum
se desfăşoară traficul maritim prin canal şi în zona portului.
Eforie Sud
Eforie Sud se află la sud de principalul oraş Eforie
Nord, la o distanţă de aproximativ 2 km şi oferă facilităţi ceva mai
liniştite, însă ce-i drept şi mai puţine. O recentă injecţie de capital
din fonduri UE a mai schimbat întrucâtva lucrurile, la ora actuală o
serie de construcţii aflându-se în plină desfăşurare, iar un complex cu
locuri de cazare a fost terminat.
Eforie Sud este locul ideal pentru a evita aglomeraţia şi
în acelaşi timp pentru a fi destul de aproape de Mamaia şi Constanţa în
cazul în care aveţi chef de cumpărături, de plimbări prin mall-uri sau
de distracţie. Veţi găsi aici aceleaşi străzi pline de frunze, micile şi
liniştitele piaţete şi mâncare foarte ieftină. Bucuraţi-vă de minunatele
privelişti din vârful dealurilor abrupte şi a ţărmului stâncos până jos,
la plaje, este o adevărată încântare!
Dacă vă plac plimbările pe plajă, vă puteţi încă croi
drum printre promontorii şi stânci către plajele din Eforie Sud situate
în căpătul sudic al fâşiei Eforie Nord, şi veţi găsi un aer mult mai
liniştit, departe de agitaţia estivală din Eforie Nord.
Acum zece ani la Eforie Sud aţi fi fost silit să auziţi
vorbindu-se doar româna şi un pic engleza, astăzi însă se aude mult mai
des germana, rusa şi franceza. Zborurile charter la preţuri reduse
dinspre Dortmund şi Hamburg în timpul sezonului estival au adus la
aeroportul de lângă Constanţa o afluenţă de turişti străini, iar
comentariile acestora fac ca popularitatea staţiunii să fie în urcare.
Însă, în ciuda uşoarei creşteri a numărului de turişti
străini, Eforie Sud este încă un mic loc de evadare, mai ales dacă aveţi
şi mijloc de transport, cum ar fi o maşină închiriată sau chiar
trenurile personal, în cazul în care nu aveţi nimic împotrivă. Puţini
sunt cei care ştiu că între cele două războaie mondiale ale secolului
trecut, Eforie Sud (sau Carmen Sylva cum era cunoscută atunci)
era cea mai luxoasă staţiune
de pe întreg litoralul Mării Negre!
În ciuda faptului că are şi o zonă industrială, totuşi Năvodari este
o locaţie superbă dacă faceţi călătorii zilnice la Histria, Mamaia şi
Constanţa, şi chiar până la comunităţile din sudul Deltei Dunării, toate
foarte aproape de Năvodari.
În timp ce ideea de a face din Năvodari o Mecca turistică ar fi
deplasată, totuşi are câteva avantaje, fiind pe o rută turistică
bătătorită, şi fiind aproape de săpăturile arheologice (vedeţi mai multe
în ghidul nostru
Dobrogea Antică), şi de superba şi moderna staţiune Mamaia.
Mangalia are toate caracteristicile pe care le doriţi
la o staţiune de vară - şi câteva în plus! Un şantier naval şi nişte
plaje deosebite îl fac asemănător oraşului San Diego!
Aflată la sud de Constanţa, Mangalia se află la
aceeaşi latitudine ca şi staţiunea franceză Nisa. Mangalia este şi
cel mai sudic oraş de pe Riviera română şi încă de când era
oraş-port grecesc cu numele de Callatis oraşul e cea mai veche
aşezare locuită continuu din România!
Oraşul înfrăţit cu Mangalia este
Greenport, de asemenea situat pe coastă, în New York.
Perlele Rivierei Româneşti
Multitudinea de staţiuni ce formează grupa “Mangalia
Nord” se întinde de la staţiunea de prima mână Neptun, situată în
nord, coborând apoi spre Saturn, aflată în zona nordică a
municipiului Mangalia.
Mangalia şi Staţiunile
Mangalia, Saturn şi Olimp, Jupiter şi Neptun sub linia
orizontului
Turiştii străini vin în grupuri în staţiunile de la nord de
Mangalia aproape tot anul, iar staţiunile deţin plaje întinse cu
nisip fin. Microclimatul ce se formează la capătul plajelor are
mulţi “fani” ce respiră aerul de mare încărcat cu vapori despre care
se spune că sunt benefice pentru tratarea mai multor boli.
From the Rest Romania Website at
Antidot pentru suferinţă!
Mangalia este alegerea naturală pentru cei care caută puterile
curative ale izvoarelor de apă minerală, băilor fierbinţi de nămol
şi ale mării!
Marea Neagră, a treia ca întindere şi a doua ca adâncime din
mările Europei, oferă combinaţia perfectă de salinitate joasă, o
pantă înclinată la 17-18 grade de-a lungul coastei şi o temperatură
a apei de 20-25 de grade Celsius. Nu există curenţi, plante sau
peşti periculoşi în Marea Neagră!
Motivul principal pentru care există clienţi fideli printre
turiştii europeni îl reprezintă calitatea desăvârşită a apelor
minerale ce ies la suprafaţă.
Apele sulfuroase, bogate în calciu şi cloride sunt numeroase pe
plajele din Saturn şi Venus. Tratamentul este disponibil în
staţiunea Mangalia, hotelul Mangalia, hotelurile Hora şi Balada în
Saturn şi Doina în Neptun.
Numărul total al camerelor de hotel valabile pe parcursul vacanţei de
vară este de circa 100.000, distribuite în mod egal printre staţiuni.
Apele minerale sunt folosite şi la Centrul de Tratament hidroterapeutic
de lângă Spitalul Municipal Mangalia.
Foarte popular mai este şi nămolul sulfuros de turbă, bogat în
minerale, ce se extrage din mlaştinile bogate în turbă la nord de
oraş (estimate să fie exploatate pentru încă 250 de ani).
Stradă comercială din Mangalia, 1925
O stradă comercială tipic perioadei
interbelice în centrul Mangaliei.
