Bine aţi venit la oraşul Piteşti şi judeţul Argeş în regiunea Muntenia, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Arges, spune-ne şi nouă!
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Piteşti este un oraş în judeţul Argeş. Regiunea Muntenia este o regiune istorică a României.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
De-a lungul Evului Mediu, Argeş a fost leagănul culturii române,
apărând poporul în văile râurilor de munte, în timp ce vizigoţii,
slavii, bulgarii şi otomanii devastau câmpiile de la poalele munţilor.
Piteşti,
reşedinţa de judeţ şi casă a unor târguri fabuloase în fiecare săptămână
are aproape 180,000 de locutori şi o zonă centrală cu un minunat mall.
Mai sus spre munţi se află importantele oraşe istorice
Câmpulung-Muscel şi
Curtea de Argeş ce au împreună
aproximativ 60,000 de locuitori. Aceste oraşe au fost primele
capitale ale Valahei în formare, primul stat al României.
Mai sunt de asemenea 4 oraşe regionale: Mioveni, Costeşti,
Topoloveni, şi Ştefăneşti,
şi aproximativ 100 de comune (comunele au de obicei Oficiu Poştal şi
post de Poliţie şi deservesc satele din imediata vecinătate).
Foarte
mulţi turişti, români şi americani deopotrivă, fac trista greşeală
de doar a trece prin Piteşti în drumul lor spre Sibiu, Braşov sau
Bucureşti.
În ciuda trecutului său ca şi casă a maşinii naţionale Dacia (din
1966), aici veţi găsi în centrul oraşului mall-uri deosebite cu
pietonale, având pieţe superbe şi cumpărături din cele mai variate,
Piteşti fiind deasemenea şi casa faimosului Festival al Lalelelor.
Fiind cuibărit pe o vale de pe malul drept al râului Argeş,
cluburile, restaurantele, cafenelele şi hotelurile din centrul
Piteştiului fac din această mandră capitală a judeţului Argeş un loc
perfect pentru explorarea împrejurimilor.
Oraşul soră al
Piteşti-ului în America este
Springfield, Ohio!
În fiecare weekend Piteştiîşi îndeplineşte rolul de târg,
oameni de la oraş precum şi cei de la sate se îngrămădesc spre
centrul regional pentru a-şi aduce marfa şi produsele alimentare la
piaţă, având ca punct de maximă atracţie în calendarul sărbătorilorFestivalul
Lalelelor.
Orice vizitator care se aşteaptă să găsească un
oraş industrial întunecat va fi surprins să afle un centru regional
mare ce ajută oraşele din jur bazate pe agricultură, completat de un
încântător mall cu trotuare pentru trecători.
Chiar dacă ai doar o jumătate de oră de alocată acestei capitale
culturale şi istorice a Argeşului, câteva poze cu preţiosul dar
arhitectural care este Biserica de la Curtea de Argeş va face impresie
asupra rudelor şi prietenilor de acasă.
Arătând mai mult ca o toană a unui decorator de prăjituri prea
ambiţios, acest monument cu influenţe arăbeşti va delecta şi impresiona
cu siguranţă până şi sufletul călătorului care a văzut multe.
Vechea curte princiară şi muzeul judeţului împreună cu câteva
cafenele şi câteva cătune fermecătoare ce sunt foarte primitoare şi
perfecte ca loc de înnoptare fac din Curtea de Argeş un bun punct de
oprire în itinerarul multor călătorii.
Transfăgărăşeanul îşi începe epopeea ce te lasă fără cuvinte chiar
la nord de Curtea de Argeş, după apele sclipitoare ale lacului Vidraru,
având ziduri de piatră ce se înalţă deasupra apelor adânci, cu râuri ce
îl înconjoară pline de păstrăv şi cu cabane de vacanţă şi restaurante
grozave unde se serveşte peşte.
Drumul urcă din ce în ce mai sus ca apoi să iasă deasupra copacilor
şi apoi să intre într-un tunel lung. Pe partea cealaltă peisajul pare
selenar, steril, în afara unui lac îngheţat dar în acelaşi timp
splendid, un restaurant excelent şi cabane. Priveliştea este uimitoare.
Uitaţi-vă după condiţia drumului la baza lacului Vidraru.
From the Rest Romania Website at
Castelul Poienari, casa “adevăratului” Dracula.
Sus pe creasta unui munte, cu privelişte strategică asupra văii
râului Argeş, castelul construit de una dintre cele mai temute figuri
ale istoriei româneşti este locul unde puteţi găsi adevărata poveste a
lui Dracula.
