Bine aţi venit la oraşul Piteşti şi judeţul Argeş în regiunea Muntenia, România. Dacă ştii ceva despre Călătorie şi Tururi, Cazare şi activităţi în Arges, spune-ne şi nouă!

 Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Ghidul Străinilor pt România!
 
 
Citeşti mai mult în Rest România

Ghidul Străinilor pt România!

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest România!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii înregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă înregistra acum!

 
Advertise with Rest Romania!
Need be seen by thousands of English-speaking tourists?
 Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest România
 
Vă Rugam!
Vă place munca noastră? Vă rugăm să ne ajutaţi să continuăm prin mica Dvs. donaţie!
VĂ MULŢUMIM!
Declaraţie de Confidenţialitate
iKobo Money Transfer
 

Caută:

Judeţul Argeş

Hărţi     Localităţi     Cei mai buni     Linkuri
In romania din strong si harta de hartaromaniei (sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova -- dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.

 

Judeţul Argeş
Judeţul Argeş este un judeţ în regiunea Muntenia.

Puternicul Argeş!

De-a lungul Evului Mediu, Argeş a fost leagănul culturii române, apărând poporul în văile râurilor de munte, în timp ce vizigoţii, slavii, bulgarii şi otomanii devastau câmpiile de la poalele munţilor. 

Piteşti, reşedinţa de judeţ şi casă a unor târguri fabuloase în fiecare săptămână are aproape 180,000 de locutori şi o zonă centrală cu un minunat mall. 
Mai sus spre munţi se află importantele oraşe istorice Câmpulung-Muscel şi Curtea de Argeş ce au împreună aproximativ 60,000 de locuitori.  Aceste oraşe au fost primele capitale ale Valahei în formare, primul stat al României.
Mai sunt de asemenea 4 oraşe regionale: Mioveni, Costeşti, Topoloveni, şi Ştefăneşti, şi aproximativ 100 de comune (comunele au de obicei Oficiu Poştal şi post de Poliţie şi deservesc satele din imediata vecinătate). 

Citiţi mai mult despre această frumoasă zonă istorică în secţiunile de mai jos despre Argeşul de nord-est şi Munţii Piatra Craiului, Argeşul de nord-vest şi Valea Superioară a râului Argeş, Argeşul de sud-est şi câmpiile Argeşului de Sud Est.  

 

PiteştiOraşul Lalelelor din România

Foarte mulţi turişti, români şi americani deopotrivă, fac trista greşeală de doar a trece prin Piteşti în drumul lor spre Sibiu, Braşov sau Bucureşti.     

În ciuda trecutului său ca şi casă a maşinii naţionale Dacia (din 1966), aici veţi găsi în centrul oraşului mall-uri deosebite cu pietonale, având pieţe superbe şi cumpărături din cele mai variate, Piteşti fiind deasemenea şi casa faimosului Festival al Lalelelor.

Fiind cuibărit pe o vale de pe malul drept al râului Argeş, cluburile, restaurantele, cafenelele şi hotelurile din centrul Piteştiului fac din această mandră capitală a judeţului Argeş un loc perfect pentru explorarea împrejurimilor.

Oraşul soră al Piteşti-ului în America este Springfield, Ohio!
În fiecare weekend Piteşti îşi îndeplineşte rolul de târg, oameni de la oraş precum şi cei de la sate se îngrămădesc spre centrul regional pentru a-şi aduce marfa şi produsele alimentare la piaţă, având ca punct de maximă atracţie în calendarul sărbătorilor Festivalul Lalelelor.

Citiţi mai multe despre Piteşti aici!

                                                                                                                                        
 

Centrul oraşului Piteşti

Orice vizitator care se aşteaptă să găsească un oraş industrial întunecat va fi surprins să afle un centru regional mare ce ajută oraşele din jur bazate pe agricultură, completat de un încântător mall cu trotuare pentru trecători.

   Citiţi mai multe despre Piteşti aici!

Lacul Vidraru şi Munţii Făgăraş.

Puternicul râu Argeş îşi începe călătoria sus în munţii Făgăraş, la nord de Curtea de Argeş.

Foto:  Mihai Dobrescu
 
From the Rest Romania Website at

Argeşul de nord-vest & Valea Superioară a râului Argeş

Curtea de Argeş

Fântâna lui Manole, sursă a unor povestiri interesante despre vechea clădire a curţii de acolo.

Curtea de Argeş

Chiar dacă ai doar o jumătate de oră de alocată acestei capitale culturale şi istorice a Argeşului, câteva poze cu preţiosul dar arhitectural care este Biserica de la Curtea de Argeş va face impresie asupra rudelor şi prietenilor de acasă.   

Arătând mai mult ca o toană a unui decorator de prăjituri prea ambiţios, acest monument cu influenţe arăbeşti va delecta şi impresiona cu siguranţă până şi sufletul călătorului care a văzut multe.
Vechea curte princiară şi muzeul judeţului împreună cu câteva cafenele şi câteva cătune fermecătoare ce sunt foarte primitoare şi perfecte ca loc de înnoptare fac din Curtea de Argeş un bun punct de oprire în itinerarul multor călătorii.  

Citiţi mai multe despre acest oraş special aici!

 

Munţii Făgăraş

Transfăgărăşeanul îşi începe epopeea ce te lasă fără cuvinte chiar la nord de Curtea de Argeş, după apele sclipitoare ale lacului Vidraru, având ziduri de piatră ce se înalţă deasupra apelor adânci, cu râuri ce îl înconjoară pline de păstrăv şi cu cabane de vacanţă şi restaurante grozave unde se serveşte peşte. 

