Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Citeşti mai mult īn Rest Romānia

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest Romānia!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al Romāniei pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit īn modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii īnregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvāndu-le īn format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă īnregistra acum!

Judeţul Braşov

Inima Romāniei!

Judeţul Braşov este norocos pentru că are minuni naturale muntoase uşor accesibile, de la sate mici ce etalează cultura ţării Bārsei cuibărite sub piscurile Pietrei Craiului, pānă la fortificaţii saxone fascinante şi pārtii de schi de talie mondială īn prima staţiune montană din Romānia. 

Regiunea Braşovului este una din cele mai vizitate turistic, şi pe bună dreptate. Cavalerii Teutoni s-au asigurat că veţi avea peste o duzină de fabuloase biserici şi cetăţi vechi saxone de admirat, īn toate direcţiile plecānd din "oraşul de basm" al Romāniei, Braşov.  

Oraşul Braşov amestecă scenariul superb montan din Poiana Braşov cu elemente istorice medievale şi influenţe germanice īn centrul vechi al oraşului.

Cunoscut drept Ţara Bārsei de secole, judeţul Braşov este protejat de un inel muntos, iar datorită combinaţiei de grupuri etnice, este un exemplu superb al moştenirii multiculturale a Romāniei. 

Sub conducători unguri şi dominaţie saxonă timp de multe secole, populaţia romānească a supravieţuit īn afara porţilor oraşului, printre dealurile şi văile rāurilor īnconjurătoare. 

Judeţul Braşov a fost īntotdeauna linia frontului īmpotriva turcilor, pecenegilor, vizigoţilor şi a celorlalte popoare atacatoare, locaţia sa unică īntr-o vale largă īn spatele a trei trecători montane făcānd din Braşov o locaţie natural strategică şi protejată. Centrul funcţional la intersecţia rutelor comerciale şi locaţia fericită, pe un podiş fertil dar apropiat de munţi, a īnsemnat succes agricol şi negustoresc. 

Pe lāngă reşedinţa de judeţ Braşov, judeţul mai are alte trei zone īncorporate, Făgăraş, Codlea şi Săcele. 

  Oraşul Braşov este īn primele 5 ca mărime din Romānia, cu aproximativ 290.000 de locuitori, iar īmpreună cu satele īnconjurătoare, 380.000. Celelalte 6 oraşe din judeţ, Predeal, Rāşnov, Rupea, Ghimbav, Victoria şi Zărneşti, sunt mai mici, fiind completate de peste 45 de comune şi sate.  

Braşov este, īmpreună cu Sinaia şi staţiunile montane īnconjurătoare, cel mai vizitat oraş din Transilvania şi Romānia, situāndu-se la doar 160 Km de principalul aeroport din ţară, de la Bucureşti.

Bran

Castelul Bran Casă pentru feţele regale ale Romāniei, şi chiar locul de naştere a unor legende.

Vedeţi mai multe despre Castelul Bran aici!

Parcul Naţional Piatra Craiului Dacă vă plac plimbările prin munţi, nu rataţi această rezervaţie de talie mondială!

Vedeţi mai multe despre Piatra Craiului aici!

Ospeţe culinare! Mezeluri şi brānzeturi afumate şi covrigi proaspeţi sunt disponibili pe marginea drumului aproape de trecătoarea Bran, īn Ţara Bārsei de Sus.

Fotografia:  Rest Romānia SRL

Castelul Bran

Cunoscut turiştilor din toată lumea drept "Castelul lui Dracula" datorită aerului misterios convingător şi a sobrietăţii din vārful unui pisc, Castelul Bran a fost principala fortificaţie defensivă care controla trecătoarea Branului.  

Castelul este un alt loc īn care a trăit Vlad Ţepeş, avānd o asociere vagă cu celebrul Dracula. 

Deţinut de dinastia habsburgică de generaţii īntregi, acesta şi īntreaga Transilvanie a fost acordată Romāniei după Primul Război Mondial. Nedispunānd de resursele necesare pentru a-l menţine, Consiliul Judeţului Braşov l-a oferit familiei regale romāneşti, după care a fost transformat īntr-o frumoasă reşedinţă de vară sub conducerea Reginei Maria a Romāniei, acele lucrări termināndu-se īn anul 1927.

Parcul Naţional Piatra Craiului

Coroana ascuţită a piscurilor Parcului Naţional Piatra Craiului este o minune naturală, alături de locuri ca Bryce Canyon din Utah, cei Doisprezece Apostoli de lāngă Melbourne şi Stāncile Albe din Dover.   

Cu peşteri şi privelişti care īţi taie respiraţia spre Munţii Bucegi şi Făgăraş, Piatra Craiului oferă minunate trasee montane, sate populare spre vizitare şi admirare şi o viaţă sălbatică abundentă.

Cāteva cabane presărate pe īntinsul parcului au fost construite pe locurile vechilor refugii ale vānătorilor, iar acum oferă popasuri grozave pentru turiştii obosiţi, perfecte pentru şederea peste noapte, sau īn pensiunile satele situate la poalele muntelui.  

Vedeţi mai multe despre Piatra Craiului aici!

 Ţara Bārsei

Mergānd īn sus pe rāul Bārsei din Braşov, veţi īntālni Ţara Bārsei de Sus, cu Castelul Bran, Parcul Naţional Piatra Craiului, Poiana Braşov şi cele mai bune pārtii de schi şi sate populare ce etalează olăritul de la Tohanu. 

Īn jos pe rāu veţi găsi biserici saxone fortificate şi peisaje foarte frumoase, iar pe tot īntinsul Ţării Bārsei, festivaluri īn toate perioadele anului, care expun bogatele tradiţii, costume şi māncăruri populare, sărbătorind minunata cultură a acestei regiuni.

Această zonă a fost menţinută ca o cultură separată coezivă pentru mai bine de 1000 de ani, costumele şi obiceiurile populare fiind distincte acestei regiuni, iar situarea geografică īntre trei sisteme muntoase cu trecători īnalte a īnsemnat conservarea şi delimitarea acestei culturi.

Vă veţi desfăta la oricare dintre pensiunile din această zonă, ce oferă produse culinare proprii şi proaspete (ciobanii de aici au costume tradiţionale foarte frumoase, iar pentru nopţile montane reci, foarte inteligent realizate). Verificaţi calendarul evenimentelor locale din zona pe care o vizitaţi, nu veţi fi dezamăgit!

