Bine aţi venit la oraşul Oradea şi judeţul Bihor în regiunea Crişana, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Bihor, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Oradea este un oraş în judeţul Bihor. Regiunea Crişana este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural,
prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă
turiştilor variate şi bogate posibilităţi de relaxare şi instruire.
Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de
existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute, precum şi a unor
cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.
Din punct de vedere turistic deosebim în judeţ o serie de zone
amenajate, înzestrate cu căi de comunicaţii, cabane, marcaje etc., pe
lângă care mai există o sumedenie de zone de interes turistic, ale căror
frumuseţi reclamă intrarea lor neîntârziată în circuitul turistic al
ţării.
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Judeţul Bihor, situat în partea de nord-vest a României, este
străbătut de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de
la est spre vest.
Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în
comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854
de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul
şi populaţia întregii ţări.
Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se
află în municipiul Oradea.
Relieful este variat, fiind dispus în trepte ce coboară de la est la
vest, dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest.
În est, pe teritoriul judeţului, se găsesc culmile înalte, vestice,
ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1.800 m şi masivele Codru-Moma,
Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) -
ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului.
Aceste culmi mai coborâte, ce pătrund ca nişte tentacule spre vest,
sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului, pe Crişul Negru, şi
Vad-Borod, pe Crişul Repede. Dealurile piemontane fac trecerea spre
treapta cea mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi
Câmpia Barcăului, în nord).
Clima
Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer
vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază
între 6° şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la
vest spre est, fiind cuprinse între 500 şi 1.200 mm.
Reţeaua hidrografică, formată de Crişul Repede, Crişul Negru, Barcău
şi afluenţii lor, prezintă mari variaţii de nivel, fapt ce a impus
regularizarea cursurilor.
Bogăţiile naturale
Bogăţiile naturale ale subsolului sunt reprezentate
prin resursele de lignit (Popeşti, Borumlaca, Vărzari, Suplacu de Barcău,
Oşorhei), bauxită (Munţii Pădurea Craiului), nisipuri bituminoase (Derna,
Tătăruş), petrol (Suplacu de Barcău), argile refractare (Bălnaca,
Şuncuiuş), marmură (Băiţa, Chişcău), bentonită (Vadu Crişului), precum
şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea - Băile Felix şi Băile 1
Mai, Madaras, Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de
Vale). Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de
păduri (cer, gorun, gârniţă, fag, brad, molid), păşuni şi fâneţe
naturale.
Economia
Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare
continuă a tuturor ramurilor. În producţia industrială, concentrată
îndeosebi în municipiul Oradea, ponderea cea mai ridicată o au ramurile
industriei uşoare (blănărie, încălţăminte şi confecţii), alimentară,
urmate de industria energetică şi construcţii de maşini, metalurgia
neferoasă - inclusiv extracţia, industria chimică, exploatarea şi
prelucrarea lemnului (Oradea, Beiuş). Bine dezvoltată este şi industria
materialelor de construcţii şi a sticlei, in special in zona Aleşd.
Agricultura
Agricultura - intensivă şi multilaterală - deţine un rol important în
economia judeţului, ocupând 483.581 ha teren agricol, din care 3/4 este
teren arabil.
Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura
cerealelor, judeţul Bihor situându-se, în cadrul ţării, pe primele
locuri în producţia acestora. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul
şi porumbul, iar dintre plantele tehnice, floarea soarelui, sfecla de
zahăr şi cartoful.
Creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine) are o pondere însemnată în
agricultura judeţului, atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi
fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Judeţului Bihor!
Istorie
Cele mai vechi mărturii arheologice despre trecutul îndepărtat al
judeţului Bihor se concretizează în unelte de piatră găsite în dunele de
nisip din zona Săcueni şi valea lui Mihai, fiind datate din paleolitic.
Epoca bronzului este reprezentată prin prezenţa mai multor culturi,
cum ar fi cultura Criş, cultura Tisa şi cultura Otomani.
Din epoca traco - dacică sunt cunoscute aşezările din prima epocă a
fierului, la Sîntion, Rîpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare şi Tăşad.
În perioada lui Dromihete, Burebista şi Decebal, în aşezările dacice
de la Tăşad, Sacalasău Nou, Salonta, Tarcea şi Biharia se dezvoltă
agricultura, meşteşugul şi comerţul, după cum rezultă din tezaurele
monetare de la Talpe, Tileagd, Cadea, Oradea, care conţin monede romane,
ceea ce atestă bogăţia acestei zone.
Dacii liberi de pe teritoriul actual al judeţului Bihor au
participat alături de Decebal la războaiele cu romanii (101 - 102; 105 -
106). Romanii nu vor încorpora teritoriul bihorean, iar dacii liberi
s-au statornicit la Cociuba Mare, Rîpa, Biharia, Oradea, Girişu de Criş,
Cefa.