Centrul judeţului Constanţa este un ţinut uscat deluros, spre nord
are aspect de stepă, transformându-se într-un platou jos în sud.
Imperiul Otoman făcea comerţ în această regiune, centrele regionale
ca Medgidia servind principalele rute nord-sud care mergeau până sus la
capitala provinciei Babadag, astăzi o rută circulată mai mult de tren
decât de cavaleria Paşei.
În romanul din anul 1893 al lui Jules Verne, "Keraban
Încăpăţânatul", eroul principal a petrecut o noapte în Medgidia, în
timpul vizitei sale în regiunea Dobrogea.
Un nod central de transport şi comerţ în judeţul Constanţa, Medgidia
are şosele şi linii de cale ferată ce duc spre Bucureşti, Constanţa,
Tulcea şi graniţa cu Bulgaria.
Puţini români realizează importanţa acestei capitale a zonei
centrale deluroase din Dobrogea, majoritatea doar grăbindu-se spre
litoral sau înapoi acasă.
Dar Medgidia se etalează ca inima Dobrogei, iar de la această idee a
debutat în anul 1936 ziarul "Graiul Dobrogean" (acum şi cu
website),
oferind mândrie regională acestei "insule"
fluviale şi arsă de soare.
Moscheea Sultanului Medgid
O superbă moschee a sultanului Abdul Medgid a fost construită în
anul 1860, astăzi fiind un exemplu fantastic al stilurilor arhitecturale
ale Imperiului Otoman de nord de la sfârşitul secolului 19.
Marea moschee, completată cu propriul Imam (un fel de episcop), a
fost ridicată în memoria Sultanului Abdul Medgid, care a avut funcţia de
Sunni Caliph şi a condus Imperiul Otoman între anii 1839 şi 1861,
succedat de fratele său. În fiecare zi, strigătele către rugăciuni
pluteau deasupra micuţei Medgidia, chemând credincioşii la moschee.
Inscripţii arabice bogate şi panouri arabeşti căptuşesc interiorul
vechii moschei, deschisă zilnic pentru a se bucura toată lumea de
această capodoperă.
Medgidia Otomană
Majoritatea locuitorilor turci şi bulgari din zonă în anul 1865 au
trimis o petiţie guvernatorului local pentru a numi acest loc după
suveranul şi protectorul credinţei lor, Sultanul Abdul Medgid.
Odată ce a fost astfel numită, aproximativ 1800 de persoane au fost
înregistrate în noua comunitate din Medgidia, şi jumătate din acest
număr de case construite. Oficialităţile otomane au construit barăci şi
magazine pe un deal din apropiere, unde localnicii îşi organizau târguri
acum două secole.
Medgidia s-a maturizat pe măsură ce bunuri de pe tot întinsul
Dobrogei erau aduse în târg, cele mai mari fiind în fiecare primăvară şi
toamnă. Un tribunal comercial a fost instaurat pentru a ţine disputele
şi schimburile generale sub control, care atrăgeau mai mulţi afacerişti
din Tulcea şi Constanţa.
Dominaţia Românească
După victoria României şi Rusiei din războiul lor cu otomanii,
târgurile din Medgidia au fost reluate şi organizate după standarde
româneşti.
Conducerea locală a fost de asemenea reorganizată, fiind instituit
un post de primar şi un consiliu, plus înregistrarea de case şi
locuitori. Un spital şi o farmacie au urmat în curând, iar până la
sfârşitul secolului, Medgidia s-a apropiat de 3000 de locuitori, având 3
şcoli elementare (dintre care una pentru săraci şi orfani, un liceu
pentru băieţi şi unul pentru fete). De la numai câteva zeci de străzi şi
10 localuri în anul 1907, Medgidia a înflorit între cele două războaie
mondiale, dar a pierdut foarte mult în cel de-al doilea.
Medgidia a fost transformată de comunişti într-un centru regional de
servicii, deschizându-se un nou complex de sănătate în anul 1965, plus
băi publice şi un nou hotel în anul 1970.
Revoluţia
din Decembrie 1989 a adus noul partid Frontul Salvării Naţionale
distribuind pliante cu "Trezirea Noastră" prin Medgidia, împărţind
vestea zilei cetăţenilor uimiţi. În luna următore, a apărut prima
publicaţie literară din Medgidia, "Metamorfoze", iar în anul următor a
fost ales primul primar post-comunist, proclamând cu mândrie că mandatul
său va fi "pentru justiţia socială, bunul mers şi progresul oraşului".
Canalul Dunăre - Marea Neagră
Principalul turn de control care ghidează
navele ce vin pe Dunăre spre canalul Mării Negre, legând
Europa cu Estul.
Cel mai important oraş din judeţul Constanţa pe malul Dunării,
Cernavodă este un oraş fluvial, liniştit, cu o bună industrie care să
ofere locuri de muncă.
Al doilea reactor a sosit în august 2007, cele două reactoare oferind
acum până la 18% din necesarul zilnic de energie.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Începeţi vacanţa
Dvs. în Riviera Românească pe noua "Autostradă
a Soarelui" A2, care leagă Constanţa
de Bucureşti prin 4 benzi spre Marea Neagră!
From the Rest Romania Website at
Conduceţi pe Autostrada Soarelui!
Dispunând
de acces liber, de drumuri supraterane şi de drumuri de acces la
şoseaua principală bine marcate, autostrada este aproape 100%
funcţională până la Constanţa.
Aproape veţi crede că circulaţi pe o autostradă inter-statală din
America, atât de ridicat este standardul construcţiei aceste secţiuni de
drum. Într-adevăr, mult mai ieftin decât cu avionul şi mai repede decât
cu trenul, să închiriaţi o maşină are sens dacă sunteţi cazat în
Bucureşti şi doriţi să petreceţi câteva zile pe
Riviera
românească.
Puteţi de asemenea să zburaţi până la
aerportul din Constanţa prin mai multe
companii, şi să închiriaţi o maşină de laEuropCar sau
alţii.