 Viaţa la sat īn Ţara Bārsei de Sus

Tohanu Nou, Sodohol, Moeciu de Sus, Peştera, Măgura, Şirnea şi Fundata sunt doar cāteva din satele bazinului Ţării Bārsei de Sus, unde puteţi găsi cabane montane fermecătoare şi pensiuni minunate de-a lungul pāraielor īnvolburate şi văilor adānci. 

Dacă vizitaţi regiunea pentru cāteva zile de căţărat pe munte, admirat priveliştea, schiat sau chiar dacă sunteţi doar īn trecere, vă veţi īndrăgosti de māncărurile autentice gătite acasă de gazdele Dvs., sau de picnicurile pe malul unui rāu din apropiere ori de meniul "Specific Romānesc" al unui restaurant, vă veţi delecta cu savoarea, datinile şi culorile Ţării Bārsei de Sus. Nu degeaba este una din cele mai vizitate regiuni din Romānia!

 Cetăţile Saxone din Ţara Bārsei de Jos

Regiunea Ţării Bārsei de Jos, unde rāul Bārsa rătăceşte pe īntinsul cāmpiei Braşovului spre rāul Olt, este īnţesată cu cele mai sudice biserici fortificate saxone din Europa. 

Aici puteţi găsi, destul de aproape de Braşov, minunatele biserici, citadele şi fortificaţii vechi construite īn timpul ocupaţiei Cavalerilor Teutoni. 

Cavalerii Teutoni au construit mult īn secolul XIII īn această regiune, trecută apoi sub dominaţia coroanei maghiare.  

Bisericile s-au īnălţat cu ziduri de jur īmprejurul lor, o nouă arhitectură īn multe feluri pentru zona mai mare acoperită de romāni, īn mare parte de religie ortodoxă. 

Aceste creaţii măreţe sunt presărate prin localităţi ca Hărman, Prejmer, Rotbav, şi multe altele, avānd ziduri groase şi mini-sate ridicate īn interior, odată cu bisericile. Dacă sunteţi īn judeţul Braşov, sau numai īn vizită prin oraş, o oprire īntr-unul din aceste orăşele apropiate vă va īmbogăţi cunoştinţele culturale şi istorice braşovene.

De la Mike Ormsby, o nouă carte ce  nu trebuie ratată 'GRAND BAZAR ROMĀNIA!', cu o perspectivă succintă asupra vieţii īn Romānia şi a poporului romān Mai multe aici

Sunt īndrăgostit de Ardeal

Sunt īndrăgostit de Ardeal. Īmi place cum se aşterne orizontul ondulat, īmi plac Carpaţii care ţāşnesc pānă la două mii de metri ca o uriaşă maree. Īmi place cum sună : Făgăraş, Ucea, Braşov. Īmi plac cadrele de viaţă rurală rămase īn afara timpului care-mi zboară prin faţa ochilor de la fereastra trenului.

Un cioban se sprijină īn bātă, īmbrăcat īntr-o miţoasă mare cāt o maşină mică. O căruţă hodorogită zdroncăne pe-un drum noroios de ţară, trasă de-o mārţoagă nărăvaşă, un cal negru, costeliv, cu obrăzar şi un cănăfior veştejit īn frunte.

Copii murdari din cap pānă īn picioare stau chirciţi īntr-un şanţ şi aruncă pietricele īntr-o băltoacă. Femei voinice, cu năframă pe cap, cu obrazul tăbăcit ca pielea de turetcă veche, stau de vorbă peste gard sau cară vreascuri.

-- din capitolul "Lucky"

Bătrāni uscaţi şi plini de riduri subţiri sorb ceva din păhărele şi joacă şah, īmbrăcaţi īn vestoane īnchise, boţite şi cămăşi albe, cu pălării uzate, negre. 

 Fiţi activi!

Vara īnseamnă excursii montane şi alpinism īn judeţul Braşov pentru cei cărora le place natura, şi această regiune promite superbe aventuri montane.  Iarna īn judeţul Braşov dezvăluie faptul că Romānia este locul cel mai bun de schiat din Estul Europei, iar bijuteria coroanei staţiunilor de schi din Romānia este Poiana Braşov, la doar 15 minute de oraşul Braşov.

Aşezată īn pădurile de conifere din Masivul Postăvarul ai Munţilor Carpaţi, la aproximativ 1030 de metri altitudine, dispune de 19 trasee marcate şi 35 Km de trasee nemarcate.  Poiana Braşov are 12 pārtii de schi de diferite grade de dificultate, de la īncepători pānă la avansaţi. Este de asemenea şi la doar 20 de minute de Castelul Bran, unde atracţia īnfloritoare de la poalele vechii reşedinţe regale este legenda lui Dracula.  

Vedeţi mai multe despre Prima staţiune a Romāniei din Masivul Postăvarul, Poiana Braşov,
şi Predeal din Munţii Bucegi!

Oraşul Braşov

Rāşnov

Unul din cele mai uşor accesibile şi interesante castele este măreţul de la Rāşnov, de două ori mai mare decāt zona castelului Bran.

Rāşnov are o populaţie de aproximativ 15.000, fiind situat la doar 15 km pe drumul spre Bran. Cetatea aproape impenetrabilă a fost construită īn jurul anului 1215 de către Cavalerii Teutoni, şi a fost cucerită doar o singură dată, de Gabriel Bįthory īn jurul anului 1600.

Conform cunoştinţelor locale, cetăţenii Rāşnov-ului erau īngrijoraţi de lipsa apei potabile īn timpul unui asediu timpuriu. Doi soldaţi turci, fiind capturaţi anterior, au fost atunci puşi să sape o fāntānă īn centrul fortăreţei. Fiindu-le promisă libertatea cānd sarcina va fi dusă la bun sfārşit, le-a luat acestora 17 ani pentru a termina construcţia. Aceasta are şi astăzi o adāncime de 146 metri, fiind funcţională pānă īn anul 1850, cānd roata s-a rupt.

Īn mod sigur, fāntāna, īmpreună cu depozitele şi zidurile formidabile, le permiteau celor dinăuntru să reziste unui asediu pentru o vreme īndelungată (cum deseori erau nevoiţi). 

Explorarea castelului interior este distractivă, mergānd din cameră īn cameră, uneori pe scări şi poduri suspendate. Petreceţi puţin timp şi īn muzeu, cu expoziţii ale diferitelor unelte de război, vedeţi scheletul femeii descoperit īn cetate şi cele cāteva tuneluri  secrete. 

Dar vederea din Cetatea Rāşnov este cea care captivează cu adevărat pe oricine. Veţi vedea oameni fixaţi pe marginea unui vechi zid, minunāndu-se la vederea acoperişurilor roşii ale caselor oraşului de dedesubt, şi la munţii īnconjurători. Rāşnov are acest sentiment inspirator īntr-o zi senină de vară. 