Vlad Ţepeş avea urâtul obicei de a trage în ţeapă pe duşmanii săi
turci ca avertisment ceea ce i-a adus reputaţia de războinic însetat de
sânge. În orice caz, Vlad a fost unul din acei prinţi regionali care au
protejat Carpaţii de invazia turcilor veniţi din sud.
Fortăreaţa sa de pe munte cuibărită între dealurile dominate de
măreţul Făgăraş oferă o privelişte ce-ţi taie respiraţia asupra întinsei
câmpii a Valahei dar şi ceva istorie interesantă a adevăratului Dracula.
Cuibărit între prezenţele majestuoase ale munţilor Bucegi şi Piatra
Craiului la aproximativ 50km nord-est de Piteşti, zona Câmpulung a fost
mult timp o răscruce de o importanţă istorică între Transilvania şi
câmpiile joase ale Valahei.
Zona nord-estică a judeţului Argeş este presărată cu sătucuri
fermecătoare în timp ce drumul urcă sus (vedeţi
harta)
spre Rucăr şi Castelul Bran, fiind folosit zeci de ani de către capetele
încoronate ale României în secolul trecut.
Câmpulung, cu o populaţie de peste 45,000 de locuitori,
este situat între dealurile subcarpatice, la capătul unei văi izolate şi
împădurite prin care trece râul Târgului, un afluent al Argeşului. Aerul
pur şi priveliştile deosebite fac din acest oraş o staţiune de vară
populară.
Pregătiţi un picnic cu brânză şi produse din carne de la magazinul
local şi bucuraţi-vă de curţile bisericilor sau de parcuri pentru că
aici veţi găsi mai mult de douăzeci de biserici, o mănăstire şi o
catedrală, amândouă întemeiate de către Radu Negru, legendarul domn al
Munteniei.
Pentru cei cu înclinaţie spre arheologie, lângă Câmpulung se află
vestigiile unei tabere romane, iar imediat sub porţi, cele ale unei
colonii romane, identificată fie cu Romula, Stepenium sau Ulpia Traiana,
acum fiind numită Grădiştea sau Jidovi.
Oraşul
a început un program de diversificare industrială în anii 70 iar acum
este locul unde se fabrică ARO.
Câteva modele ale acestui mare şi robust Jeep-spre-Range
Rover 4X4 au fost produse de-a lungul timpului cu diferite nivele de
succes pe piaţa autohtonă.
Dacă puteţi alege să închiriaţi pentru drumurile de munte
un ARO, atunci această maşină poate cu siguranţă să lase experienţe
plăcute celui pasionat de condus.
Vizitaţi uzina de fabricare, Str. Traian nr. 223.
Sunaţi mai întâi la +40 (248) 812 116
De-a lungul văii râului Dâmboviţa, zona Rucăr este de fapt formată
din 2 sate cu o populaţie de peste 6,000 de oameni. Sătic se află un pic
mai sus pe Dâmboviţa iar Rucăr se află fix la confluenţa dintre
Dâmboviţa şi Râuşor.
Dacă vă place muntele atunci Rucăr este locul perfect. Înconjurat de
5 grupe mari de munţi, Rucăr oferă o bază perfectă de unde puteţi porni
în drumeţii pe Leaota, Piatra Craiului, iezer-păpuşa şi munţii Făgăraş
dar şi spre Trecătoarea Rucăr-Bran, folosită de secole ca o rută de
comerţ vitală între Transilvania şi Muntenia.
La nord de Rucăr, Podu Dâmboviţei se învecinează cu Parcul Naţional
Piatra Craiului.
Tare ca piatra
Săpată cu iscusinţă în piatră, mănăstirea
este un monument de perseverenţă şi măiestrie inginerească.
Trecătoarea Bran la nord desparte munţii Leaota de Piatra Craiului.
Munţii Leaota, o zonă sălbatică accesibilă turistului, se continuă
în munţii Bucegi spre est. Deşi nu sunt aşa de renumiţi ca ceilalţi
munţi din apropiere, ei oferă totuşi nişte posibilităţi grozave pentru
drumeţie..
Citiţi mai multe despre trasee in pagina
noastră Căţărări/Trasee/Drumeţii aici!
Mănăstirea Nămăieşti
Pe la jumătatea secolului 16, cineva a avut splendida idee de a
construi o mănăstire într-o peşteră. Aşa că, la 12 km distanţă de
Câmpulung Muscel pe dealurile înalte din judeţul Argeş, mănăstirea
Nămăieşti a fost ridicată intr-o peşteră.
Merită să faceţi o călători până acolo cu maxi taxi, unde acest
curios amestec de ecleziastic şi geologic se împleteşte cu măreţia
naturii şi misterul vieţii de apoi. Tradiţia de a avea un sfânt ce trăieşte într-o peşteră datează de pe
vremea dacilor, cei care îl venerau pe Zamolxis.Se crede că el să fi avut peştera situată undeva în munţii Piatra
Craiului, le nord-est de Nămăeşti.