Drumul urcă din ce în ce mai sus ca apoi să iasă deasupra copacilor şi apoi să intre într-un tunel lung. Pe partea cealaltă peisajul pare selenar, steril, în afara unui lac îngheţat dar în acelaşi timp splendid, un restaurant excelent şi cabane. Priveliştea este uimitoare. Uitaţi-vă după condiţia drumului la baza lacului Vidraru. 

From the Rest Romania Website at

Castelul Poienari, casa “adevăratului” Dracula.

Sus pe creasta unui munte, cu privelişte strategică asupra văii râului Argeş, castelul construit de una dintre cele mai temute figuri ale istoriei româneşti este locul unde puteţi găsi adevărata poveste a lui Dracula.

Vlad Ţepeş avea urâtul obicei de a trage în ţeapă pe duşmanii săi turci ca avertisment ceea ce i-a adus reputaţia de războinic însetat de sânge. În orice caz, Vlad a fost unul din acei prinţi regionali care au protejat Carpaţii de invazia turcilor veniţi din sud.  
Fortăreaţa sa de pe munte cuibărită între dealurile dominate de măreţul Făgăraş oferă o privelişte ce-ţi taie respiraţia asupra întinsei câmpii a Valahei dar şi ceva istorie interesantă a adevăratului Dracula.

Citiţi mai multe despre Castel Aici!

 

 
From the Rest Romania Website at

nord - estul argeşului & munţii Piatra Craiului

Inclusiv: Câmpulung-Muscel  Rucăr  Berevoieşti  Godeni  Aninoasa  Schitu Goleşti  Poienari de Muscel  Poinari  Măţău  Mioarele  Bughea de Jos  Bughea de Sus  Albeşti  Albeştii de Muscel  Valea Mare-Pravăţ  Stoeneşti  Nămăeşti  Lereşti  Târgului  Dragoslavele  Cetăţeni  Boteni  Podu Dâmboviţei  Dâmbovicioara  Piatra Craiului  Vlădeşti  Mihăeşti  Hârtieşti  
 
Câmpulung Muscel, c.1870
Unul din oraşele cu cea mai mare influenţă saxonă din regiunea Muntenia

Pictură de  Theodor Aman
Primăria din Câmpulung
Un exemplu deosebit al arhitecturii din zona montană a sfârşitului de secol 19.

Photo:  Govt of Romania
De-a lungul râului Târgul
Încă o super cabană montană de-a lungul unui râu iute de munte în apropiere de Rucăr!

Photo:  Govt of Romania

Câmpulung Muscel

Unde istoria medievală a României începe!

Cuibărit între prezenţele majestuoase ale munţilor Bucegi şi Piatra Craiului la aproximativ 50km nord-est de Piteşti, zona Câmpulung a fost mult timp o răscruce de o importanţă istorică între Transilvania şi câmpiile joase ale Valahei.  

Zona nord-estică a judeţului Argeş este presărată cu sătucuri fermecătoare în timp ce drumul urcă sus (vedeţi harta) spre Rucăr şi Castelul Bran, fiind folosit zeci de ani de către capetele încoronate ale României în secolul trecut. 
Câmpulung, cu o populaţie de peste 45,000 de locuitori, este situat între dealurile subcarpatice, la capătul unei văi izolate şi împădurite prin care trece râul Târgului, un afluent al Argeşului. Aerul pur şi priveliştile deosebite fac din acest oraş o staţiune de vară populară.

Pregătiţi un picnic cu brânză şi produse din carne de la magazinul local şi bucuraţi-vă de curţile bisericilor sau de parcuri pentru că aici veţi găsi mai mult de douăzeci de biserici, o mănăstire şi o catedrală, amândouă întemeiate de către Radu Negru, legendarul domn al Munteniei. 

Pentru cei cu înclinaţie spre arheologie, lângă Câmpulung se află vestigiile unei tabere romane, iar imediat sub porţi, cele ale unei colonii romane, identificată fie cu Romula, Stepenium sau Ulpia Traiana, acum fiind numită Grădiştea sau Jidovi.  

Citiţi mai multe despre Istoria oraşului Câmpulung mai jos!

 

Oraşul a început un program de diversificare industrială în anii 70 iar acum este locul unde se fabrică ARO. 

Câteva modele ale acestui mare şi robust Jeep-spre-Range Rover 4X4 au fost produse de-a lungul timpului cu diferite nivele de succes pe piaţa autohtonă. 

Dacă puteţi alege să închiriaţi pentru drumurile de munte un ARO, atunci această maşină poate cu siguranţă să lase experienţe plăcute celui pasionat de condus.

Vizitaţi uzina de fabricare, Str. Traian nr. 223.  Sunaţi mai întâi la +40 (248) 812 116
From the Rest Romania Website at

Rucăr

De-a lungul văii râului Dâmboviţa, zona Rucăr este de fapt formată din 2 sate cu o populaţie de peste 6,000 de oameni. Sătic se află un pic mai sus pe Dâmboviţa iar Rucăr se află fix la confluenţa dintre Dâmboviţa şi Râuşor.

Dacă vă place muntele atunci Rucăr este locul perfect. Înconjurat de 5 grupe mari de munţi, Rucăr oferă o bază perfectă de unde puteţi porni în drumeţii pe Leaota, Piatra Craiului, iezer-păpuşa şi munţii Făgăraş dar şi spre Trecătoarea Rucăr-Bran, folosită de secole ca o rută de comerţ vitală între Transilvania şi Muntenia.
La nord de Rucăr, Podu Dâmboviţei se învecinează cu Parcul Naţional Piatra Craiului.
        Tare ca piatra
Săpată cu iscusinţă în piatră, mănăstirea este un monument de perseverenţă şi măiestrie inginerească.