Dacă aveţi timp, mergeţi īn centrul oraşului (aproximativ 20 de minute pe jos), unde o plimbare prin Rāşnov vă va arăta porţi măreţe din lemn īncadrate īn pereţi groşi de piatră, ce duc spre case mari, multe dintre ele vopsite īn culori vesele. Găsiţi o piaţă şi vedeţi ce puteţi procura pentru prānz. Mult mai satisfăcător decāt o capcană turistică dintr-un oraş mare!

Nordul judeţului Braşov

Localităţi īn Nordul Judeţului Braşov: Rupea -  Buneşti -  Caţa -  Homorod -  Racoş -  Ungra -  Hoghiz -  Jibert -  Comana de Joss -  Ticuşu Vechi -  Apaţa -  Ormeniş -  Măieruş -  Măieruş  Micloşoara -  Mateiaş -  Bogata Olteană -  Băile Homorod -  Mercheaşa -  Fişer -  Dacia -  Criţ -  Meşendorf -  Roadeş -  Grānari -  Crizbav -  Feldiorara

Biserica Saxonă din Buneşti Fortificaţii foarte bune şi un turn frumos sunt semnăturile nordului judeţului Braşov.

Fotografia:  Guvernul Romāniei

Lacul Rotbav Peşti mari īntr-un iaz mic, Lacul Rotbav nu se sfieşte īn a oferi un crap sau doi.

Feldioara distractivă! Această localitate are un farmec aparte, mulţumită arhitecturii saxone, cāmpurilor īnvecinate şi a unor rămăşiţe ale unei vechi fortăreţe.

Fortăreaţa din Feldioara Două turnuri şi un zid principal susţin fortăreaţa astăzi, oprirea perfectă pentru un picnic cu vederi superbe!

O dimineaţă iernatică la Buneşti Să opriţi pentru micul dejun sau prānzul la Buneşti merită, īn drumul Dvs. spre Sighişoara sau Braşov.

Fotografia:  Guvernul Romāniei

Mai multe biserici saxone şi fortăreţe abundă īn părţile nordice ale judeţului Braşov, construite de Cavalerii Teutoni sub dominaţia stăpānilor maghiari.

Īn cazul īn care călătoriţi spre nord din Braşov spre Sighişoara, o oprire sau două īn această zonă superbă va merita cu prisosinţă. Turiştii care merg cu trenul ar trebui (doar de această dată) să fie siguri că aleg trenul Personal pentru a coborī la Feldioara, Rotbav sau alte sate mai sus de acestea.

Satele din această zonă dispun toate de superbe cetăţi vechi şi biserici fortificate, construite īn secolul XIII din piatră, īn locul celor din lemn, materialul utilizat pānă atunci.  

Feldioara

Feldioara a fost un loc popular īncă din timpul Epocii de Piatră, prin perioada dacică şi pānă īn anii medievali, ca un important centru comercial, amplasat fericit īntre munţi, de-a lungul malului rāului Olt.

Săpăturile de la Feldioara au ceramică de Ariujd, obiecte gospodăreşti şi monezi greceşti, macedonene şi romane din secolul IV. 

Coroana maghiară a permis Cavalerilor Teutoni să construiască una din multele lor fortificaţii, aici la Feldioara, lucrările īncepānd īn anul 1211. Importanţa localităţii Feldioara a atins punctul culminant la mijlocul secolului XV, după care oraşul Braşov şi-a īnceput ascensiunea īn regiune.

Īn anul 1529, prinţul moldovean Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, s-a aliat cu Imperiul Otoman, cedānd conducerea acestei regiuni spre a fi condusă de īndepărtatul Istanbul, precum era şi mare parte din vecinele Moldova şi Valahia. O bătălie decisivă la Feldioara l-a văzut pe Rareş unindu-şi forţele cu jumătatea unită cu turcii a habsburgilor, conduşi de īmpăratul maghiar Jįnos Zįpolya. 

Biserica Ortodoxă

Majoritatea turiştilor īn această zonă nu vor realiza faptul că predominanta cultură de astăzi a Creştinătăţii Ortodoxe a devenit răspāndită īn această regiune de-abia īn secolul XVIII. Īnainte de această perioadă, Evanghelismul Calvinist şi Luteran reprezentau majoritatea, cu o vagă idee a curentului principal şi a greco-catolicismului. 

Biserica din Feldioara a beneficiat de acest "start tārziu", construcţia din anul 1788 īnsemnānd că este mai consistentă din punct de vedere arhitectural decāt altele, şi destul de plăcută pentru "ochiul modern". Această biserică şi construcţiile din jurul ei deţin cāteva surprize īn micul muzeu, inclusiv o bibliotecă cu o colecţie de lucrări ale Episcopului de Vālcea din secolul XVIII. Primăria cu aspect aproape franţuzesc a fost construită īn aceeaşi perioadă, pe şoseaua principală.

Biserica Saxonă

Cum deseori era cazul, edificiul, īn mod curent gotic, a fost ridicat deasupra unor vechi rămăşiţe pe pămānt sfinţit, īn partea de est a īnsoritei Feldioara. Biserica originală fiind construită de Cavalerii Teutoni īn secolul XIII, cea de astăzi este tipică multelor biserici saxone din zonă, deşi aceasta nu este la fel de fortificată precum cele de la nord şi sud, ori cea de la Rotbav la doar cāteva minute depărtare cu maşina spre nord.

Monumentul Răscoalei din anul 1612

Acest monument unic -- un turn care arată de fapt a depozit de grāne -- este aşezat īn partea de sud-vest a localităţii. 

Construit īn anul 1912, la 400 de ani după ce 39 de ţărani tineri din regiune (ciudat, din oraşul Braşov) au fost măcelăriţi de īncă un despot maghiar, Gabriel Bįthory (a cărui familie, se zvoneşte, avea membri care se īmbăiau īn sānge de virgine).

Priveliştile din turn sunt foarte frumoase, meritānd cāteva imortalizări. Arătaţi stimă profundă aici, romānii tind să-şi martirizeze serios victimele cruzimii conducătorilor maghiari.

Rotbav

Dacă timpul Dvs. īn această zonă este limitat, Rotbav reprezintă o excelentă primă sau secundă opţiune, pentru cāteva ore, de ajuns să vă familiarizaţi cu ceea ce īnseamnă o biserică fortificată saxonă cu fortăreaţă.