Dar maicile ce trăiesc în această mănăstire nu iau în seamă
poveştile dacice şi menţin biserica şi împrejurimile în perfectă ordine.
Icoana de aici este făcătoare de minuni iar legenda zice că ea a fost
pictată de Sf. Luca la instrucţiunile Sfintei Marii.
Nămăieşti este un loc absolut fermecător pentru a petrece o dimineaţă
înainte de a pleca spre Curtea de Argeş sau spre Bran şi Braşov.
Vizitaţi-l primăvara, atunci când florile sunt în momentul culminant.
Aflat la doar o aruncătură de băţ de Piteşti spre nord-vest, Mioveni
are peste 35,000 de locuitori şi este superb aşezat pe valea râului
Argeş.
Cu un surprinzător simţ urban pentru un centru regional atât de mic,
centrul cultural din Mioveni dispune de o Casă a Culturii şi alte câteva
clădiri notabile cu o arhitectură regională asemănătoare. În parcul
principal puteţi găsi un bust al filozofului Petre Ţuţa, care a fost
odată doar un neobişnuit băiat de la ţară din satul apropiat, Boteni.
Dealurile joase ce înconjoară oraşul sunt pline de afluenţi ai
Argeşului, care curge încet prin cartierul Rahoviţa, care este de
asemenea casa unei secţii Dacia - Renault, o mândrie în plus pentru
judeţ!
Uniforme recente
Uniformele negre ale unui regim comunist la fel
de negru.
Somnorosul Topoloveni, aşezat pe o pajişte lângă râul Argeş, datează
din 1421, din timpul lui Radu al II-lea Chelul. Oraşul cu aproape 10,000
de locuitori este casa celui mai mare muzeul de acest gen din lume –
Muzeul
Naţional al Poliţiei!
Dacă ai implicat în sau interesat vreodată de forţele de ordine
atunci acest loc este cu siguranţă pentru tine. Chiar dacă nu eşti, o
jumătate de oră de plimbat prin muzeu va da iveală câteva uniforme sau
metode de combatere a crimei din trecut foarte interesante, începând cu
apărătorii păcii medievali până la jandarmeria modernă.
Alcătuit din 4 sate mai mici, împreună cu însuşi vechiul sat
Topoloveni, Topoloveni se află la doar 20 de km distanţă spre sud-vest
şi este uşor accesibil prin autostrada principală care leagă Piteşti de
Bucureşti. Dacă aveţi o oră sau două în plus,puteţi să faceţi o oprire,
să luaţi prânzul şi să vizitaţi muzeul şi oraşul, pentru că Topoloveni
merită efortul.
Orăşel după orăşel vor şuiera pe
lângă tren în timp ce treci peste înverzita şi mănoasa câmpie din sudul
judeţului Argeş.
Câmpii de floarea soarelui intersectate cu mici
sate pline de pruni doldora ce aşteaptă ca roadele să le fie
transformate în ţuică, toate îmbrăţişând drumul principal cu un mic
chişc sau poate cu o bezinărie.
Dar ascunse de principalele rute sunt câteva
nestemate ce merită acele câteva ore în plus pentru a fi explorate dacă
nu te grăbeşti să ajungi la Bucureşti, Sibiu sau Curtea de Argeş înainte
de apus.
Ungheni este un conglomerat de câteva mici şi
fermecătoare sătucuri ce poartă nume de Satul Nou sau Colţu.
Comuna Ungheni
De fapt, un conglomerat de 4.000 de
persoane ce include Ungheni, Colţu, Găujani, Goia, Humele şi
Satu Nou.
Acest centru agricol regional construit pe pajişte
întinsă râului Teleorman zumzăie de viaţa tipică românească de la ţară,
centrată în jurul recoltei, a animalelor, a viticulturii şi, desigur, în
jurul bârfei!
Cu puţin peste 12,000 de locuitori Costeşti îşi îndeplineşte bine
rulul de centru regional. Comuna este formată din şase sate alături de
vechiul sat Costeşti, care s-a transformat într-un adevărat oraş ce
dispune de toate serviciile de bază.
Dacă eşti din Iowa, Ohio sau din oricare din statele de câmpie din
America, Canada sau New South Wales atunci te vei simţi aproape ca acasă
printre oamenii şi viaţa liniştită din Costeşti sau pretutindeni în
judeţul Argeş. Aici vei găsi acea limbă universală cunoscută tuturor
agricultorilor din lume, pentru care un gem bun şi o mică bârfă
valorează mai mult decât ultimul film de la Hollywood.
