Bine aţi venit la oraşul Bistriţa şi judeţul Bistriţa-Năsăud în regiunea Transilvania, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în BistritaNasaud, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Bistriţa este un oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este un judeţ în regiunea
Transilvania
Prezentare
Este situat în nordul României, în partea de nord-est a
Transilvaniei,între paralelele 4648 si 4737 latitudine nordica si
meridianele 23°27 si 25°36 longitudine estica si se învecinează cu
judeţele Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est si Maramureş la
nord, constituind una din unităţile administrativ-teritoriale ale
Regiunii de Dezvoltare Nord - Vest.
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă numeroasele puncte de
atracţie turistică, materializate prin rezervaţii naturale, monumente
ale naturii, staţiuni turistice, staţiuni balneoclimaterice etc.
* Rezervaţii naturale:
- Parcul Naţional al Munţilor Rodnei;
- Parcul Naţional al Munţilor Călimani;
- Parcul Dendrologic Arcalia.
-zona montană Piatra Fântânele în care se pot practica sporturi de
iarnă, existând aici piste pentru schi şi o instalaţie pentru telescaun.
În această zona se afla si castelul si hotelul Dracula;
- zona Colibiţa, in care se află lacul de acumulare Colibiţa;
- zona Valea Blaznei şi Valea Vinului;
- zona Ilvelor;
* Staţiunea balneoclimaterică Sîngeorz-Băi renumită atât în ţară cât
şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la
izvoarele de aici.
* Atât datorită peisajelor de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor
şi tradiţiilor care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a
început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.
* Potenţialul cultural turistic al judeţului este conferit de numărul
mare de monumente istorice şi de patrimoniul cultural mobil. Printre
vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din
centrul municipiului Bistriţa, construită în urmă cu aproape 600 de ani.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud este de 5355 kmČ, reprezentând
2,24% din suprafaţa ţării şi ocupând locul 26 pe ţară ca mărime.
Relieful judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui
amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia
Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief: zona montană, în care
intră masivele: Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani, zona
dealurilor, care deţine două treimi din suprafaţa judeţului, şi zona de
luncă, care reprezintă 3% din suprafaţa judeţului.
Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 3030 km, fiind
reprezentată în principal de râul Someşul Mare şi afluenţii săi.
Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa, se află lacul de acumulare,
cu un volum de peste 80 milioane m.c.
Populaţia judeţului
Conform datelor operative comunicate de Directia Judeteana de
Statistica a judetului Bistrita-Nasaud la data de 1 ianuarie 2006
populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud a fost de 318.692
locuitori. In prezent, aproximativ 12.639 persoane sunt plecate la munca
in strainatate.
Din totalul populaţiei, 36,3% locuieşte în mediul urban şi 63,7% în
mediul rural.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Judeţului Bistriţa-Năsăud!
În perioada 106-271 e.n. o bună parte din teritoriul actualului
judeţ a făcut parte din provincia Dacia.
Populaţia daco-romană şi apoi
românească din această parte de nord-est a Transilvaniei a continuat să
vieţuiască şi după retragerea armatei şi administraţiei romane
constituindu-se în obşti săteşti şi în formaţiuni prestatale ce vor fi
ulterior înglobate în voievodatul lui Gelu.
La 1241 zona judeţului a cunoscut distrugerile provocate de
năvălirea tătaro-mongolă, în care, fireşte, cel mai mult au avut de
suferit localităţile mai importante de atunci: Bistriţa, Rodna, Beclean.
Deşi întreaga zonă va cunoaşte în secolele următoare o dezvoltare
continuă, două vor fi localităţile ce se vor impune în mod deosebit şi
anume Rodna, cu minele ei de aur şi argint, şi Bistriţa, ca centru
meşteşugăresc, comercial si administrativ. La 1353, Bistriţa obţinea
dreptul de a avea sigiliu şi stemă proprie fiind declarat oraş liber,cu
jurisdicţie proprie.
În 1940, judeţul Bistriţa-Năsăud, deşi avea o covârşitoare
majoritate românească, a fost cedat, în urma Dictatului fascist de la
Viena, Ungariei hortiste. La 13 martie 1945 judeţul a revenit la
administraţia românească.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Este situat în nordul României, în partea de nord-est a
Transilvaniei,între paralelele 4648 si 4737 latitudine nordica si
meridianele 23°27 si 25°36 longitudine estica si se învecinează cu
judeţele Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est si Maramureş la
nord, constituind una din unităţile administrativ-teritoriale ale
Regiunii de Dezvoltare Nord - Vest.
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