The photo immediately preceding this notice is Copyright (c)2005 - 2008 Rest Romania SRL, All rights reserved. Photo: © REST ROMÂNIA
 

Munţii Leaota

Trecătoarea Bran la nord desparte munţii Leaota de Piatra Craiului.  

Munţii Leaota, o zonă sălbatică accesibilă turistului, se continuă în munţii Bucegi spre est. Deşi nu sunt aşa de renumiţi ca ceilalţi munţi din apropiere, ei oferă totuşi nişte posibilităţi grozave pentru drumeţie..
Citiţi mai multe despre trasee in pagina noastră Căţărări/Trasee/Drumeţii aici!
 

Mănăstirea Nămăieşti

Pe la jumătatea secolului 16, cineva a avut splendida idee de a construi o mănăstire într-o peşteră. Aşa că, la 12 km distanţă de Câmpulung Muscel pe dealurile înalte din judeţul Argeş, mănăstirea Nămăieşti a fost ridicată intr-o peşteră. 

Merită să faceţi o călători până acolo cu maxi taxi, unde acest curios amestec de ecleziastic şi geologic se împleteşte cu măreţia naturii şi misterul vieţii de apoi.  Tradiţia de a avea un sfânt ce trăieşte într-o peşteră datează de pe vremea dacilor, cei care îl venerau pe Zamolxis.   Se crede că el să fi avut peştera situată undeva în munţii Piatra Craiului, le nord-est de Nămăeşti.
Dar maicile ce trăiesc în această mănăstire nu iau în seamă poveştile dacice şi menţin biserica şi împrejurimile în perfectă ordine. Icoana de aici este făcătoare de minuni iar legenda zice că ea a fost pictată de Sf. Luca la instrucţiunile Sfintei Marii. 

Nămăieşti este un loc absolut fermecător pentru a petrece o dimineaţă înainte de a pleca spre Curtea de Argeş sau spre Bran şi Braşov. Vizitaţi-l primăvara, atunci când florile sunt în momentul culminant.

 

Nămăiesti

Fotografia:  Rest România SRL 
În vârful judeţului Argeş
Pantele vestice ale munţilor Leaota şi Bucegi.

Foto: B Guişcă
Câmpulung, Rucăr regiunea Munţilor Leaota
O zonă frumoasă cu multe peisaje a judeţului Argeş, la răscrucea istorică dintre Transilvania şi câmpiile Valahei. Daţi click pe hartă pentru a vedea mai mult!

 

From the Rest Romania Website at

sud - estul argeşului

Localităţi în sudul şi vestul               Argeşului:
Albeşti  Albeştii de Muscel  Albota  Aninoasa  Bârla  Bârlogu  Bădeşti  Bălileşti  Beleţi  Beleţi-Negreşti  Berevoieşti  Bogaţi  Boteni  Boţeşti  Bradu  Bughea de Jos  Bughea de Sus  Bujoi  Bumbueni  Burdea  Buzoeşti  Câmpulung-Muscel  Căldăraru  Călineşti  Călineşti  Căteasca  Cetăţeni  Ciobani  Cioceşti  Ciupa-Mănciulescu  Colibaşi  Cornăţel  Costeşti  Coşeşti  Dâmbovicioara  Dârmaneşti  Davideşti  Dealu Frumos  Dobreşti  Dragoslavele  Fureşti  Furueşti  Găujani  Glâmbocata  Gliganu de Jos  Gliganu de Sus  Godeni  Hârseşti  Hârtieşti  Izvoru  Leordeni  Lereşti  Lunca Corbului  Mârghia de Jos  Mârghia de Sus  Mârţeşti  Măţău  Miceşti  Mihăeşti  Mioarele  Mioveni  Miroşi  Moşteni-Greci  Mozăceni  Nămăeşti  Negraşi  Negreşti  Pădureţi  Pătuleni  Păuleasca  Piatra Craiului  Podu Dâmboviţei  Poienari de Muscel  Poinari  Popeşti  Priboieni  Râca  Racoviţa  Radu Negru  Rădeşti  Răteşti  Recea  Rociu  Rucăr  Schitu Goleşti  Siliştea  Slobozia  Stâlpeni  Stefan Cel Mare  Stoeneşti  Stolnici  Strâmbeni  Surduleşti  Suseni  Târgului  Teiu  Tigăneşti  Tigveni  Tiţeşti  Topoloveni  Ungheni  urlueni  Valea Mare-Pravăţ  Vlădeşti  Vlăşcuţa  Vrăneşti  Vulpeşti  Vultureşti  Zgripceşti  

Pentru alte oraşe în zona Estului Argeşului, vă rugăm vedeţi pagina despre Piteşti iar pentru Nord - vestul Argeşului, secţiunea specială Curtea de Argeş!

Mioveni

Aflat la doar o aruncătură de băţ de Piteşti spre nord-vest, Mioveni are peste 35,000 de locuitori şi este superb aşezat pe valea râului Argeş.

Cu un surprinzător simţ urban pentru un centru regional atât de mic, centrul cultural din Mioveni dispune de o Casă a Culturii şi alte câteva clădiri notabile cu o arhitectură regională asemănătoare. În parcul principal puteţi găsi un bust al filozofului Petre Ţuţa, care a fost odată doar un neobişnuit băiat de la ţară din satul apropiat, Boteni.
Dealurile joase ce înconjoară oraşul sunt pline de afluenţi ai Argeşului, care curge încet prin cartierul Rahoviţa, care este de asemenea casa unei secţii Dacia - Renault, o mândrie în plus pentru judeţ!
 