Mai pe la sfârşitul anului, Parcul
Trivale, o fostă zonă forestieră, acum parte a oraşului, se
transformă într-un colorat tărâm de basm, perfect pentru o
plimbare în timp ce mergi la cumpărături sau o cafea în
oraş!
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea sudică a Masivului Piatra - Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brustureţ -
Dâmbovicioara se caracterizează printr-un relief carstic variat,
spectaculos.
Foarte frecvente sunt peşterile cu dimensiuni mici ori mijlocii.
Dintre acestea, mai cunoscută se dovedeşte a fi Peştera Dâmbovicioara.
Situată în partea nordică a satului cu acelaşi nume - la cca 1 km - este
uşor accesibilă turiştilor, amplasată chiar în apropierea şoselei care
străbate aceste chei.
Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C
şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată",
pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În
interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10
m, care furnizează un slab curent de aer.
Munţii Făgăraşului
Munţii Făgăraşului sunt masivi, cu caractere alpine bine conturate,
cu urme ale glaciaţiei cuaternare.
Turismul montan s-a bucurat de mare interes de pe la mijlocul secolului
XIX.
Pe atunci s-a creat reuniunea de Gimnastică şi Turism iar în 1881 s-a
creat Societatea Carpatină (S.K.V.) care a ridicat numeroase cabane
montane şi a dezvoltat interesul pentru drumeţiile montane.
În prezent există 26 de trasee turistice în Munţii Făgăraş.
Transfăgărăşanul este o şosea construită între 1970-1974 care porneşte
din dreptul localităţii Carta şi tranversează Munţii Făgăraş spre
Muntenia. Are o lungime de 90 km şi atinge altitudinea maximă de 2040 m.
Şoseaua tranversează zona Bâlea, o rezervaţie naturală deosebit de
frumoasă. Punctele de atracţie sunt cascada Bâlea înaltă de 40 m şi
lacul Bâlea, un lac glacial cu cea mai mare suprafaţă din Munţii Făgăraş
având 180 ha.
Biserica Domnească
Construită de familia Basarab în secolul al XIV-lea, este o biserică
bizantină clasică, monument de artă şi arhitectură medievală românească.
Aici se găsesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de
preţ sunt sunt cele care datează din timpul domnitorilor Vladislav I
Vlaicu şi Radu I.
Mănăstirea Curtea de Argeş
Construită din piatră de Albeşti, având ca ctitor pe Neagoe Basarab
(1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din România.
Faima sa este legată de legenda Meşterului Manole care este cunoscută în
toată lumea. Numai la câţiva kilometri depărtare se găseşte Castelul lui
Vlad Ţepeş, cunoscut astăzi ca Dracula.
Transfăgărăşanul
Transfăgărăşanul, cea mai mare
construcţie de acest fel din România, este situat la 2.034 m deasupra
nivelului mării, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Vârfurile Negoiu
şi Moldoveanu, şi care are o vedere pitorească asupra Văii Argeşului.
Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea
un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani
mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş",
şi să-i hărăzească
"vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai
legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsa de bani, cu
toata jertfirea podoabelor Domnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi ispravită inainte de trecerea
întru
cele veşnice a lui Neagoe Basarab.
Mănăstirea Corbii de Piatră
Aflată în comuna Corbi, pe şoseaua Câmpulung - Domneşti, mănăstirea
Corbii de Piatră este un ansamblu parţial rupestru din secolul XIV. Conform
documentelor, mănăstirea Corbii de Piatră a fost reinfiinţată în 1512 de
Magdalina Monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica mănăstirii a fost săpată în stâncă. Aceasta fiind însă din
gresie, exista pericolul surpării din cauza arborilor care au crescut
deasupra ei si care favorizează infiltrările de apă.
În rând cu biserica, săpat tot în stâncă, se află un spaţiu amenajat ca
un fel de tribunal în aer liber. Despre acesta există mărturii că era
folosit de Neagoe Basarab (autorul "Învăţăturilor lui Neagoe Basarab
către fiul său Teodosie") pentru a face judecata publică în cauzele care
erau de competenţa sa.
Biserica este deosebit de valoroasă nu numai prin felul în care a fost
implântată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care
specialiştii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină şi că datează din secolul al XIV-lea.
Cetatea Poenari
În cheile Argeşului care şi-a făcut drum ferăstruind pereţii înalţi,
muntoşi, pe un pinten stâncos se zăresc ruinele cetăţii atribuită de tradiţie domnitorului Vlad
Ţepeş. Cunoscută şi sub denumirea de Cetatea Poenari - după numele vechi al satului Poenari - ea a fost
înălţată
probabil în secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
Deşi neprecizat încă, locul ar putea fi, după părerea unor
cercetători, şi vestita Posada unde s-a desfăşurat în 1330 bătălia
dintre munteni şi armatele regelui Carol Robert d’Anjou.