Autobuzele, maxi-taxi-urile şi maşinile bătătoresc această rută zi şi
noapte, circulând peste câmpiile Munteniei, traversând Dunărea şi apoi
strecurându-se printre dealuri până la staţiunile de pe litoral.
Cei 258 Km de şină de cale ferată dintre Bucureşti şi
Constanţa
continuă spre sud în jos pe coastă prin staţiuni, până la
Mangalia.
Altă linie nord-sud leagă Tulcea din zona Deltei Dunării cu graniţa
bulgărească, trecând prin
Medgidia.
Există un serviciu de primire bagaje dacă doriţi să vă
depozitaţi genţile mari pentru un timp, iar gara este la
aproximativ 2 Km sud-vest de centrul oraşului.
Ca adăugare la numeroasele maxi-taxi-uri cu plecări în
fiecare oră în afara gării, puteţi lua un troleibuz spre centru
de-a lungul principalului bulevard, Ferdinand.
Gara din Constanţa, Strada Victoriei
Nr. 1
+40 (241) 617 930
Un tichet la clasa I la confortabila Săgeată Albastră costă aproximativ
25 RON, cei 10 RON sau mai mult ce reprezintă diferenţa faţă de clasa a
II-a meritând cheltuiala. Drumul de 2 ore din gara Bucureşti Obor este
parcurs zilnic de 3 trenuri; puteţi recurge la alte trenuri mai puţin
rapide în alte perioade ale zilei dacă doriţi, sau în cazul în care
doriţi să opriţi pe traseu (puţin probabil).
Trenurile Rapid sau Accelerat fac ceva mai mult de 4 ore şi jumătate şi
opresc de 6 ori până la Eforie Nord, pornind din Staţia Bucureşti Obor.
În jos pe coastă
Unele trenuri merg în jos spre sud de-a lungul falezei, oferind servicii
de Clasa I până în oraşul Mangalia, cu opriri în Eforie Nord, Eforie Sud
haltă, Costineşti, Costineşti Tabără haltă şi într-un final Neptun haltă
înainte de a ajunge la capăt.
Luaţi trenul Personal
În total, sunt 10 opriri până la Mangalia, aşa încât dacă Rapidul nu
opreşte în staţia Dvs., luaţi Personalul care circulă zilnic, care mai
opreşte şi în staţiile Agigea Nord, Agigea Ecluză, halta Tuzla, halta
Pescăruş şi în cealaltă gară din Neptun (sunt două).
Drumul cu Personalul durează cu 5 până la 10 minute peste cele 75
minute, cât durează în mod obişnuit, dar el posedă vagoane de clasa a
doua, care au avantajul de a fi mai încăpătoare pentru bagajele
voluminoase.
Alte servicii
Bineînţeles, în afară de traficul de pasageri, serviciile de
transport marfă pornesc din portul principal al Constanţei fie spre alte
oraşe din România sau Europa. Staţia de tren apropiată de zona portuară
nu deserveşte pasageri.
În afară de calea ferată de coastă ce leagă Constanţa de Mangalia, o
altă ramificaţie feroviară porneşte din Medgidia spre Delta Dunării
(direcţie nordică) ajungând la Tulcea, dar şi spre sud către graniţe cu
Bulgaria.
Maxi-taxi-urile sosesc şi pleacă din mai multe locuri din Constanţa, din
gară sau staţiile de autobuz, trecând pe străzile centrale pline de
magazine, pe lângă mall-uri şi plajă.
Majoritatea autobuzelor venind dinspre Bucureşti sau staţiuni opresc şi
pleacă din staţia principală de autobuze din partea de sud, cu toate că
autobuzele ce pleacă spre Tulcea pornesc din staţia nordică. Puteţi
prinde un autobuz între aceste două staţii dacă trebuie să vă
transferaţi de la tren sau din sud spre nord.
Noile Autobuze MAN roz
Linia 44. Luaţi autobuzul 41 de la gară spre
Mamaia sau 40 spre nordul Constanţei de asemenea.
SFAT: fiţi amabili cu şoferul Dvs.! Este cea mai bună soluţie pentru a
putea opri în zona comunelor şi a siturilor, iar un mic bacşiş v-ar
putea ajuta să aflaţi unde puteţi găsi un taxi la întoarcere! Bacşişul
este o artă la români, aşa că învăţaţi rapid şi aşa veţi găsi transport
peste tot.
Principalul aeroport al Dobrogei este situat printre ferme şi
dealuri în comuna Mihail Kogălniceanu, şi deserveşte judeţul Constanţa,
oraşul Constanţa şi întreaga rivieră românească.
Deşi aeroporturile de la Bucureşti sunt numai la o
distanţă de 90 de minute cu maxi-taxi-ul,
Aeroportul din Constanţa, la aproape 30 de minute nord-vest de
centrul oraşului, oferă curse spre Bucureşti, Timişoara sau chiar
Budapesta.
Deschiderea unei căi ferate în anul 1895 până la Bucureşti, traversând
Dunărea la Cernavodă, a adus Constanţei un tranzit considerabil de
cereale şi petrol, care sunt exportate în principal. Cărbunele şi cocsul
sunt în fruntea listei de importuri, urmate de maşinării, materiale
feroase şi ţesături din bumbac şi lână.
Înainte de această dată, mare parte din aceste materiale ieşeau pe mare
prin porturile de la Brăila, Galaţi şi Tulcea, unde erau aduse cu vase
fluviale până ce navele marine le duceau spre Mediterană.
În altă ordine de idei, noua autostradă A2, conectând Constanţa cu
capitala Bucureşti, este aproape completă.
From the Rest Romania Website at
Portul
Pentru cei cu înclinaţii nautice, Portul Constanţa, protejat de
diguri, cu un far la intrare, este bine apărat de vânturile ce vin din
nord, dar cele din sud, sud-est şi sud-vest se dovedesc uneori deosebit
de periculoase.