Uniforme recente
Uniformele negre ale unui regim comunist la fel de negru.
Photo:  Govt of Romania

Topoloveni îşi cere dreptul la celebritate

Somnorosul Topoloveni, aşezat pe o pajişte lângă râul Argeş, datează din 1421, din timpul lui Radu al II-lea Chelul. Oraşul cu aproape 10,000 de locuitori este casa celui mai mare muzeul de acest gen din lumeMuzeul Naţional al Poliţiei!  

Dacă ai implicat în sau interesat vreodată de forţele de ordine atunci acest loc este cu siguranţă pentru tine. Chiar dacă nu eşti, o jumătate de oră de plimbat prin muzeu va da iveală câteva uniforme sau metode de combatere a crimei din trecut foarte interesante, începând cu apărătorii păcii medievali până la jandarmeria modernă.
Alcătuit din 4 sate mai mici, împreună cu însuşi vechiul sat Topoloveni, Topoloveni se află la doar 20 de km distanţă spre sud-vest şi este uşor accesibil prin autostrada principală care leagă Piteşti de Bucureşti. Dacă aveţi o oră sau două în plus,puteţi să faceţi o oprire, să luaţi prânzul şi să vizitaţi muzeul şi oraşul, pentru că Topoloveni merită efortul.

 

From the Rest Romania Website at

dealurile din sudul argeşului

Sudul roditor al judeţului Argeş

Orăşel după orăşel vor şuiera pe lângă tren în timp ce treci peste înverzita şi mănoasa câmpie din sudul judeţului Argeş.  

Câmpii de floarea soarelui intersectate cu mici sate pline de pruni doldora ce aşteaptă ca roadele să le fie transformate în ţuică, toate îmbrăţişând drumul principal cu un mic chişc sau poate cu o bezinărie. 
Dar ascunse de principalele rute sunt câteva nestemate ce merită acele câteva ore în plus pentru a fi explorate dacă nu te grăbeşti să ajungi la Bucureşti, Sibiu sau Curtea de Argeş înainte de apus.    
Ungheni este un conglomerat de câteva mici şi fermecătoare sătucuri ce poartă nume de Satul Nou sau Colţu. 
Comuna Ungheni
De fapt, un conglomerat de 4.000 de persoane ce include Ungheni, Colţu, Găujani, Goia, Humele şi Satu Nou.

Foto:  Bogdan Guişcă
 

Costeşti

Acest centru agricol regional construit pe pajişte întinsă râului Teleorman zumzăie de viaţa tipică românească de la ţară, centrată în jurul recoltei, a animalelor, a viticulturii şi, desigur, în jurul bârfei!

Cu puţin peste 12,000 de locuitori Costeşti îşi îndeplineşte bine rulul de centru regional. Comuna este formată din şase sate alături de vechiul sat Costeşti, care s-a transformat într-un adevărat oraş ce dispune de toate serviciile de bază. 
Dacă eşti din Iowa, Ohio sau din oricare din statele de câmpie din America, Canada sau New South Wales atunci te vei simţi aproape ca acasă printre oamenii şi viaţa liniştită din Costeşti sau pretutindeni în judeţul Argeş. Aici vei găsi acea limbă universală cunoscută tuturor agricultorilor din lume, pentru care un gem bun şi o mică bârfă valorează mai mult decât ultimul film de la Hollywood.
Splendoare autumnală în Piteşti
Mai pe la sfârşitul anului, Parcul Trivale, o fostă zonă forestieră, acum parte a oraşului, se transformă într-un colorat tărâm de basm, perfect pentru o plimbare în timp ce mergi la cumpărături sau o cafea în oraş! 

Fotografia:  Guvernul României

Vedeţi secţiunea noastră specială despre Piteşti aici!

 
Peştera Dâmbovicioara
în partea sudică a Masivului Piatra - Craiului, zona Rucăr

Fotografia:  Rest România SRL 
Peştera Dâmbovicioara
Culorile de pe pereţii peşterii vă vor impresiona
Fotografia:  Rest România SRL 
Mănăstirea Curtea de Argeş
Fotografia:  Rest România SRL 
Lacul Vidraru
Fotografia:  Rest România SRL 

Obiective turistice

Pestera Dâmbovicioara

Peştera Dâmbovicioara este situată în partea sudică a Masivului Piatra - Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brustureţ - Dâmbovicioara se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos.

Foarte frecvente sunt peşterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscută se dovedeşte a fi Peştera Dâmbovicioara. Situată în partea nordică a satului cu acelaşi nume - la cca 1 km - este uşor accesibilă turiştilor, amplasată chiar în apropierea şoselei care străbate aceste chei.
Este o peşteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C şi cu o umiditate moderată. Peştera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.
 

Munţii Făgăraşului

Munţii Făgăraşului sunt masivi, cu caractere alpine bine conturate, cu urme ale glaciaţiei cuaternare. Turismul montan s-a bucurat de mare interes de pe la mijlocul secolului XIX. Pe atunci s-a creat reuniunea de Gimnastică şi Turism iar în 1881 s-a creat Societatea Carpatină (S.K.V.) care a ridicat numeroase cabane montane şi a dezvoltat interesul pentru drumeţiile montane.
În prezent există 26 de trasee turistice în Munţii Făgăraş.
Transfăgărăşanul este o şosea construită între 1970-1974 care porneşte din dreptul localităţii Carta şi tranversează Munţii Făgăraş spre Muntenia. Are o lungime de 90 km şi atinge altitudinea maximă de 2040 m.