Cetatea avea o formă alungită, ziduri groase de 2-3 metri şi 5
turnuri de apărare: patru rotunde şi unul prismatic. Cu toate că în "Letopiseţul
Cantacuzinesc" se spune că cetatea a fost ridicată din porunca lui Vlad
Ţepeş, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioară.
Barajul Vidraru
Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca înălţime din Europa şi al
15-lea baraj în arc în anul intrării în exploatare (1965). Construcţia
barajului a durat cinci ani şi jumătate.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri
cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran, s-au
turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în
subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în
Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj
din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 metri
şi o lungime la coronament de 307 metri, şi
este traversat de nouă galerii orizontale interioare.
Construcţia se sprijină pe versanţii munţilor Pleaşa şi Vidraru.
Turbinele şi generatoarele electrice ale hidrocentralei asigură o producţie de energie,
într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
Nu uitaţi de vacanţele la mare sau la munte, în hoteluri, pensiuni sau la fermă! Şi, mai ales, nu uitaţi să ne contactaţi, lăsându-ne nouă grija organizării concediului dvs! Pentru că SOL TURISM AG este PARTENERUL VACANŢELOR ABSOLUTE!
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Acest judeţ are o suprafaţă totală de 6, 862 km˛ , relieful putând
fi împărţit în trei părţi distincte. În partea de nord sunt munţii, ce
fac parte din grupul Cârpiţilor de Sud – Munţii Făgăraş cu înălţimi de
peste 2400m iar în partea de nord-est sunt Munţii Leaota. Între ei se
găseşte trecătoare spre Braşov Rucăr - Bran. Înălţimile scad spre centru
unde putem găsi Subcârpaţii, cu înălţimi de peste 800m, traversaţi de
văi foarte adânci. În sud se află partea de nord a Câmpiei Române.
Muzeul Cultivării Fructelor
Un complex de câteva duzini de clădiri şi
structuri adunate la Goleşti fac o după-amiază interesantă.
Râul Argeş
Principalul râu ce străbate judeţul este Argeşul, în care se varsă
aproape toate celelalte râuri ce vin de la munte. În sud, râurile
importante sunt Vedea şi Teleorman.
Judeţele învecinate
Judeţul Argeş este limitat de Dâmboviţa la est, Vâlcea şi Olt la
vest, Sibiu şi Braşov la nord iar la sud este Teleorman.
Economia
Industrializarea
Judeţul este unul din cele mai industrializate din România. Aici se
găsesc o rafinărie de petrol şi două fabrici de maşini – la Mioveni este
Dacia Renault iar la Câmpulung Muscel este ARO. Industria predominantă
în judeţ este fie cea a automobilelor fie cea chimică urmată de cea a
echipamentelor electrice, a articolelor pentru casă, alimentară, textilă
şi a materialelor de construcţii.
Un centru puternic
Petrolul este extras din partea centrală sau cea din sud. De asemenea
aici mai sunt şi câteva mine de cărbune iar aproape de Mioveni este un
centru de cercetări nucleare şi o hală de producţie ce produce material
nuclear pentru Centrala Atomo-nucleară de la Cernavodă. Pe râul Argeş se
află un număr mare de centrale hidroelectrice, cea mai impresionantă
fiind cea de la Vidraru.
Coamele Subcarpaţilor sunt foarte potrivite pentru vii sau livezi
iar câmpia sudică este perfectă pentru recolta de cereale.
Populaţia şi demografia
Judeţul Argeş are o densitate a populaţiei de 95 de locuitori pe
kilometrul pătrat şi o populaţie totală de 652,625 pe o suprafaţă de
6,862 km˛. Majoritatea locuitorilor sunt români -96%. Cea mai mare
minoritate este cea Rromă (ţigănească).
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoria
În
sec. II î.Hr. este atestată aşezarea geto-dacică de la Cetăţeni, la poalele
muntelui Cetăţuia.
106- 271 d.Hr. Teritoriul judeţului Argeş a făcut parte din provincia
imperială romană Dacia Felix.
193-211 Împăratul Septimius Severus construieşte Limes Transalutanus,
care străbătea judeţul Argeş în diagonală, de la nord-est spre sud -vest.
Limesul era apărat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argeşean (
Scărişoara-Rucăr, Jidava, Purcăreni, Albota, Săpata de Jos, Fâlfani,
Urlueni).