Rotbav este la aproximativ 20 de minute depărtare spre nord de Braşov de-a lungul rāului Olt, şi se crede că este locuit continuu din timpul Epocii Bronzului. 

Se zvoneşte pe plan local că un număr redus de familii saxone s-au stabilit la vest de Rotbav la mijlocul secolului XIII, localitatea extinzāndu-se rapid la nord şi sud spre Măieruş şi Feldioara.   

Cuvāntul Rotbav īnseamnă "rāu roşu", o referinţă sinistră la modul cum a ajuns rāul local ulterior curăţeniei localnicilor după o invazie a popoarelor barbare.

Biserica, īn prezent īn stil gotic, a fost ridicată īn anii 1300, cu fortificaţii ridicate īn ton cu moda locală īn secolul XV, pentru a supravieţui asediilor tot mai frecvente ale otomanilor şi ale altora. 

 Pe lāngă fāntāna obligatorie, fortificaţiile au funcţionat detul de bine pentru asediaţii dinăuntru, cu hambare, grajduri, o bucătărie comunitară şi utilităţi de apicultură.

O mare poartă din lemn permite intrarea īn cetate, dispunānd şi de turnuri defensive şi ziduri groase. Distruse de turci īn anii 1438 şi 1464, castelul a suportat cel mai grav asalt īn timpul incendierii Rotbav-ului din anul 1602, īntr-o īncăierare locală cu domnitorii munteni. Părţile din lemn au fost reconstruite īn anul 1602, fiind incendiate din nou şi refăcute īn anul 1738, conferind complexului aspectul pe care īl are astăzi. Totuşi, īn locul "rāului roşu", poate "oraşul de foc" ar fi fost un nume mai potrivit pentru Rotbav.

Biserica a supravieţuit şi s-a descurcat bine īn timpul acestor dezordini, iar īn anul 1908 o nouă aripă a fost ridicată şi un ceas aşezat īn turn. 

Stema oraşului poate fi văzută deasupra intrării īn biserică astăzi, sensul tradiţional īnsemnānd "Tatăl, Fiul şi Sfāntul Duh", deşi interpretarea laică seculară poate fi "Credinţă, Dragoste şi Speranţă".

Populaţia saxonă care număra 469 de rezidenţi īnainte de cel de-al Doilea Război Mondial s-a diminuat la doar 28 astăzi, din cei 1650 de locuitori ai Rotbav-ului.

Pe lāngă fortificaţii şi biserică, aruncaţi o privire īn micul muzeu sătesc pentru cāteva descoperiri arheologice şi istorie culturală.  

Lacul local, Tānărogul, are o colecţie īntreagă de specii rare ale florei, destul de surprinzător. Iazul este un habitat folositor pentru raţele şi gāştele sălbatice, bātlani mici, aurii şi găini de apă. 

Rupea

Situarea localităţii Rupea īn mijlocul vārfului Ţării Bārsei de Jos īnseamnă o bază istorică pentru explorarea acestei zone istorice. Īn timpul vremurilor dacice era cunoscută drept Rumidava, iar īn cele romane, Rupes (care īnseamnă pietriş sau stānci īn latină). 

Astăzi există mult mai mult decāt stānci īn Rupea, datorită principalului drum de acces, căii ferate şi a unui trafic turistic ridicat īn regiunea superioară a văii rāului Olt. Acesta este principala chemare turistică a localităţii, ca o aşezare cu 5.500 locuitori, cu legături rutiere rezonabile şi o bună localizare pentru a explora atracţiile īnconjurătoare. 

Satul Roadeş

La 10 minute spre nord de la Rupea se află īncāntătorul sat mic saxon Roadeş, aparţinānd comunei Buneşti. Poate nu surprinzător, biserica se află īn centrul satului, sub conducerea episcopiei Sibiului. 

Homorod

Imediat la est de Rupea este cătunul Homorod. Biserica din secolul XIII are un turn uriaş pentru cor, construit īn secolul XV, şi fortificaţii adăugate pānă prin secolul XVII.

Dacă aţi decis să vă cazaţi īn Rupea pentru cāteva zile, adăugaţi Homorod-ul īn itinerarul Dvs., deoarece este aproape şi este un bun exemplu al arhitecturii saxone a bisericilor fortificate. După ce un incendiu din anul 1623 a ars părţile din lemn ale cetăţii, mare parte din biserică a fost reconstruită pānă īn anul 1626, inclusiv un turn unde există inscripţia preotului care condamnă persoana a cărei neglijenţă a permis focului să fie aprins. O mică pată pe acel obraz.

Zidurile defensive de 7-8 metri īnălţime au fost ridicate īn secolul XV, după un model rectangular, fiind īntărite la colţuri cu turnuri pe două nivele, curtea interioară fiind foarte interesantă. 

Criţ

Īn principal īnsemnānd cruce īn limba locală, prima biserică a fost ridicată aici la mijlocul secolului XIII, īnconjurată de casele localnicilor. Zidul din secolul XV, īnalt de 8 metri īn unele locuri, a fost ridicat pentru a apăra biserica şi curtea interioară.

Biserica a fost reconstruită īn anul 1813, iar fără ameninţarea atacatorilor turci, pecenegi sau a altora, zidurile au fost folosite de localnici pentru a construi case sau depozite de grāne īn curtea bisericii. Turnul dinspre nord-est a fost de asemenea reconstruit şi el īn anul 1955, şi īncă puteţi vedea fāntāna originală, atāt de necesară pentru perioadele de asediu. Sculpturile altarului (īn stānga) īn principal merită excursia. 

Buneşti

Comuna Buneşti este centrul principal pentru satele īnconjurătoare Criţ, Mesendorf, Viscri şi Roadeş, totalizānd o populaţie de aproximativ 2.500 persoane.  

Mănăstirea Sfāntului Gheorghe din Buneşti serveşte zona īnconjurătoare, mai existānd şi un mic muzeu etnografic apropiat, etalānd costumele populare şi tradiţiile gospodăreşti ale satelor din zona Ţării Bārsei de Jos. 

Destul de curios, locuitorii īncă mai atārnă şunca la afumat īntr-unul din turnurile fortificaţiei, din moment ce nu a fost construit un loc mai bun īn localitate. Dacă ajungeţi prin Buneşti, faceţi o fotografie şi trimiteţi-ne şi nouă una, vă mulţumim! 

Viscri

Dacă aţi ajuns atāt de departe, pānă la Buneşti, unrmătoarea oprire logică este Castelul Viscri, aflat īn Patrimoniul UNESCO. După cum se īntāmplă deseori īn istoria umană, ceea ce cāndva era o locaţie importanţă, īn acest caz o fortificaţie de-a lungul rutelor comerciale, a devenit un loc marginalizat.  