Şoseaua tranversează zona Bâlea, o rezervaţie naturală deosebit de frumoasă. Punctele de atracţie sunt cascada Bâlea înaltă de 40 m şi lacul Bâlea, un lac glacial cu cea mai mare suprafaţă din Munţii Făgăraş având 180 ha.

Biserica Domnească

Construită de familia Basarab în secolul al XIV-lea, este o biserică bizantină clasică, monument de artă şi arhitectură medievală românească. Aici se găsesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de preţ sunt sunt cele care datează din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu şi Radu I.

Mănăstirea Curtea de Argeş

Construită din piatră de Albeşti, având ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din România. Faima sa este legată de legenda Meşterului Manole care este cunoscută în toată lumea. Numai la câţiva kilometri depărtare se găseşte Castelul lui Vlad Ţepeş, cunoscut astăzi ca Dracula.

Transfăgărăşanul

Transfăgărăşanul, cea mai mare construcţie de acest fel din România, este situat la 2.034 m deasupra nivelului mării, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu, şi care are o vedere pitorească asupra Văii Argeşului.
Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş", şi să-i hărăzească "vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Domnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi ispravită inainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab.

Mănăstirea Corbii de Piatră

Aflată în comuna Corbi, pe şoseaua Câmpulung - Domneşti, mănăstirea Corbii de Piatră este un ansamblu parţial rupestru din secolul XIV. Conform documentelor, mănăstirea Corbii de Piatră a fost reinfiinţată în 1512 de Magdalina Monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica mănăstirii a fost săpată în stâncă. Aceasta fiind însă din gresie, exista pericolul surpării din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizează infiltrările de apă.
În rând cu biserica, săpat tot în stâncă, se află un spaţiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber. Despre acesta există mărturii că era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie") pentru a face judecata publică în cauzele care erau de competenţa sa.
Biserica este deosebit de valoroasă nu numai prin felul în care a fost implântată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiştii afirmă că este în cea mai pură tradiţie bizantină şi că datează din secolul al XIV-lea.

Cetatea Poenari

În cheile Argeşului care şi-a făcut drum ferăstruind pereţii înalţi, muntoşi, pe un pinten stâncos se zăresc ruinele cetăţii atribuită de tradiţie domnitorului Vlad Ţepeş. Cunoscută şi sub denumirea de Cetatea Poenari - după numele vechi al satului Poenari - ea a fost înălţată probabil în secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
Deşi neprecizat încă, locul ar putea fi, după părerea unor cercetători, şi vestita Posada unde s-a desfăşurat în 1330 bătălia dintre munteni şi armatele regelui Carol Robert d’Anjou.
Cetatea avea o formă alungită, ziduri groase de 2-3 metri şi 5 turnuri de apărare: patru rotunde şi unul prismatic. Cu toate că în "Letopiseţul Cantacuzinesc" se spune că cetatea a fost ridicată din porunca lui Vlad Ţepeş, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioară.

Barajul Vidraru

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca înălţime din Europa şi al 15-lea baraj în arc în anul intrării în exploatare (1965). Construcţia barajului a durat cinci ani şi jumătate.

S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 metri şi o lungime la coronament de 307 metri, şi este traversat de nouă galerii orizontale interioare.
Construcţia se sprijină pe versanţii munţilor Pleaşa şi Vidraru. Turbinele şi generatoarele electrice ale hidrocentralei asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

 

 

Mai jos sunt listate câteva agenţii zonale care vă pot ajuta cu rezervarea şi organizarea de tururi locale prin zona Argeş .