Portul din Constanţa este cel mai mare din România, iar datorită
traficului care vine pe Dunăre (aproape 90% din navele care circulă pe
Dunăre - Marea Neagră trec prin Constanţa), unul din cele mai importante
de la Marea Neagră. Canalul Dunăre - Marea Neagră este cel mai lat şi
mai adând canal navigabil din Europa, dar, surprinzător, încă nu
utilizează la maximum capacitatea de a manipula traficul adiţional şi
tonajul. Escadrila flotei româneşti de pe Marea Neagră este staţionată
la Constanţa -- nu rataţi Muzeul Marinei de lângă port dacă aveţi puţin
timp liber.
După câţiva ani de intransigenţă pe această rută când
punea la dispoziţie un autocar (da, un autocar care nu
zbura), TAROM a cedat spre sfârşitul lunii mai 2007 şi a
oferit curse spre Aeroportul Mihail Kogălniceanu din
Constanţa.
Vara este călduroasă, uscată şi însorită, cu o temperatură medie în
iulie de 23 °C. Constanţa, principalul oraş, rareori experimentează zile
foarte fierbinţi cum se întâmplă adesea în interiorul judeţului,
datorită influenţei moderate a Mării Negre. Vara soseşte în jurul datei
de 15 iunie şi se termină târziu în septembrie.
Toamna începe spre sfârşitul lunii septembrie, este lungă şi
relativ caldă. Nopţile sunt încă tropicale (temperaturi de peste
20°C) pe o medie de 10 zile în luna septembrie. Această lună este
deseori mai caldă decât iunie, datorită căldurii acumulate de Marea
Neagră. Primul îngheţ apare în medie pe data de 19 noiembrie.
Primul îngheţ are loc în medie pe data de 19 noiembrie. Iarna
este mai blândă în comparaţie cu alte oraşe din sudul României.
Aduce puţină zăpadă, dar poate fi şi vântoasă, devenind neplăcută.
Iarna soseşte mai târziu decât spre centrul ţării, iar temperatura
din decembrie poate atinge chiar şi 12 °C.
Temperatura medie a lunii ianuarie este +0.4 °C.
Primăvara soseşte devreme, dar este foarte răcoroasă. Deseori,
datorită vânturilor proaspete de primăvară din lunile aprilie şi
mai, coasta Mării Negre este puţin mai răcoroasă decât întinsele
câmpii valahiene ale României.
Geografia
Marea Neagră formează graniţa estică a judeţului Constanţa, şi
judeţele Călăraşi şi Ialomiţa din Muntenia, peste Dunăre, la vest. În
acest fel, judeţul Constanţa este un fel de insulă, şi aşa a şi fost din
punct de vedere cultural şi istoric.
Împarte această peninsulă cu judeţul Tulcea la nord. Judeţul
Constanţa era mai mare înainte de Al Doilea Război Mondial, după care
unele porţiuni au fost cedate Bulgariei, acum numindu-se Provincia
Dobrich şi Provincia Silistra la vecini.
Judeţul cu o suprafaţă de
7,071 km˛ este compus dintr-un platou jos cu un climat continental
semi-arid. Coasta Mării Negre - care se întinde pe aproape 120 de Km (75
mile) - are o climă marină cu mai puţine contraste decât interiorul
judeţului. Temperatura medie a lunii ianuarie în judeţ este de -1°C (30°F),
în timp ce media pentru luna iulie atinge 23°C
(75°F).
În partea de nord-est a judeţului este laguna, Lacul Sinoe. Fluviul
Dunărea udă malurile de est. Ambiţiosul canal Dunăre - Marea Neagră se
revarsă la sud de oraşul Constanţa.
Demografia
În anul 2002, judeţul avea o populaţie de 715.151, iar densitatea
era de 101/km˛. Gradul de urbanizare este mult
mai mare (aproximativ 75%) decât media României. Ca aproape toată ţara,
această regiune a înregistrat un declin uşor al numărului de locuitori
după Revoluţia din anul 1989, scăzând de la 750.000 în anul 1992 la
715.151 o decadă mai târziu.
Majoritatea populaţiei este formată din români. Mai există
comunităţi importante de turci şi tătari. Un mare număr de aromâni au
migrat spre Dobrogea în ultimul secol, şi se consideră mai degrabă o
minoritate culturală decât o minoritate etnică. Restul sunt rromi.
Economia
Industriile predominante în judeţ includ domeniile chimice şi
petrochimice, mâncarea şi băutura, industriile textile, constructoare de
vapoare, materialele de construcţii, componentele mecanice şi industria
hârtiei.
Agricultura este o parte importantă în economia judeţului, Constanţa
fiind judeţul cu cea mai mare arie de acoperire a sistemului de irigaţii
(mai mult de 4,300 km˛ înainte de anul 1989, acum
redus drastic), cerealele fiind cele mai importante produse. De asemenea,
judeţul este renumit pentru vinurile sale din regiunea Murfatlar.
La Cernavodă este o centrală nucleară
producătoare de energie electrică, cele două reactoare ale acesteia
asigurând până la 18% curentul electric din necesarul zilnic al României.
O comună este un sat mai mare, care are funcţia de centru regional, având
oficiu poştal, post de poliţie şi uneori magazine mai mari. Alte sate pot
aparţine de o comună, iar cele peste 2500 de comune din România variază ca
mărime.
Toate numerele de telefon din Constanţa încep cu (0241)
sau (0341), în funcţie de serviciul de telefonie, fie operatorul vechi
naţional Romtelecom sau nou-intraţii pe piaţa telecomunicaţiilor.
Ca să sunaţi la Constanţa, trebuie să nu formaţi cifra
0 de la începutul numărului, astfel încât (0241) devine (241). În
privinţa numerelor din reţeaua mobilă, procedaţi la fel, astfel încât
(07xx) devine (7xx). Atât serviciul de telefonie fixă cât şi cel mobil
au şase numere după cele iniţiale, specifice fiecărui judeţ.
Pizzeria restaurant în stil american "Pizza
Hut" este una din cele mai bune alegeri când sunteţi în
Constanţa.