Din Buneşti, fortificaţiile de la Viscri sunt accesibile pe un drum neasfaltat, la aproximativ 7 km distanţă o localitate de cealaltă. Odată ce vedeţi castelul alb strălucitor, veţi şti că aţi făcut alegerea bună să petreceţi puţin timp acolo. Faceţi un picnic sau petreceţi noaptea īntr-una din pensiunile de acolo, deoarece aceasta este şansa de a aduna informaţii istorice sau de a face o fotografie pe care puţini turişti occidentali o au!

Prin toată zona sunt restaurate case din săteşti, multe beneficiind de fonduri de la Fundaţia Mihai Eminescu, cu sediul īn Londra şi puternic susţinută de Alteţa Sa Prinţul Charles. 

Cei aproximativ 400 de săteni din Viscri au totul, valea lor micuţă cu obişnuita biserciă gotică, construită la mijlocul secolului XII de nou-sosiţii īn zonă migratori unguri, fiind adoptată de următorul val de colonişti, saxonii. 

Biserica a fost fortificată īn secolul XVI. Această proprietate ieşită din comun a cāştigat cāteva trăsături arhitecturale notabile din īmbunătăţiri, conferindu-i acestui complex o balanţă organică şi unele privelişti superbe din turnuri către satele şi dealurile īmpădurite īnconjurătoare.

Măieruş

Īn cel mai nordic punct al zonei istorice a Ţării Bārsei de Jos, definită īn mare de fortificaţiile construite de Cavalerii Teutoni, măreţul sat Măieruş se īntinde graţios de-a lungul rāului Olt. Cavalerii au aşezat aici biserica lor cu cetatea obişnuită spre sfārşitul secolului XIII, la 30 km de Braşov, cel mai spre nord din Braşov īn Ţara Bārsei.

Rădăcinile romane (şi probabil dacice īnainte de această perioadă) eu fost semnalate īn anul 1377, cānd aşezarea a fost semnalată ca "villa nucum". Noul drum către Braşov a fost construit īn principal de către muncitori italieni, şi deschis īn anul 1866. Pānă īn această perioadă, somnorosul Măieruş avea o populaţie majoritar saxonă germanică (901), sub 500 de etnici romāni şi 40 de persoane de altă naţionalitate, cāţiva italieni fiind rămaşi după construcţia căii ferate. 

Acest amestecare culturală fericită plus construcţia străzii au crescut norocul satului Măieruş, ca şi construcţia gării din anul 1874, furnizānd mai mulţi turişti şi trafic comercial satului aflat īn plină dezvoltare. Īntr-adevăr, 9 ani mai tārziu Măieruş a beneficiat de deschiderea primei şcoli, īn anul 1911.  

Măieruş are astăzi peste 2500 de săteni, deşi minoritatea saxonă a scăzut la aproximativ 100 de persoane. Localitatea se bazează curent pe produsele din lemn, ca şi pe bogăţiile din numeroasele păşuni aflate īn vecinătate.

Biserica din Măieruş

Această grozavă bisericuţă, care a fost construită īn secolul XIV, a fost concepută cu fortificaţiile tipice, original de 7 metri īnălţime, acum doar simple ruine. După un incendiu devastator, biserica şi clopotniţa au fost reconstruite īn stil gotic īn anul 1573, Biserica şi-a īndeplinit admirabil datoria de-a lungul anilor, adăpostind populaţia oraşului īn timpul celui de-al Doilea Război Mondial (42 de persoane decedate īn Măieruş), şi māndrul cor al corului localităţii īncepānd cu anul 1919.

 Vedeţi regiunea Transilvania aici! 

Mai jos sunt listate cāteva agenţii zonale care vă pot ajuta cu rezervarea şi organizarea de tururi locale prin zona Braşov .

Visit Transilvania Travel, str. Ştefan cel Mare, nr.337 īn Ghimbav

Călătorii pt. sporturi şi activităţi, 0268 258344  FAX: 0268 258344 

sau Click Aici pentru o hartă cu mai multe localităţi

  Comunicatii

 Cum să suni īn judeţul Braşov

Dacă numărul la care sunaţi din Braşov aparţine fostului operator deţinut de stat Romtelecom, va īncepe cu (0268), dacă sunaţi din interiorul ţării, sau (268) cānd sunaţi din afara acesteia. 

Majoritatea numerelor din judeţul Braşov folosesc codul (268), iar noile companii folosesc un "3" īnainte de "68", aşadar formaţi (0368) din Romānia sau (368) din străinătate.

Formānd un număr de mobil, faceţi la fel, astfel īncāt (07XX) să devină (7XX). Şi telefonia mobilă şi cea fixă au 6 cifre după codul iniţial. 

 Pentru informaţii complete despre telefonat şi tabelul cu codurile judeţene, vedeţi pagina noastră Sunatul īn Romānia aici!

Internet wireless īn judeţul Braşov

Din păcate, nu avem listări cu prea multe cafenele, cluburi, baruri, hoteluri, restaurante sau alte locaţii care oferă internet wireless īn Braşov.

Vă rugăm trimiteţi-ne un email dacă ştiţi vreo locaţie ce oferă internet wireless īn Braşov, vă mulţumim!

Bravas, Str. Matei Basarab nr. 37 īn Braşov.  or sau sunaţi la  +40 (268) 419 944.

ElseNet, Str. Jepilor nr.17 bl. C8 īn Braşov.  Nu avem informaţii de contact, vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail, vă mulţumim.

Geografie

Judeţul Braşov este mărginit de judeţul Covasna īn partea de est, Sibiu īn vest, Mureş şi Harghita īn cea de nord, şi triumviratul muntenesc Argeş, Dāmboviţa şi Prahova īn sud.

Judeţul are o arie totală de 5.363 km², graniţa de sud fiind alcătuită din Munţii Carpaţi (sudici şi estici), care conţin Munţii Făgăraş, Bucegi, Piatra Mare, Piatra Craiului şi Postăvarul.

Depresiunea Braşovului se află īn partea central-estică, iar īn cea de vest se găseşte Valea Rāului Olt, care deschide Depresiunea Făgăraşului. Īntre acestea se află Munţii Perşani. Rāul Olt traversează nordul şi vestul judeţului.

Clima

Braşovul are o climă relativ rece şi umedă, mai ales īn timpul nopţii. Această regiune a Romāniei se bucură de patru anotimpuri, ca majoritatea judeţelor ţării.