245-247 Împaratul Filip Arabul abandonează sistemul de apărare de pe
Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat
numele lor munţilor Carpaţi).
sec. IV Împăratul Constantin cel Mare construieşte "limes-ul" numit azi
Brazda lui Novac de Nord, care străbate judeţul Argeş de la vest la est,
intersectând Limes Transalutanus, în satul Urlueni.
1247, iunie 2 Diploma Cavalerilor Ioaniţi atesta existenţa voievodatului
lui Seneslau în Argeş, Muscel şi Dâmboviţa cu extensie la nord de
Carpaţii Meridionali, în Ţara Făgăraşului.
1290 Începerea unificării Ţării Româneşti de către legendarul voievod
Radu Negru.
1300 Prima atestare documentară a oraşului Câmpulung. În prima jumătate
a secolului al XIV-lea la Poenari se construieşte o puternică cetate de
tip bizantin cu turnuri circulare, extinsă în vremea domnitorului Vlad Ţepeş (1456-1462).
1310-1352 Domnia lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, cu
reşedinţa la Curtea de Argeş şi Câmpulung.
1330, sept.- nov. Campania Regelui Ungariei Carol Robert de Anjou
împotriva lui Basarab I, ocazie cu care Cetatea Argeşului este asediată.
Nov. 9-12 Victoria lui Basarab I, de la Posada, împotriva regelui
Ungariei, Carol Robert de Anjou, în urma căreia Ţara Românească şi-a
cucerit independenţa ( până la acea dată, între cele doua state exista o relaţie de vasalitate).
1351-1352 Basarab I construieşte Biserica Domnească din Câmpulung. La
Curtea de Argeş se începe zidirea Bisericii Domneşti Sf. Nicolae
decorată, ulterior, între 1364-1366, cu picturi murale în interior.
1359 mai Patriarhia din Constantinopole recunoaşte existenta Mitropoliei
Ţării Româneşti cu sediul la Curtea de Argeş. Primul mitropolit: Iachint
de la Vicina.
1377-1388 Domnitorul Mircea cel Bătrân ctitoreşte Mănăstirea Cotmeana.
1388 mai 20 Prima menţiune a oraşului Piteşti într-un act oficial se
găseşte în hrisovul dat de Mircea cel Bătrân prin care se dăruia
Mănăstirii Cozia o moară în "hotarul Piteştilor".
1395 mai 17 Bătălia de la Rovine, pe Valea Argeşului, a adus victoria
lui Mircea cel Bătrân împotriva sultanului Baiazid I Ildârâm (
Fulgerul). Cetatea Argeşului a fost arsă de turci.
1462 nov Vlad Ţepeş, în retragere spre Transilvania din faţa atacului
turcilor, a fost capturat de unguri în apropiere de Piatra Craiului şi
închis la Pesta timp de 13 ani.
1512-1517 Neagoe Basarab construieşte Biserica Episcopală din Curtea de Argeş, unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă medievală
din România şi din întregul sud-est european.
1521 iunie 29-30 Este redactat primul document care s-a păstrat în limba
română: Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung către judele Braşovului,
Johannes (Hans) Benckner.
1526 Zugravul Dobromir din Târgovişte termină pictura murală interioară
a Bisericii Episcopale din Curtea de Argeş.
1600 noiembrie 25 Înainte de a părăsi ţara Mihai Viteazul a opus o
ultimă rezistenţă, la Curtea de Argeş, armatelor poloneze venite sa-l
înscăuneze pe Simion Movilă.
1642 Se tipăreşte la Câmpulung prima carte în limba română cu conţinut
moral-filozofic: Învăţături peste toate zilele alese pe scurt.
1643 Este menţionată existenţa unei "mori" (fabrici) de hârtie la
Câmpulung.
1669 Domnitorul Antonie Vodă din Popeşti a înfiinţat la Câmpulung o
şcoală domnească cu predare în limba română, unde învăţau copii din
toate straturile sociale.
1714 oct.19-nov.8 Regele Carol al XII-lea, în drum spre Suedia (venind
din Turcia), a poposit la cula boierilor Budişteanu, de lângă Piteşti,
timp în care a fost supravegheat atent de diplomaţia europeană.
1716-1812 În timpul războaielor ruso-austro-turce oraşele Piteşti,
Curtea de Argeş şi Câmpulung au fost puncte de concentrare,
aprovizionare şi trecere a trupelor imperiale austriece; ca urmare, ele
au fost ţinta atacurilor distructive ale armatelor otomane.
1821 mai 21 Părăsit de căpitanii săi, Tudor Vladimirescu, căpetenia
revoluţiei din 1821, este arestat la Goleşti de Iordache Olimpiotul ţi
executat la Târgovişte.