Prin romanizarea lor petrecută în secolele IV - V e.n. satele
bihorene daco - romane devin româneşti.
Dacii şi romanii cunoşteau bine băile termale de lângă Ulpianum
(Oradea), ceea ce rezultă din pietrele de mormânt descoperite în
apropiere de Băile Felix.
Frumoasele ţinuturi ale Bihorului au fost râvnite pe rând de mai
multe neamuri de năvălitori: vandali, goţi, huni, gepizi, longobarzi,
avari, slavi, pecenegi, cumani şi unguri (907 - 1000).
În secolele IV - X apărarea Bihorului s-a făcut în centrul de
rezistenţă reprezentat de cetatea Bihorului, cetate dacică, fortificată
în timp, ajungând în vremea stăpânirii voivodului Menumorut reşedinţă
domnească .
În cronica lui Anonymus este menţionat momentul în care Menumorut o
dă pe fiica sa drept soţie fiului lui Arpad, descendentul lor fiind
regele Ştefan cel Sfânt întâiul rege creştin al Ungariei (997-1038).
Peste timp, cetatea Bihorului devine o ruină, cedând importanţa ei
istorică cetăţii Oradea, construită pe dealul Promotor. În timpul
năvălirii tătare din 1241-1242 cetatea este dârz apărată de canonici în
frunte cu Rogerius.
Regii unguri, după Bela al IV-lea, prin catolici încep persecuţiile
îndreptate în special contra ţăranilor români, care se revoltă în 1393
atacând cetatea. În vreme de pace se dezvoltă arta şi cultura, ţinutul
Bihorului devenind important centru comercial, nod de legătură între
orient şi apus.
Matei Corvin ajuns rege al Ungariei numeşte episcop al Bihorului pe
Ioan Vitez care recunoaşte iniţial toate privilegiile românilor, pentru
ca mai târziu să le anuleze.
În anul 1514 ţăranii conduşi de Gheorghe Doja se răscoală împotriva
nobililor dar sunt învinşi de oastea principelui Ardealului Ioan Zapolya.
După bătălia de la Mohaci, în 1526 Ungaria este transformată în paşalâc
turcesc şi Ioan Zapolya este proclamat regele Ardealului.
În 1598, paşa Omer asediază cetatea Oradiei timp de 5 săptămâni, dar
nu reuşeşte să o cucerească. După acest asediu începe cearta dintre
împăraţii Austriei şi principii Transilvaniei, cu privire la stăpânirea
acestor locuri.
Mihai Viteazul cere împăratului Rudolf, după ce intră în Alba Iulia
încă 5 judeţe printre care şi Bihorul, cerere admisă prin Decretul din
12.09.1600.
Timp de 32 de ani, începând cu 1660 Oradea a căzut sub stăpânire
turcească. După anexarea Ardealului la Austria, în 1692 cetatea Oradea
îşi pierde însemnătatea strategică.
"Suplex Libellus Valachorum" redactat la 1791 poartă şi amprenta
suferinţelor românilor de pe aceste meleaguri, fiind formulat cu
sprijinul cărturarilor bihoreni - Ignatie Dărăbant şi Samuil Vulcan.
În secolul XIX reprezentanţi de frunte ai lupte ideologice pentru
drepturile şi libertăţile românilor de pe meleagurile bihorene au fost:
Emanuil Gojdu, Alexandru Roman, Partenie Cosma, Nicolae Jiga, Iosif
Vulcan.
Ultima filă a luptei bihorenilor se fundamentează pe declaraţia de
independenţă a naţiunii române semnată printre alţii de: Aurel Lazăr,
Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiş, Ioan Suciu, Ioan Ciordaş.
După citirea Declaraţiei la 18.10.1918 în Parlamentul de la
Budapesta de către Alexandru Vaida Voevod, Consiliul Naţional Român se
retrage la Arad pentru a pregăti Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie
1918, de la Alba Iulia.
După 2 decenii de linişte, în urma Diktatului de la Viena, din
30.08.1940, Bihorul a fost rupt în două, Oradea fiind cedată Ungariei
hortyiste.
La 12 Octombrie 1944 trupele române din Divizia Tudor Vladimirescu,
Divizia 3 Munte şi Divizia 337 sovietică eliberează Oradea şi judeţul
Bihor.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Judeţul Bihor, prin frumuseţea şi originalitatea peisajului natural,
prin monumentele istorice şi prin elementele etnografice, oferă
turiştilor variate şi bogate posibilităţi de relaxare şi instruire.
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