Temperatura medie este de numai 7,6°C, deşi pe timp de vară temperatura poate ajunge şi la 35°C.

Demografia

Īn anul 2002, Braşovul avea o populaţie de 589.028 locuitori, cu o densitate de 110/km².

Marea majoritate a populaţiei este formată din romāni. Mai există comunităţi de etnici germani, unguri şi rromi.  Tradiţional, populaţia romānă era concentrată īn vestul şi sud-vestul judeţului, ungurii īn partea de est, iar germanii īn cea de nord şi īn jurul oraşului Braşov.

Economia

Braşov este una din cele mai prospere regiuni din Romānia, avānd o tradiţie īn industrie. Īn timpul celui de-al Doilea Război Mondial, avioanele de război IAR 80 erau construite īn Braşov. Pe durata perioadei comuniste, judeţul a fost puternic industrializat, lăsānd ca moştenire mari complexe industriale. Unele dintre acestea au reuşit să supravieţuiască şi să se adapteze la economia de piaţă capitalistă, dar unele nu, lăsānd īn urmă o rată ridicată a şomajului. Datorită noilor investiţii, majoritatea străine, economia a reuşit să-şi revină parţial.

Industriile predominante īn judeţ sunt:

• Industria Mecanică şi auto.

• Industria Chimică.

• Industria materialelor de construcţii.

• Industria alimentară.

• Īn jurul oraşelor Făgăraş şi Victoria activează mari complexe chimice.

Transportul

Primele urme de locuire ale oraşului există din a doua epocă a pietrei (neolitic), īnsă prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1235 īn Catalogul Nivensis II, unde Braşovul apare sub numele de Corona, situat īn prezenta locaţie a Bisericii Negre.

Ulterior aşezarea este prezentă īn documente sub denumiri ca:  Barasu (1252), Braso (1288), Stephanopolis, Cronstadt, Brasso.  Īn acesta zonă, īn secolul al XII-lea au loc primele colonizări de populaţie de origine germanică şi din acest moment, pentru o perioadă de şase secole viaţa acestei regiuni se dezvoltă īn strānsă dependenţă de cultura şi civilizaţia Europei Centrale, dar şi cu foarte multe legături īn estul Europei, īn Balcani şi Orientul Apropiat. 

Complexitatea dezvoltării medievale a Braşovului şi Ţării Bārsei este conferită tocmai de această poziţionare, la intersecţia celor mai importante drumuri de circulaţie īntre Occident şi Orient.  Īntreaga istorie medievală braşoveană este marcată sub toate aspectele - economic, social, democratic si politic - de climatul de interferenţă existent aici.  Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de invaziile tătare şi turce, īncepānd cu secolul XIII, īnsă īntregul sistem de fortificare se termină īn mijlocul secolului al XVII. 

Acest sistem era compus dintr-un zid de incintă, īntărit de 28 de turnuri, opt bastioane şi patru porţi.  Sistemul defensiv al cetăţii a fost completat de patru turnuri exterioare zidurilor:  două pe Tāmpa şi două pe dealul Warthe:  Turnul Alb şi Turnul Negru.  Oraşul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII), Braşovul Vechi (sec.  XIII), Sprenghi (sec.  XIV) şi cel cuprins īntre dealurile Warthe, Cetăţuie, Tāmpa.  Conform unor atestări documentare, īn anul 1475 Braşovul era īmpărţit īn patru cartiere:  Portica, Corpus Christi, Catharina şi Petri. 

Strada Republicii (Căldărarilor) a fost locuită īn majoritate de meşteri arămari iar pe strada Neagră locuiau şi īşi aveau atelierele tăbăcarii.  Strada Mureşenilor de astăzi, īn anul 1520 se numea strada Mănăstirii datorită existenţei Mănăstirii Dominicane, iar ulterior s-a numit Strada Vămii, deoarece la un capăt al străzii, spre Braşovul Vechi, a funcţionat vama pentru mărfurile ce intrau īn cetate.  Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina.  Casele din Schei se remarcă prin plastica din stucatură, de factură barocă, porţile tradiţionale din lemn cu feronerie produsă de lăcătuşii braşoveni. 

Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sfāntul Nicolae, prima biserică ortodoxă din Braşov, ctitorie voievodală, ridicată din piatră īn anul 1495, pe locul unor mai vechi lăcaşe de cult, menţionate documentar la sfārşitul veacului XIV.  Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce.  Aici sunt depozitate importante arhive documentare, inclusiv primele tipărituri ale Diaconului Coresi şi primele cronici īn limba romānă scrise la Braşov.  Īn tezaurul bisericii se află şi colecţii de icoane, de obiecte liturgice, opere ale unor vestiţi meşteri argintari braşoveni. 

O parte importantă a acestui patrimoniu este expus īn Muzeul Primei Scoli Romāneşti. Īmprejurul bisericii, alături de clădirea vechii Şcoli romāneşti se află fostele chilii şi cimitirul datānd din secolul XVIII.  Graţie situării sale geografice, la intersecţia drumurilor ce duceau spre Moldova şi Valahia, Braşovul cunoaşte o dezvoltare economică rapidă, devenind unul dintre cele mai importante centre economice şi comerciale ale Transilvaniei. 

La Braşov a funcţionat timp de peste două secole (XV şi XVI) o vestită monetărie, unde s-au bătut florini de aur, taleri şi guldeni de argint.  Nevoia de monedă a fost determinată de dinamismul vieţii economice, meşteşugurile apărānd de timpuriu, iar breslele sunt organizate din secolul XIV. 

Cetatea Braşovului

Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de ameninţarea invaziilor tătare şi turceşti.  După marea invazie mongolă a avut loc o nouă campanie de fortificare cānd se ridică primele cetăţi de piatră.  Īn Schei şi Dealul Sprenghi au existat cetăţi de apărare, dar nu au fost suficient de bine fortificate. 

Cetăţuia a fost ridicată īntre anii 1554-1557 de către austrieci pe Dealul Straja şi a fost menţinută īn scopuri militare pānă la mijlocul secolului XIX.  Din Cetate se ajungea īn Braşovul Vechi, prima vatră a oraşului, prin poarta străzii Mănăstirii (acum Strada Mureşenilor) sau a străzii Vămii.  Casele Braşovului Vechi au porţi arcuite, lipite una de alta, fiind construite pe aceleaşi principii cu cele din cetate. 

Turnurile Cetăţii

Turnul Alb

Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, īn 1460 sau 1494 cu o formă de semicerc īnchis īnalt de 18 - 20m.  A fost repartizat spre apărarea breslelor cositorarilor şi arămarilor. 