1826 Dinicu Golescu reînfinţează şcoala de la Goleşti aducând profesori
pe Florian Aaron şi Ion Heliade Rădulescu.
1827 Se înfiinţează, în saloanele conacului de la Goleşti, din
iniţiativa lui Dinicu Golescu şi a lui Ion Heliade Rădulescu,
"Societatea literară", cu un larg program de promovare a culturii româneşti, precum
şi cu un program politic de reforme.
1838 Se înfiinţează primele şcoli rurale argeşene cu durata de 4 ani.
1848 Printre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească se numără
şi membrii familiilor Brătianu şi Golescu: Dumitru Brătianu şi I.C.Brătianu, Al.G.Golescu (Arapila),
Ştefan Golescu, Nicolae Golescu,
Alexandru Golescu(Albu), Radu Golescu precum şi I.D.Negulici,
C.D.Aricescu.
1849-1851 Dumitru Brătianu face parte din conducerea a două asociaţii
revoluţionare europene: "Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"(cu
sediul la Paris) şi " Comitetul central democratic european" (cu sediul
la Londra).
1866 Generalul Nicolae Golescu este unul dintre cei teri membri ai
Locotenenţei domneşti care a asigurat interimatul între abdicarea
domnitorului Al.I.Cuza şi urcarea pe tron a lui Carol I. I.C.Brătianu îl
însoţeşte pe principele Carol în călătoria sa (incognito) din Germania
în România.
1872 Se inaugurează calea ferată Bucureşti - Piteşti.
1876 iulie Se formează un guvern liberal în frunte cu I.C.Brătianu, care
va conduce ţara până în 1888.
1909 Ionel I.C.Brătianu, fiul lui I.C.Brătianu, preia conducerea
Partidului Naţional Liberal (până în 1927, când moare).
1914 ian.4/17 I.I.C.Brătianu devine prim-ministru; el are rolul
determinant în dezbaterile din Consiliul de coroană de la Sinaia, care hotărăşte neutralitatea României în primii ani ai războiului mondial.
Timp de doi ani I.I.C.Brătianu va negocia cu Antanta condiţiile intrării
în marea conflagraţie.
sept.27/oct.10 Regele Carol I moare şi este înmormântat la Biserica
Episcopală din Curtea de Argeş.
1916 aug.14/27 România intră în conflagraţie alături de Antanta,
declarând război Austro-Ungariei. sept-nov. Bătălia de la Valea Mare-
Pravăţ (vezi monumentul de la Mateiaş).
1916 oct.-1918nov. Întregul judeţ Argeş este ocupat de trupe străine(austro-ungare
şi germane).
1918 dec. Învăţătorul Ion Mihalache din Topoloveni creează Partidul
Ţărănesc.
1926 oct.10 Ia fiinţă Partidul Naţional Ţărănesc prin fuziunea
Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român
din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cei doi sunt copreşedinţi ai
noului partid, a cărei titulatură era Partidul Naţional Ţărănesc (P.N.T.).
1927 iulie 7 Moare regele Ferdinand I şi este înmormântat în Biserica
Episcopală din Curtea de Argeş. nov.24 Moare I.I.C.Brătianu, care este
înmormântat la moşia "Florica" de lângă Piteşti în biserica familiei.
1934 nov. 21 Ion Mihalache devine pentru scurt timp unic preşedinte al
P.N.T.
1939 După ocuparea şi împărţirea Poloniei între Germania şi U.R.S.S. o
parte dintre refugiaţii polonezi (civili şi militari) îşi găsesc adăpost
şi în localităţile argeşene.
1944 aug. Din acest moment România intră în sfera de influenţă
sovietică, care va impune regimul totalitar condus de comunişti; va dura
până în decembrie 1989.
1944-1962 În munţii judeţului Argeş (Munţii Făgăraş) au acţionat grupuri
de rezistenţă armată anticomunistă.
1947, iulie 14 Ion Mihalache (împreună cu alţi fruntaşi ţărănişti) este
arestat de autorităţile comuniste, la Tămădău, în momentul în care se
pregătea să părăsească ţara pentru a conduce, în emigraţie, un guvern
democratic. Judecat formal şi condamnat, a murit în închisoarea de la Râmnicu Sărat la 5 februarie 1963.
1949-1952 În închisoarea politică de la Piteşti are loc un experiment de
o sumbră originalitate, care urmărea distrugerea prin tortura psihică a deţinuţilor ("Experimentul Piteşti").
1958 Încep lucrările la Hidrocentrala de la Vidraru, pe cursul superior
al râului Argeş, terminate în 1966 ( cea mai mare hidrocentrală de pe
râurile interioare din România).