Sol Turism Ag, Str. Banu Maracine, Bl. E14, Sc. A, Ap.1 în Curtea de Argeş
Nu uitaţi de vacanţele la mare sau la munte, în hoteluri, pensiuni sau la fermă! Şi, mai ales, nu uitaţi să ne contactaţi, lăsându-ne nouă grija organizării concediului dvs! Pentru că SOL TURISM AG este PARTENERUL VACANŢELOR ABSOLUTE!
0248 721 806  FAX: 0248 721 806 
Rait & Travel, B-dul Basarbilor, bl.42, ac.C, apt.29 în Curtea de Argeş
0248 506116  FAX: 0248 223567 
Posada, B-dul Basarbilor, nr.27-29 în Curtea de Argeş
0248 721451  FAX: 0248 506047 
Paralela 45, Bd. Republicii, bl.79, ap.4 în Piteşti
0348 401649  FAX: 0348 401699 
Novatouring Turism, Str.Victoriei nr.28 în Piteşti
0248 226115  
Discovery, Bd. Republicii, nr. 88 în Piteşti
0248 218589  FAX: 0248 218589 
Carpati Travel, Str.Vasile Milea nr.4, bloc MOBILUX, sc.C, parter în Piteşti
0248 218100  FAX: 0248 218100 
Bas Travel And Tours, Intrarea Victoriei nr.2 în Piteşti
0248 632658  FAX: 0248 223796 
Arges Travel, B-dul Republicii, bl.35, sc.A, apt.7 în Piteşti
0248 222072  FAX: 0248 222072 
Alcadibo Travel, Str.Pasajul Scolii nr.70 (Parcarea Argesul) în Piteşti
0248-211.300  FAX: 0248 211376 
Amicitia Travel, Str. Trivale, bl.P3, sc.B, apt.4 în Piteşti
0248 276251  FAX: 0248 276251 
Sigma Tour & Travel, Str. Intrarea Victoriei nr. 2, bl.2 în Piteşti
  0348 43 02 43  FAX: 0348 43 02 43 
Romas Tour, Str.Republicii bl.S9B, sc.B în Piteşti
  0248 223451  FAX: 0248 223451 
Romania Holliday, B-dul I.C.Bratianu, bloc 40, sc.D, ap.2 în Piteşti
  0248 219528  FAX: 0248 219528 
Acticlub Tour, Str.Negru Voda nr.17 în Piteşti
  0248-224.460  FAX: 0384 807 571 
Noile Frontiere, Blvd.Republicii nr.116-118 în Piteşti
  0248 218741  FAX: 0348 401225 
Muntenia, Piata Muntenia nr.1 în Piteşti
  0248 625463  FAX: 0248 214556 
F&j, Str.Justitiei nr.1 în Piteşti
  0248 223238  FAX: 0248 223238 
Expo Travel, Str. Trivale, nr.8 în Piteşti
  0348 430264  FAX: 0348 430263 
Donaris Tours Piteşti, Bd.Armand Calinescu nr.2 în Piteşti
  0248 212147  FAX: 0248 212147 
Activ Tours & Travels, Str.Victoriei nr. 9 (Teatrul Al.Davila) în Piteşti
  0248-219.930  FAX: 0248 219 930 
Intervision Trading, Pasaj Magnolia în Piteşti
  0248 223560  FAX: 0248 223560 
Best International, Bd.I.C.Bratianu, bl.A7 în Piteşti
  0248 222400  FAX: 0248 222400 
Sind Romania (Piteşti), Str.Vasile Milea nr.1, et.5 în Piteşti
  0248 221789  FAX: 0248 221687 
Agentia de Voiaj Pitesti, Str. Victoriei, nr. 13 în Piteşti
Informatii,bilete
  0248 630565  
 

 

From the Rest Romania Website at

Piteşti

Piteşti

 Vedeţi regiunea Muntenia aici! 

sau Click Aici pentru o hartă cu mai multe localităţi
==> Arges ==> Braşov ==> Argeş ==> Câmpulung Muscel ==> Curtea de Argeş ==> Piteşti ==> Dâmboviţa ==> Olt ==> Teleorman ==> Topoloveni Click Here for a Larger Version ==> Argeş

 

 

Geografie

De la munţi spre câmpie

Acest judeţ are o suprafaţă totală de 6, 862 km˛ , relieful putând fi împărţit în trei părţi distincte. În partea de nord sunt munţii, ce fac parte din grupul Cârpiţilor de Sud – Munţii Făgăraş cu înălţimi de peste 2400m iar în partea de nord-est sunt Munţii Leaota. Între ei se găseşte trecătoare spre Braşov Rucăr - Bran. Înălţimile scad spre centru unde putem găsi Subcârpaţii, cu înălţimi de peste 800m, traversaţi de văi foarte adânci. În sud se află partea de nord a Câmpiei Române. 
Muzeul Cultivării Fructelor
Un complex de câteva duzini de clădiri şi structuri adunate la Goleşti fac o după-amiază interesantă.

Râul Argeş

Principalul râu ce străbate judeţul este Argeşul, în care se varsă aproape toate celelalte râuri ce vin de la munte. În sud, râurile importante sunt Vedea şi Teleorman. 

Judeţele învecinate

Judeţul Argeş este limitat de Dâmboviţa la est, Vâlcea şi Olt la vest, Sibiu şi Braşov la nord iar la sud este Teleorman. 

Economia

Industrializarea

Judeţul este unul din cele mai industrializate din România. Aici se găsesc o rafinărie de petrol şi două fabrici de maşini – la Mioveni este Dacia Renault iar la Câmpulung Muscel este ARO. Industria predominantă în judeţ este fie cea a automobilelor fie cea chimică urmată de cea a echipamentelor electrice, a articolelor pentru casă, alimentară, textilă şi a materialelor de construcţii.

Un centru puternic

Petrolul este extras din partea centrală sau cea din sud. De asemenea aici mai sunt şi câteva mine de cărbune iar aproape de Mioveni este un centru de cercetări nucleare şi o hală de producţie ce produce material nuclear pentru Centrala Atomo-nucleară de la Cernavodă. Pe râul Argeş se află un număr mare de centrale hidroelectrice, cea mai impresionantă fiind cea de la Vidraru. 
Coamele Subcarpaţilor sunt foarte potrivite pentru vii sau livezi iar câmpia sudică este perfectă pentru recolta de cereale. 

Populaţia şi demografia

Judeţul Argeş are o densitate a populaţiei de 95 de locuitori pe kilometrul pătrat şi o populaţie totală de 652,625 pe o suprafaţă de 6,862 km˛. Majoritatea locuitorilor sunt români -96%. Cea mai mare minoritate este cea Rromă (ţigănească).
 