Somnorosul oraş port de pe plajă reprezintă cu greu un centru
cosmopolit, iar lipsa cafenelelor cu internet wireless este sesizabilă
printre localuri şi pub-uri. Hotelul Iaki oferă wireless foarte
bun, împreună cu late câteva hoteluri.
Vă rugăm trimiteţi-ne un e-mail dacă ştiţi despre asemenea locaţii
în zonă.
Appraisals Office, Bd. Tomis nr. 295, bl. T16, ap.26 Constanţa
Ce este acest loc? Vă rugăm să ne
trimiteţi e-mail dacă ştiţi. Sau
sunaţi la +40
(341) 428 921.
CMI Dumbravă Carmen, Str.
Bogdan Vodă Nr. 11Constanţa.
Ce este acest loc? Vă rugăm să ne
trimiteţi un e-mail Sau sunaţi la +40
(241) 511 330.
Cele două locaţii
Pizza Hut
sunt sediul din centru şi cel din cadrul hypermarket-ului Carrefour:
Pizza Hut Downtown, Str. Răscoala din 1907 Nr. 10 în
Constanţa
Acest restaurant amplasat
într-o zonă frumoasă este deschis zilnic până la ora 10 pm, între
principalul oficiu poştal şi Piaţa Unirii.
+40
(241) 518 430 sau +40
(740) 121 915.
Pizza Hut Tom Centre, Bulevardul Tomis Nr. 401
în Constanţa
Acest restaurant face parte din
mall-ul ataşat hypermarket-ului Carrefour (deschis până la 9:30 pm,
8 pm Duminica), şi oferă internet wi-fi, pe care îl puteţi
recepţiona şi de la unul din restaurantele vecine. +40
(241) 585 415 or +40
(749) 120 614
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Grecii
Câteva inscripţii găsite în Constanţa şi în vecinătatea acesteia
demonstrează că oraşul se întinde pe zona unde cândva era Tomis.
Tomis (de asemenea denumit şi Tomi) era o colonie grecească în
provincia Scythia pe malurile Mării Negre, fondat aproximativ în jurul
anului 500 Î.Hr. pentru schimburi comerciale cu populaţiile geto-dace.
Probabil numele este derivat din cuvântul grec Τόμη
care înseamnă tăietură, secţiune.
Conform Bibliotheke a fost fondat de Aeetes:
"Când Aeetes
actele îndrăzneţe înfăptuite de Medea, a pornit în urmărirea vasului;
dar când aceasta l-a văzut apropiindu-se, Medea şi-a ucis fratele, l-a
tăiat bucată cu bucată şi l-a aruncat în adâncuri. Adunând bucăţile
acelui copil, Aeetes a rămas în urmă; de aceea, după ce s-a întors şi a
îngropat rămăşiţele copilului, a numit locul Tomi. "
(Bibliotheke I, IX,24)
Conform Jordanes (după Cassiodorus), întemeietoarea oraşului a fost
o regină getă ("Originea şi faptele goţilor"):
"După această victorie (împotriva lui Cyrus cel Mare) şi câştigarea
atât de multor prăzi de la duşmanii ei, Regina Tomyris a traversat până
în partea aceea a Moesiei care astăzi se numeşte Scythia Minoră - un
nume împrumutat de la Marea Scythia - , şi a construit pe ţărmurile
Moesiei de la Marea Neagră oraşul Tomi, numit astfel după ea însăşi."
Romanii
În anul 29 d.Hr., romanii au preluat regiunea, şi au anexat-o unei
zone întinse până la Dunăre, sub numele Limes Scythicus.
În anul 8 d.Hr., poetul roman Ovid (43 î.Hr. - 17) a fost trimis
aici în exil de Augustus, unde a decedat nouă ani mai târziu, elogiind
oraşul Tomis în poemele sale. O statuie a lui Ovid se află astăzi în
Piaţa Ovidiu din Constanţa, în faţa Muzeului de Istorie (fostul sediu al
Primăriei).
Oraşul a fost apoi ulterior inclus în Provincia Moesia şi, începând
cu timpul domniei lui Diocleţian, în Scythia Minoră, fiind metropola
acesteia. După despărţirea Imperiului Roman, Tomis a ajuns sub dominaţia
Imperiului Bizantin.
Tomis a fost mai târziu denumit Constantiana, în onoarea surorii
vitrege a lui Constantin cel Mare (274 - 337), Constantia. Cea mai veche
scriere a acestui nume este "Κωνστάντια" ("Constantia")
din anul 950. Oraşul era situat la capătul dinspre mare al Marelui Zid
al lui Traian, fiind evident înconjurat de fortificaţii.
Otomanii
După ce a devenit succesiv parte a Imperiului Bulgar, a
principatului independent Dobrotici şi a Valahiei, sub domnia lui Mircea
cel Bătrân, Constanţa a intrat din nou sub dominaţie otomană în jurul
anului 1419.
O linie de cale ferată între Constanţa şi Cernavodă a fost
construită în anul 1860. În ciuda pagubelor aduse de constructorii căii
ferate, mai există rămăşiţe considerabile istorice, cum ar fi ziduri
antice, coloane etc.. O impresionantă clădire publică, concepută
original să fie o clădire portuară, a fost excavată, şi conţine resturi
substanţiale ale unuia din cele mai vechi mozaicuri din lume.
Românii
În anul 1878, după Războiul Românesc de Independenţă, turcii au
cedat în final Constanţa şi restul nordului Dobrogei către nou-extinsei
Românii. Oraşul a devenit principalul port al României şi un punct de
tranzit pentru mare parte din exporturile ţării.
În luna octombrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, Puterile
Centrale (trupele germane, turceşti şi bulgăreşti) au ocupat Constanţa.
Conform Tratatului de la Bucureşti din luna mai 1918, articolul 10.b
(tratat care nu a fost niciodată ratificat de România), Constanţa
rămânea sub controlul comun al Puterilor Centrale. Oraşul a fost
eliberat de trupele aliate în anul 1918, după ofensiva de succes de pe
frontul din Salonic care a aruncat Bulgaria afară din război.