1962 S-a înfiinţat Institutul de Învăţământ Pedagogic din Piteşti cu
durata de 3 ani; printre primii profesori s-au numărat Şerban Cioculescu,
Gabriel Ţepelea şi Gh. Vrabie (laureat al Premiului Herder).
1966 S-au împlinit o sută de ani de activitate corală în Piteşti; a luat
fiinţă Corala "D.G.Chiriac".
1966-1970 Intră în funcţiune Uzina de negru de fum din Piteşti (1966),
Rafinăria de ţiţei (1968) şi Combinatul Petrochimic (1969) - astăzi
ARPECHIM.
1967 Intră în producţie Fabrica de motoare electrice Piteşti.
1967- 1976 În aval de hidrocentrala Vidraru se construiesc alte 14
microcentrale, iar în amonte - două.
1968 aug.20 Se inaugurează Uzina de autoturisme Piteşti ("Dacia"), prima
uzină cu acest profil din România ( licenţă Renault).
1969-1972 Se construieşte autostrada Piteşti-Bucureşti care a intrat în
exploatare curentă în 1973.
1972 S-a dat în folosinţă Sala Sporturilor din Piteşti; A luat fiinţă
Corul de cameră "Ars Nova" din Piteşti.
1973 S-a inaugurat la Piteşti Spitalul Judeţean .
1970-1974 Se construieşte Transfăgăraşanul (91,5 km), şosea montană ce traversează zona alpină a
Munţilor Făgăraş ( cota de altitudine maximă
2.045 m).
1977-1978 S-a modernizat localul Teatrului "Al.Davila" din Piteşti.
1978 La Întreprinderea Mecanică "Muscel" din Câmpulung sunt fabricate
primele autoturisme de teren "ARO", echipate cu motoare Diesel.
1985 S-a dat în folosinţă Bazinul Olimpic de Înot (acoperit) din Piteşti
unde se organizează curent competiţii interne şi internaţionale.
1990 Din acest an patrimoniul urbanistic al judeţului Argeş s-a
îmbogăţit cu multe edificii care adăpostesc instituţii bancare,
economice şi de învăţământ, cum ar fi: Direcţia Judeţeană a Finanţelor
Publice, Banca Comercială, Rectoratul Universităţii din Piteşti.
Hotelul este situat în centrul orasului, dispune de urmatoarele dotari: restaurant, terasa, sala de jocuri, bar de zi, punct schimb valutar, magazin produse cosmetice, parcare.
Pensiunea Elyon din Câmpulung Muscel, situata într-un cadru natural deosebit la poalele Masivului Iezer, va ofera posibilitatea de a petrece clipe de neuitat.
Situata într-o zona aparte, cunoscuta pentru frumusetea si înca salbaticia ei, zona Fagarasului te îndeamna sa-i calci pragul oferindu-ti, prin Pensiunea Serbanoiu, liniste, aer curat, relaxare deplina departe de cotidian, pe scurt energia necesara pentru reîncarcarea bateriilor.
Pensiunea este o constructie noua în stil montan traditional zonei cu parter si etaj. Fiecare camera are TV color (antena satelit si acces la terasa exterioara.
Situata în imediata apropiere a soselei nationale, dispunând de tot confortul necesar unui agroturism modern, Pensiunea Posada este una dintre locatiile reprezentative ale acestei zone.
Câmpulung a fost una din primele aşezări urbane din România, saxonii
transilvăneni contribuind la dezvoltarea acestuia prin promovarea
culturii urbane germane.
Cea mai timpurie atestare scrisă a oraşului (ca de altfel şi cea mai
timpurie inscripţie medievală din Valahia) datează din 1300 şi poate fi
găsită în biserica din Câmpulung.
Inscripţia este un epitaf al lui Laurencius de Longo
Campo, primarul comunităţii germane, textul întreg fiind Hic sepultus
est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, Anno Domini MCCC (Aici
este îngropat Laurencius de Longo Campo, în pioasă memorie, anul
Domnului 1300).
Câmpulung a fost prima capitală a statului feudal Valahia, până când
a fost schimbată cu Curtea de Argeş în secolul 14.
Exista un trafic considerabil cu Transilvania prin
Trecătoarea Bran, 15 mile mai la nord, şi cu sudul printr-o cale ferată
ce duce la Ploieşti.
În multe privinţe, această regiune a supravieţuit secole de-a rândul
intruşilor care au traversat întinsa câmpie valahă, de la vizigoţi şi
ostrogoţi până la Stâna de Munte şi populaţia peceneagă ce au venit din
est, iar mai mult de un mileniu ungurilor de la graniţa cu Transilvania.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".