       Comunele din judeţul Argeş:
  • Albeştii de Argeş
  • Albeştii de Muscel
  • Albota
  • Aninoasa
  • Arefu
  • Băbana
  • Băiculeşti
  • Bălileşti
  • Bârla
  • Bascov
  • Beleţi-Negreşti
  • Berevoeşti
  • Bogaţi
  • Boteni
  • Boţeşti
  • Bradu
  • Brăduleţ
  • Budeasa
  • Bughea de Jos
  • Buzoeşti
  • Căldăraru
  • Călineşti
  • Căteasca
  • Cepari
  • Cetăţeni
  • Cicăneşti
  • Ciofrângeni
  • Ciomăgeşti
  • Cocu
  • Corbeni
  • Corbi
  • Coşeşti
  • Cotmeana
  • Cuca
  • Dâmbovicioara
  • Dârmaneşti
  • Davideşti
  • Dobreşti
  • Domneşti
  • Drăganu
  • Dragoslavele
  • Godeni
  • Hârseşti
  • Hârtieşti
  • Izvoru
  • Leordeni
  • Lereşti
  • Lunca Corbului
  • Mălureni
  • Mărăcineni
  • Merişani
  • Miceşti
  • Mihaeşti
  • Mioarele
  • Miroşi
  • Morăreşti
  • Moşoaia
  • Mozăceni
  • Muşăteşti
  • Negraşi
  • Nucşoara
  • Oarja
  • Pietroşani
  • Poiana Lacului
  • Poienarii de Argeş
  • Poienarii de Muscel
  • Popeşti
  • Priboieni
  • Răteşti
  • Recea
  • Rociu
  • Rucăr
  • Sălătrucu
  • Schitu Goleşti
  • Slobozia
  • Stâlpeni
  • Ştefan cel Mare
  • Stoeneşti
  • Stolnici
  • Şuici
  • Suseni
  • Teiu
  • Tigveni
  • Ţiţeşti
  • Uda
  • Ungheni
  • Valea Danului
  • Valea Iaşului
  • Valea Mare-Pravăţ
  • Vedea
  • Vlădeşti

Vedeţi de asemenea şi Telefoane şi Sunatul în România  
 
===ISTORIE================================================
From the Rest Romania Website at

Istorie

 

Istoria

 

În sec. II î.Hr. este atestată aşezarea geto-dacică de la Cetăţeni, la poalele muntelui Cetăţuia.

106- 271 d.Hr. Teritoriul judeţului Argeş a făcut parte din provincia imperială romană Dacia Felix.
193-211 Împăratul Septimius Severus construieşte Limes Transalutanus, care străbătea judeţul Argeş în diagonală, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era apărat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argeşean ( Scărişoara-Rucăr, Jidava, Purcăreni, Albota, Săpata de Jos, Fâlfani, Urlueni).
245-247 Împaratul Filip Arabul abandonează sistemul de apărare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor munţilor Carpaţi).
sec. IV Împăratul Constantin cel Mare construieşte "limes-ul" numit azi Brazda lui Novac de Nord, care străbate judeţul Argeş de la vest la est, intersectând Limes Transalutanus, în satul Urlueni.
1247, iunie 2 Diploma Cavalerilor Ioaniţi atesta existenţa voievodatului lui Seneslau în Argeş, Muscel şi Dâmboviţa cu extensie la nord de Carpaţii Meridionali, în Ţara Făgăraşului.
1290 Începerea unificării Ţării Româneşti de către legendarul voievod Radu Negru.
1300 Prima atestare documentară a oraşului Câmpulung. În prima jumătate a secolului al XIV-lea la Poenari se construieşte o puternică cetate de tip bizantin cu turnuri circulare, extinsă în vremea domnitorului Vlad Ţepeş (1456-1462).
1310-1352 Domnia lui Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, cu reşedinţa la Curtea de Argeş şi Câmpulung.
1330, sept.- nov. Campania Regelui Ungariei Carol Robert de Anjou împotriva lui Basarab I, ocazie cu care Cetatea Argeşului este asediată.

Nov. 9-12 Victoria lui Basarab I, de la Posada, împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, în urma căreia Ţara Românească şi-a cucerit independenţa ( până la acea dată, între cele doua state exista o relaţie de vasalitate).

1351-1352 Basarab I construieşte Biserica Domnească din Câmpulung. La Curtea de Argeş se începe zidirea Bisericii Domneşti Sf. Nicolae decorată, ulterior, între 1364-1366, cu picturi murale în interior.
1359 mai Patriarhia din Constantinopole recunoaşte existenta Mitropoliei Ţării Româneşti cu sediul la Curtea de Argeş. Primul mitropolit: Iachint de la Vicina.
1377-1388 Domnitorul Mircea cel Bătrân ctitoreşte Mănăstirea Cotmeana.
1388 mai 20 Prima menţiune a oraşului Piteşti într-un act oficial se găseşte în hrisovul dat de Mircea cel Bătrân prin care se dăruia Mănăstirii Cozia o moară în "hotarul Piteştilor".
1395 mai 17 Bătălia de la Rovine, pe Valea Argeşului, a adus victoria lui Mircea cel Bătrân împotriva sultanului Baiazid I Ildârâm ( Fulgerul). Cetatea Argeşului a fost arsă de turci.
1462 nov Vlad Ţepeş, în retragere spre Transilvania din faţa atacului turcilor, a fost capturat de unguri în apropiere de Piatra Craiului şi închis la Pesta timp de 13 ani.
1512-1517 Neagoe Basarab construieşte Biserica Episcopală din Curtea de Argeş, unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă medievală din România şi din întregul sud-est european.
1521 iunie 29-30 Este redactat primul document care s-a păstrat în limba română: Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung către judele Braşovului, Johannes (Hans) Benckner.
1526 Zugravul Dobromir din Târgovişte termină pictura murală interioară a Bisericii Episcopale din Curtea de Argeş.
1600 noiembrie 25 Înainte de a părăsi ţara Mihai Viteazul a opus o ultimă rezistenţă, la Curtea de Argeş, armatelor poloneze venite sa-l înscăuneze pe Simion Movilă.
1642 Se tipăreşte la Câmpulung prima carte în limba română cu conţinut moral-filozofic: Învăţături peste toate zilele alese pe scurt.
1643 Este menţionată existenţa unei "mori" (fabrici) de hârtie la Câmpulung.