Aşa cum se întâmplă deseori în istorie, importanţa unei regiuni
scade odată cu trecerea timpului.
Aşa este şi regiunea patrulaterului somnoros din sudul Dobrogei,
lângă graniţa cu Bulgaria. Cândva unul din cele mai importante oraşe ale
provinciei romane Moesia, acesta este locul unde au avut loc importante
bătălii, monumente, fortificaţii, castele şi unde au prosperat oraşe.
Acum este un loc uitat, cu dealuri joase, un climat uscat aproape
mediteranean, iar dacă sunteţi norocos, veţi vedea câţiva săteni mergând
la câmp în lungile veri secetoase din Dobrogea.
Biserica Omenirii
Numele "Adamclisi" derivă din numele turcesc "Adam Kilisse" , care
înseamnă "Biserica Bărbatului".
Otomanii au trecut peste acestui ciudat turn construit de romani, şi
au considerat că este un fel de biserică, de aici şi numele curios ales.
Regiunea înconjurătoare a fost întotdeauna o zonă favorită a
etnicilor români pentru transhumanţă, prin urmare chiar şi în perioadele
dominaţiei Imperiilor Romane, Bizantine, Bulgare sau Otomane, Adamclisi
era locul unde vara se strângeau ciobanii cu turmele pe dealurile din
regiune.
Ca şi mult mai faimosul Zid al lui Hadrian,
fortificaţiile de la Adamclisi construite de romani erau
parte din barierele defensive dintre Marea Neagră şi
Dunăre.
Cum se întâmplă cu majoritatea, această zonă era o
combinaţie între tabere şi ziduri defensive: "Limes
Moesiae" care trecea prin Adamclisi, era locul de
întâlnire a două, uneori trei linii defensive, cu o Mare
Tabără principală şi multe altele mai mici răspândite pe
întinsul fortificaţiilor.
Columna triumfală
Imperiul Roman a ştiut întotdeauna cum să-şi facă triumfurile
cunoscute, iar frumoasele columne ridicate în cinstea victoriei
Împăratului-general Traian împotriva dacilor sunt exemple uluitoare.
Columna a fost realizată în două copii identice, care au fost
ridicate în Roma şi Adamclisi în sudul Dobrogei,
apoi sculptată o parte esenţială a provinciei Moesia Inferioară şi locul
bătăliei împotriva Regelui Dac Decebal.
Dacă petreceţi ceva timp în Bucureşti, ar trebui să vă opriţi puţin
la Muzeul Naţional de Istorie şi să vă uitaţi la copiile fascinante ale
panourilor din columne.
Fiecare panou reliefal, care cândva formau zidul exterior al
columnei de la Adamclisi, descrie câte o scenă din legenda
cuceririidacilor de către Împăratul Traian (uneori scris Trajan în
America).
Monumentul triumfal
Monumentul din anul 1897 văzut astăzi pe acest site este un tribut
plătit celui anterior. Cu o bază rotundă şi un turn hexagonal, îşi face
datoria de a comemora romanii.
Puţin mai la est, puteţi găsi de asemenea şi Monumentul Războiului
Roman, construit la ordinul Împăratului Traian pentru a comemora
victimele războiului. Studiat pe îndelete de arhitectul român Grigor
Tocilescu, altarul rectangular are coloane lungi, cu inscripţii
sculptate în piatră ce poartă numele unui soldat roman, şi relatează
sacrificiile imense făcute de aceste trupe în bătăliile cu dacii
(predecesorii românilor de astăzi).
Acest drum duce la Roma!
De ce să schimbi un drum
perfect dintr-un loc perfect? Acest drum de
lângă fortificaţiile romane Citvitas
Tropaeensium este încă folosit astăzi.
Castelul Roman
Mergând puţin după fortificaţiile normale, oraşul ce
avea funcţia de garnizoană regională romană Civitas
Tropaeensium de lângă Adamclisi reprezintă un loc
frecventat de grupuri şcolare şi tururi organizate,
amplasat între dealuri, câteva rămăşiţe foarte bune
pentru fotografii speciale.
Castrul Roman
Rămăşiţe ale Castrului Roman Civitas
Tropaeensium.
Situate la nord şi la vest de oraşul Adamclisi, între
dealurile din Valea Urluia, pe un platou, puteţi găsi
alte ruine romane: Fortificaţiile Tropaeum Traiani ale
cărui ruine au fost cercetate şi identificate de către
Grigor Tocilescu între anii 1891 şi 1909, iar apoi de
Vasile Pârvan în anul 1911.
Civitas Tropaeensium era cel mai mare oraş roman în
zilele moderne ale Dobrogei, fiind întemeiat să
găzduiască familiile (multe cu văduve) şi veteranii din
războiul cu dacii, ca şi alţi colonişti şi negustori.
Oraşul a fost declarat municipiu roman complet
funcţional în jurul anului 2, sub regimul Împăratului
Septimius Sever. Până în anul 316, goţii au şters de pe
faţa pământului aceste aşezări printr-o serie de
atacuri, oraşul fiind reconstruit din temelii de
Constantin cel Mare.
Dedesubt: Fortificaţiile romane din nord-vestul monumentului.
Oraşul Adamclisi din prezent, situat la sud-est de
vechiul oraş roman, nu mai are importanţa de odinioară a
prosperului avanpost. Totuşi, însorita localitate din
sudul judeţului Constanţa are farmecul său.
Fiind un centru regional, oraşul Adamclisi cuprinde
satele învecinate Abrud şi Haţeg (în trecut Mulciova şi
Arabagi, ambele denumite după oraşe romane amplasate în
alte părţi când românii au primit Dobrogea de la
Imperiul Otoman în anul 1878), plus Urluia (numele
istoric fiind Urluchioi, în turcă Uğurluköy) şi Zorile (numele
istoric era Cherimcuius, în turcă Kerimkuyusu).
Tot un mare râu până la
ţinuturile deltei din nord, această porţiune a
Dunării are încă destulă putere pentru a săpa
colinele malurilor dobrogene (la est).