Turnul Negru

Turnul Negru cu zidurile īnalte de 10 m, cu un acoperiş piramidal, era legat printr-un pod mobil de fortificaţiile oraşului.  Turnul Negru avea scopul de a īmpiedica apropierea de ziduri a duşmanilor.  Paznicii, aflaţi pe galeria de lemn a etajului superior dădeau alarma īn cazul unui atac, dar şi pentru izbucnirea incendiilor.  Numele turnului a fost dat īn urma incendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559. 

Piaţa Sfatului

Parte distinctă din ansamblul arhitectural al Cetăţii Braşov, atestată documentar "Forum" īn 1520 sau "Ring" īn 1617, Piaţa Sfatului a fost sute de ani centrul oraşului-cetate. 

Aici se desfăşurau principalele tārguri, la care participau meşteşugari şi negustori din cele trei ţări romāneşti.  Īn incinta pieţii se afla "stālpul infamiei", loc de pedeapsă pentru răufăcători. 

Bastioanele Cetăţii

Bastioanele se construiesc īncepānd din secolul al XV-lea, pentru a īntări capacitatea de apărare a Cetăţii, īn condiţiile folosirii armelor de foc.  Acestea erau amplasate īn afara zidurilor, īn puncte strategice şi aveau forme diferite. 

Un regulament de apărare al oraşului de la 1491 consemna că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane.  Bastioanele sunt īncredinţate breslelor, ale căror nume li se şi atribuie.  Acestea răspundeau de īntreţinerea lor īn timp de pace şi le apărau īn caz de atac. 

Bastionul Aurarilor

Īnălţat īntre 1639-1641, īn faţa zidurilor dinspre Dealul Cetăţuiei, a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de apărare al Cetăţii.  Măsura 22 metri lăţime, iar pe frontispiciul său era aşezată stema oraşului (a fost dărāmat īn 1880). 

Bastionul Curelarilor

Bastionul Curelarilor se afla īn partea de nord a Cetăţii, īn zona īn care se īnalţă astăzi clădirea Bibliotecii Judeţene.  Era conceput īn formă de potcoava cu lungimea de 30 metri şi lăţimea care varia de la 3,70 metri pānă la 10 metri, perimetrul exterior ajungānd la 102 metri, iar īnălţimea lui era de pānă la 15 metri.  Bastionul era dotat cu guri de tragere şi cu galerii supraetajate īn trei nivele (a fost demolat īn 1887). 

Bastionul Fierarilor

Bastionul Fierarilor se află īn nordul vechii cetăţii.  Atestat documentar la 1529, bastionul a fost conceput īn formă de pentagon.  Īn 1668 şi 1709 aici au fost executate importante lucrări de reparaţii.  Din structura sa iniţiala s-a mai păstrat puţin.  Clădirea adăposteşte īn prezent Arhivele Naţionale, filiala Braşov. 

Bastionul Funarilor

Bastionul Funarilor este situat īn faţa zidurilor dinspre Tāmpa ale Cetăţii, unde posibilităţile de atac erau mai reduse.  Bastionul Funarilor a fost conceput īn forma hexagonală.  Atestat īn 1416, este incendiat la 1461 şi refăcut.  După incendiul din 1689, bastionul suferă grave distrugeri. 

Bastionul Graft

Bastionul Graft este construit īn formă pătrată şi se află situat īntre zidul Cetăţii şi Dealul Straja. 

Bastionul Tăbăcarilor

Bastionul Tăbăcarilor este situat la extremitatea dinspre Schei a străzii Nicolae Bălcescu de astăzi şi a servit pānă īn 1525 ca poartă a Cetăţii.  Din 1785 bastionul este folosit din nou ca poartă. 

Bastionul Ţesătorilor

Bastionul Ţesătorilor este bastionul cel mai bine conservat, fiind considerat de către specialişti o construcţie unică de acest gen īn ţara noastră.  Bastionul este situat la poalele Tāmpei, īn coltul sud-vestic al fostei cetăţi a Braşovului.  A fost construit īn două etape 1421-1436 si 1570-1573 īn forma hexagonală, cu laturi inegale şi are o suprafaţă de 1616 mp.  Bastionul a fost refăcut şi consolidat īn anul 1750, dată ce este marcată pe turnul de nord-est.  Din secolul XIX, bastionul īşi pierde funcţia de apărare şi rămāne doar sediu de breaslă.  Din 1950, Bastionul Ţesătorilor este transformat īn muzeu. 

Bastionul Postăvarilor

Sub Tāmpa există zidul Cetăţii ce lega Bastionul Ţesătorilor de Bastionul Postăvarilor, iar la mijlocul distanţei dintre cele două s-a construit Bastionul Funarilor. 

Porţile Cetăţii

La īnceput oraşul a avut trei porţi:  una spre Schei, una spre oraşul vechi şi o a treia spre Blumana. 

Poarta Ecaterina

Vechea poartă dispunea de galerii din lemn etajate, iar un document din 1522 consemnează existenţa unui depozit de obuze şi praf de puşcă, precum şi a unei locuinţe pentru paznic.  Īn 1559 se construieşte īn faţa porţii un turn pătrat, prevăzut cu un pod mobil pe lanţuri, peste şanţul cu apă.

Deasupra intrării se află sculptată stema oraşului Braşov care reprezintă o coroană deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini.  Zidurile care alcătuiau această poartă au fost demolate īn 1827.  Compoziţia turnului Porţii Ecaterina, avānd un turn central şi patru turnuleţe de colt, simbolizează dreptul medieval, de viaţă şi de moarte asupra supuşilor oraşului. 

Poarta Principală

Poarta Principală se afla la capătul de jos al străzii Republicii.  Poarta măsura 100 metri īn lungime, iar incendiul din 1689 şi cutremurul de la 1802 afectează şi această construcţie, care este demolată la scurt timp. 

Poarta Schei

Poarta Schei apare īn documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică" şi era situată īn capătul străzii Mureşenilor.  Īn 1827, pentru a asigura o mai bună circulaţie īntre Cetate şi Schei, poarta a fost dărāmată după ce fusese grav avariată de incendiile din 1689 şi 1738. 

Īntre 1828-1829 s-a construit actuala Poarta Schei pe strada Nicolae Bălcescu.  Construcţia este īn stil clasicist şi păstrează, īn cele patru colţuri superioare, inscripţii īn limba latină. 

Mai jos sunt listate cāteva hoteluri şi pensiuni locale prin zona Braşov .