O altă zonă istorică frecventată de păstorii ce
veneau de pe vârfurile Carpaţilor, Ostrov-ul a avut
parte de influenţe transilvănene cam de la mijlocul
secolului 17 până la sfârşitul celui al 19-lea, în ciuda
dominaţiilor turceşti şi bulgăreşti şi a diferitelor
războaie.
Cu o populaţie de 5500 locuitori, majoritatea
comunităţii de bărbaţi (64%, nu întrebaţi de ce) se
ocupă cu agricultura, cultivând cereale şi legume, dar
şi viţă-de-vie.
Aproape un sfert din regiune este ocupat de lacuri
mici, oferind zonei un aspect mai înverzit decât restul
Dobrogei dinspre nord. Din această cauză, păşunile din
împrejurimi sunt ideale pentru capre şi oi, prezente
într-un număr dublu faţă de porcine.
Cum ajungeţi aici
Adamclisi şi Ostrov sunt accesibile de oriunde din
sudul judeţului Constanţa, din Mangalia până spre nord,
Medgidia sau Cernavodă.
Această zonă este un bun punct de oprire dacă
mergeţi spre fostul oraş românesc Silistra, acum în
Bulgaria (rezerva de apă se află încă pe teritoriul
României, mulţumită intransigenţei comunismului), sau
dacă sunteţi în drum să vedeţi Dunărea (deşi această
secţiune a Dunării nu reprezintă un prea mare interes,
dar totuşi merită).
Monumentul Comemorativ al Războiului Roman de la
Adamclisi
Coloanele comemorau victimele de război
din diferite bătălii împotriva dacilor. Oraşul alăturat era
casă pentru o mare comunitate de peste 14.000 de persoane,
cea mai mare din Dobrogea.
Monumentul de astăzi din Adamclisi
Fiecare parte este la fel de
impresionantă precum columna originală, piesa centrală din
Adamclisi scoate în evidenţă istoria adâncă a
Regiunii Dobrogea (Dobruja).
Înscris de Regina Maria a României în anul 1935:
"Unul din cele mai cunoscute monumente care a fost găsit
nu departe de Constanţa este Adam-Clissi, sau "Biserica lui
Adam" sau "a Bărbatului"; un uriaş monument de marmură, fără
o valoare artistică specială, dar de o mărime apreciabilă,
ridicat în amintirea cuceririi de către Traian a Dacilor.
Pietrele sculptate, cum este obişnuit pe astfel de
monumente, reprezintă figuri de luptători; acestea sunt
figuri ale dacilor şi sarmaţilor în pline acte eroice de
război. Era o uriaşă construcţie rotundă, încoronată de o
stemă gigantică şi o cască, oarecum stângaci din punct de
vedere artistic, dar destul de interesant pentru a ridica
pentru mulţi întrebări despre însemnătate şi perioada
construcţiei.
Un oraş a crescut sub umbra grozavului monument;
schiţele lui încă pot fi observate, ca de asemenea şi
fundaţia unei basilice frumoase, care cândva trebuie să fi
fost o clădire nobilă de dată recentă."
Dreapta: Vedeţi panorama 3D a
monumentului la
in360.ro
Obelix
trebuie să fi fost mândru de confraţii săi din răsăritul
Europei, pe această piatră antică (menhir), în expoziţie la
Muzeul Histria.
Fundaţii de biserici vechi
Vederile spre Golful Sinoe (acum un lac) erau
probabil superbe de pe această biserică veche.
Avertisment: Zonă Istorică
Majoră înainte!
Dacă aveţi dispoziţia să fiţi uimiţi de câteva ruine greceşti şi
turceşti de-a lungul a 14 secole de istorie, Histria are arheologia şi
artefactele să vă facă fericiţi!
Una din cele mai accesibile locaţii dacă vă bucuraţi de vacanţa Dvs.
la malurile Mării Negre în Mamaia, o dimineaţă sau după-amiază la
Histria va hrăni intelectualul din Dvs. care ar putea realiza că bronzul
pielii nu este mai important decât probabilitatea cancerului de piele de
la razele soarelui.
Muzeul din Histria
Dacă nu aţi vizitat încă excelentul
Muzeu Naţional de Istorie din Constanţa,
vă recomandăm să mergeţi şi acolo, să vedeţi întreaga colecţie asamblată
de aceeaşi echipă de muzeologi care au supervizat-o şi pe cea din
Histria.
Cu siguranţă veţi avea un sentiment foarte plăcut la Muzeul de
Istorie din Histria, care oferă piese din arheologia greacă, romană şi
bizantină, descoperite în urma multelor excavaţii realizate la Histria
şi în împrejurimi. Bucuraţi-vă de sticlărie, ceramică, obiecte de uz
casnic, ca şi de inscripţii decorative, ornamente şi fragmente de
clădiri, cu reliefuri florale şi decoraţii sculptate în piatră.
Rămăşiţele divinităţii
Cei tineri şi cei tineri în suflet se vor distra căţărându-se pe
aceste impresionante fundaţii şi coloane ciudate excavate.
Destule oportunităţi de fotografiere aşteaptă printre aceste
minunate blocuri de piatră, ziduri şi structuri.
Apollo, Afrodita, Heracles şi apropiaţii acestora erau cu toţii
celebraţi prin diferite temple în jurul Histriei, iar astăzi aceste
dovezi ale credinţei umane trăiesc mai departe, supravieţuind peste 25
de secole în unele cazuri.
Deschis zilnic 9am - 8pm (5pm iarna).
Histria Antică
Histria antică era situată în apropierea comunei de astăzi Istria,
pe coasta dobrogeană a Mării Negre. Ţărmurile marine antice au devenit
malurile Lacului Sinoe.
Histria a fost iniţial Milesian polis (πολις, city),
prima colonie grecească (of Miletos in Ionia) pe coasta de vest a Mării
Negre. Aşadar, este cel mai vechi oraş de pe teritoriul românesc.
A fost pentru prima dată menţionat în înscrisuri de către Eusebius
de Caesarea, care şi-a datat descoperirea 657 - 656 î.Hr., timpul celei
de-a 33-a ediţii a Jocurilor Olimpice, şi de către Skymnos de Chios,
poet şi geograf grec, care a datat-o în 630 î.Hr.. Cea mai veche monedă
atestată de pe teritoriul românesc este drahmă din argint de 8 grame,
emisă în Histria în anul 480 î.Hr..
Stratul straturilor
Ruinele aşezării au fost identificate pentru prima dată în anul 1868
de către arheologul francez Ernest Desjardins.
Săpăturile arheologice au fost pornite de Vasile Pârvan în
anul 1914, şi conitnuate după moartea sa în anul 1927 de echipe de
arheologi conduse succesiv de Scarlat şi Marcelle Lambrino (1928-1943),
Emil Condurachi (1949), Dionisie Pippidi, Petre Alexandrescu şi
Alexandru Suceveanu.
Descoperirile atestă o istorie diversă şi bogată a acestui oraş
comercial, începând cu originea sa de oraş grecesc şi templele închinate
lui Apollo, Zeus şi Afrodita în secolele 7 şi 6 î.Hr..
Câteva proiecte de reconstruire au fost începute în secolele 6 şi 5
î.Hr., când sciţii din nord şi vest l-au izgonit pe Darius I în anul 512
î.Hr.. Noi ziduri şi un turn au fost construite în secolele 5 şi 4 î.Hr.,
Histria fiind pe atunci situată între Regatul Odrysian şi cel Scitian.
Sub conducerea Ligii Delian, familiile conducătoare au optat pentru
democraţie, fiind emise şi primele monezi de bronz.
Amphorae şi Capitals
Câteva descoperiri superbe contrastează cu
imaginea lucioasă şi modernă a Muzeului de Istorie Histria.
Histria, depozit provincial
O bună măsură a bunăstării unui oraş este mărimea templelor, iar
Histria era bogată într-adevăr. Noi temple erau construite din când în
când, pentru credincioşi, fie că erau adepţi ai lui Apollo, Atena,
Poseidon, Heracles sau ai altora.
Alte ziduri noi şi fotirficaţii au fost ridicate între secolele 3 şi
1 î.Hr., iar avanpostul Histria a câştigat o mare importanţă ca furnizor
de cereale pentru oraşele Greciei, devenind un depozit provincial cu
ajutorul portului şi al industriei agricole.
Datorită apropierii de sciţi la nord, Histria a avut succes în
negoţul cu scalvi (sciţii erau cunoscuţi că pornesc războaie doar pentru
a face rost de scalvi pentru piaţa greacă). Pe lângă cereale, sclavii
puteau fi duşi la Histria iar apoi transportaţi la puncte din sud.
Considerate a fi un lux în imperiul grec, mierea, ceara şi peştele
de apă sărată care erau produse sau preparate în Histria şi în apropiere
au adus venituri substanţiale fermierilor şi negustorilor, care de
asemenea importau bunuri din oraşele mai mari de la sud. Vremurile bune
au adus construirea unei şcoli şi a unui amfiteatru, ca şi a altor
structuri de petrecere a timpului liber.
Dar, datorită importanţei regionale, funcţia Histriei ca centru
comercial a fost testată sever prin distrugeri repetate de către tiranii
care au distrus oraşul între anii 350 şi 100 î.Hr., după care regele dac
Decebal a ajuns în Dobrogea.
Dedesubt: Friză descoperită în timpul
excavaţiilor de la Histria
Ave Caesar!
Spre sfârşitul mileniului, Histria a devenit oraş roman. Moesia
Inferioară îi fusese dată în administraţie lui Marcus Antonius, iar
aceasta cuprindea şi Histria, în jurul anului 20, încheind efectiv
perioada mare de dominaţie greacă.
Noi clădiri au fost construite în anii 60-65, Histria încercând
să-şi recâştige statutul de punct comercial viabil. Dar goţii şi alţi
invadatori din nord au destabilizat viaţa socială, iar oraşul (conform
straturilor descoperite de arheologi) se clătina sever, posibil datorită
unei alte hoarde destructive, sau a unui cutremur sever.
În timpul celui de-al 7-lea secol, fortăreaţa a fost încă o dată
distrusă, de data aceasta de invaziile avarilor şi slavilor.
Coloanele se văd până departe
Istoria Histriei se împleteşte cu
coloanele romane, rămăşie ale unui templu.
Templu din Cetatea Histria
Structuri uimitor de bine conservate de
acum 21 de secole!
Săpăturile arheologice de la Histria, 1938.
Lucrările preliminare au descoperit
structuri de graniţă semnificative.
Pensiunea este situată pe malul lacului Mangalia (300m într-un cartier de construcţii noi .Distanţa până la plaja din 2 Mai este de 5 km.
0722 271334
Pensiunea Casa Margo, Str. M. Kogălniceanu, lot 5 în 2 Mai
Vila oferă toate facilităţile : parcare, gradina de vara etc. Toate camerele sunt dotate cu baie proprie cu apă caldă şi aer condiţionat, balcon, frigider, TV cu cablu.
0241 732939
Pensiunea Casa Oana, Str. Gh. Bunoiu, nr.152 în 2 Mai
Pensiunea Casa Oana se afla la circa 150 de metrii de plaja din 2 Mai.
Cazare: 106 camere duble şi apartamente;
Dotări camere: televizor, cablu TV, minifrigider, cabina duş sau cadă;
Servicii oferite la cazare: micul dejun inclus în tariful de cazare.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
.
Vă
veţi simţi bine plimbându-vă prin vechiul port, parte a oraşului,
având o varietate largă de moschei, biserici ortodoxe, o veche şi
frumoasă biserică catolică, muzee şi câteva mostre de arhitectura
atractivă.
Măreaţa
Aveţi
mai multe informaţii despre
? Daţi-ne de ştire!
Constanţa
Centrală
Voyages Voyages, B-dul Mamaia, nr.207 în Constanţa 
0241 670720 FAX: 0241 670720 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
Comunicaţii
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