Casa Valasoaia, DN1A īn Bradet

Pensiune īn stil rustic, eleganta. Beneficiaza de un peisaj minunat si de un spatiu generos care o īnconjoara.

0721 946654  

Pensiunea Rozalia, Crit 100 īn Bunesti

Pensiunea este asezata īntr-o oaza de liniste.

0745 030461  

Pensiunea Ramona, Viscri 143 īn Bunesti

Aici veti experimenta viata la tara.

0744 551204  

Pensiunea Mezei, Viscri 179 īn Bunesti

O alegere buna daca nu sunteti foarte pretentios.

0724 570992  

Pensiunea Marin, Viscri 208 īn Bunesti

Puteti īncerca minunatele māncaruri traditionale romānesti.

0724 570992  

Pensiunea Maria, Viscri 25 īn Bunesti

Un loc frumos īntr-o zona foarte linistita.

0724 570992  

Pensiunea Ghilea, Viscri 13 īn Bunesti

Curte mare, spatiu de joaca pentru copii, livada.

0744 551312  

Pensiunea Gerda, Viscri 22 īn Bunesti

Zona foarte linistita, aer curat, relaxare.

Pensiunea Fernolend, Viscri 13 īn Bunesti

Minunatele māncaruri ardelenesti va vor cuceri pentru totdeauna.

0740 145397  

Pensiunea Elena, Crit 232 īn Bunesti

Aici veti avea parte de o vacanta de neuitat.

0268 248731  

Pensiunea Popa, Strada Horia īn Codlea

O superba pensiune aflata īn mijlocul naturii.

0268 251820  

Pensiunea Cetate, Strada Lunga 111 īn Codlea

De aici nu veti mai dori sa plecati.

0268 251233  

Cabana Dejani, Dejani īn Dejani

Situata la 10 km de Fagaras, Cabana Dejani va ofera sansa de a savura din plin maretia muntilor Fagaras.

0740 010888  

Pensiunea Dopca, Dopca īn Dopca

Ofera pensiune completa cu māncare naturala din produsele fermei proprii, organizeaza mese festive.

0722 249373  FAX: 021 2674445 

Motel Casa Alba, DN Brasov - Sibiu īn Ghimbav

Casa Alba se afla īntr-o zona linistita si īnconjurata de verdeata cu o multitudine de posibilitati de petrecere a timpului.

0268 258193  

Pensiunea Diamant, Calea Fagarasului 44 īn Ghimbav

Pensiunea se afla pe drumul ce leaga Brasovul de Sibiu, la intrarea īn Ghimbav.

0268 258536  

Pensiunea Gavriliu Lucian, Strada Pietii 88 īn Ghimbav

Pensiunea dispune de standarde europene si servicii de calitate.

0268 258193  

Pensiunea The Country Hotel, Strada Mihai Viteazu 441 īn Harman

Este situat la 6 km de Brasov īn localitatea saseasca Harman si a devenit un loc personalizat, musafirii devenind cu timpul clienti fideli.

0268 367051  

Cabana Trei Stejari, Strada Republicii 107 īn Jibert

Se poate merge la vānatoare sau puteti calari.

0742 191429  

Pensiunea Mama Mia, Strada 8 Martie 299 īn Purcareni

O minunata pensiune īn incinta unei ferme din care turistii se pot delecta cu orice īsi doresc.

0268 365798  

Motel Liliana, DN 13 Km 65 īn Rupea

Motelul Liliana a fost dat īn folosinta īn martie 2005 fiind o constructie noua si moderna care ofera oaspetilor sai gazduire īn conditii de confort.

0268 260271  

Motel Dumbrava, DN 13 Km 68 īn Rupea

Un minunat motel unde veti fi tentati sa ramāneti pentru mai multe zile.

0268 260044  

Pensiunea Valea cu Struti, Strada Principala 190 īn Sīrnea

Daca doriti sa petreceti un weekend īntr-un mod cāt mai placut, sau poate un concediu de neuitat, aici este locul.

0268 238059  FAX: 0268 238059 

Pensiunea Valea cu Struti, Strada Principala 190 īn Sīrnea

Daca doriti sa petreceti un weekend īntr-un mod cāt mai placut, sau poate un concediu de neuitat, aici este locul.

0268 238059  FAX: 0268 238059 

Pensiunea Valea cu Struti, Strada Principala 190 īn Sīrnea

Daca doriti sa petreceti un weekend īntr-un mod cāt mai placut, sau poate un concediu de neuitat, aici este locul.

0268 238059  FAX: 0268 238059 

Pensiunea La Tandarica, Sirnea 166 īn Sīrnea

O pensiune superba aflata īn mijlocul naturii.

0268 236 944  

Pensiunea Matilda, Strada Bisericii 151 īn Tārlungeni

Daca doriti puteti īncerca cāteva produse din ferma gazdelor.

0722 439380  

Pensiunea Julia, Strada Principala 11 īn Tārlungeni

Aici veti vedea privelisti pe care le veti uita cu greu.

0268 365583  

Pensiunea Etelka, Strada Principala 88 īn Tārlungeni

Nu veti dori sa plecati prea curānd de aici.

0268 365718  

Pensiunea Driami, Strada Tudor Vladimirescu 466 īn Tārlungeni

Aici va veti simti exact ca acasa, gazdele sunt foarte primitoare.

0268 365083  

Pensiunea Deak, Strada Principala 8 īn Tārlungeni

Aici veti experimenta viata traditionala romāneasca la tara.

0723 327590  

Pensiunea Csere, Strada Principala 46 īn Tārlungeni

Pensiunea are īn apropiere o padure.

0268 365482  

Pensiunea Casa Alba, Strada Scolii 447 īn Tārlungeni

Gazdele va pot pregati masa daca doriti.

0268 365133  

Pensiunea Ana, Strada 30 Decembrie 109 īn Tārlungeni

Pensiunea are parte de o panorama superba.

0268 365718  

Pensiunea Mucsal Ioan, Strada Principala 100 īn Vama Buzaului

Un loc minunat, priveliste superba si aer curat.

0744 303693  

Citiţi mai multe la Consiliul Judeţean Braşov.

  Adăugaţi Caută şi Harta īn directorul Favorite!

  Adăugaţi Forumul īn directorul Favorite!

Romānia:  E-mail aici sau 0745.882.738    Fax 031.710.7036

SUA:  Vanzari īn SUA sau +1.866.800.6464 (tel/fax, gratuit īn SUA)

Versiunea Engleză

Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice sugestie este binevenită
pentru a īmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici, şi īţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!

Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest Romānia