1669 Domnitorul Antonie Vodă din Popeşti a înfiinţat la Câmpulung o şcoală domnească cu predare în limba română, unde învăţau copii din toate straturile sociale.

1714 oct.19-nov.8 Regele Carol al XII-lea, în drum spre Suedia (venind din Turcia), a poposit la cula boierilor Budişteanu, de lângă Piteşti, timp în care a fost supravegheat atent de diplomaţia europeană.
1716-1812 În timpul războaielor ruso-austro-turce oraşele Piteşti, Curtea de Argeş şi Câmpulung au fost puncte de concentrare, aprovizionare şi trecere a trupelor imperiale austriece; ca urmare, ele au fost ţinta atacurilor distructive ale armatelor otomane.
1821 mai 21 Părăsit de căpitanii săi, Tudor Vladimirescu, căpetenia revoluţiei din 1821, este arestat la Goleşti de Iordache Olimpiotul ţi executat la Târgovişte.
1826 Dinicu Golescu reînfinţează şcoala de la Goleşti aducând profesori pe Florian Aaron şi Ion Heliade Rădulescu.
1827 Se înfiinţează, în saloanele conacului de la Goleşti, din iniţiativa lui Dinicu Golescu şi a lui Ion Heliade Rădulescu, "Societatea literară", cu un larg program de promovare a culturii româneşti, precum şi cu un program politic de reforme.
1838 Se înfiinţează primele şcoli rurale argeşene cu durata de 4 ani.
1848 Printre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească se numără şi membrii familiilor Brătianu şi Golescu: Dumitru Brătianu şi I.C.Brătianu, Al.G.Golescu (Arapila), Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Alexandru Golescu(Albu), Radu Golescu precum şi I.D.Negulici, C.D.Aricescu.
1849-1851 Dumitru Brătianu face parte din conducerea a două asociaţii revoluţionare europene: "Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei"(cu sediul la Paris) şi " Comitetul central democratic european" (cu sediul la Londra).
1866 Generalul Nicolae Golescu este unul dintre cei teri membri ai Locotenenţei domneşti care a asigurat interimatul între abdicarea domnitorului Al.I.Cuza şi urcarea pe tron a lui Carol I. I.C.Brătianu îl însoţeşte pe principele Carol în călătoria sa (incognito) din Germania în România.

1872 Se inaugurează calea ferată Bucureşti - Piteşti.

1876 iulie Se formează un guvern liberal în frunte cu I.C.Brătianu, care va conduce ţara până în 1888.
1909 Ionel I.C.Brătianu, fiul lui I.C.Brătianu, preia conducerea Partidului Naţional Liberal (până în 1927, când moare).
1914 ian.4/17 I.I.C.Brătianu devine prim-ministru; el are rolul determinant în dezbaterile din Consiliul de coroană de la Sinaia, care hotărăşte neutralitatea României în primii ani ai războiului mondial. Timp de doi ani I.I.C.Brătianu va negocia cu Antanta condiţiile intrării în marea conflagraţie.
sept.27/oct.10 Regele Carol I moare şi este înmormântat la Biserica Episcopală din Curtea de Argeş.
1916 aug.14/27 România intră în conflagraţie alături de Antanta, declarând război Austro-Ungariei. sept-nov. Bătălia de la Valea Mare- Pravăţ (vezi monumentul de la Mateiaş).
1916 oct.-1918nov. Întregul judeţ Argeş este ocupat de trupe străine(austro-ungare şi germane).
1918 dec. Învăţătorul Ion Mihalache din Topoloveni creează Partidul Ţărănesc.
1926 oct.10 Ia fiinţă Partidul Naţional Ţărănesc prin fuziunea Partidului Ţărănesc, condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania, condus de Iuliu Maniu. Cei doi sunt copreşedinţi ai noului partid, a cărei titulatură era Partidul Naţional Ţărănesc (P.N.T.).
1927 iulie 7 Moare regele Ferdinand I şi este înmormântat în Biserica Episcopală din Curtea de Argeş. nov.24 Moare I.I.C.Brătianu, care este înmormântat la moşia "Florica" de lângă Piteşti în biserica familiei.
1934 nov. 21 Ion Mihalache devine pentru scurt timp unic preşedinte al P.N.T.
1939 După ocuparea şi împărţirea Poloniei între Germania şi U.R.S.S. o parte dintre refugiaţii polonezi (civili şi militari) îşi găsesc adăpost şi în localităţile argeşene.

1944 aug. Din acest moment România intră în sfera de influenţă sovietică, care va impune regimul totalitar condus de comunişti; va dura până în decembrie 1989.

1944-1962 În munţii judeţului Argeş (Munţii Făgăraş) au acţionat grupuri de rezistenţă armată anticomunistă.
1947, iulie 14 Ion Mihalache (împreună cu alţi fruntaşi ţărănişti) este arestat de autorităţile comuniste, la Tămădău, în momentul în care se pregătea să părăsească ţara pentru a conduce, în emigraţie, un guvern democratic. Judecat formal şi condamnat, a murit în închisoarea de la Râmnicu Sărat la 5 februarie 1963.
1949-1952 În închisoarea politică de la Piteşti are loc un experiment de o sumbră originalitate, care urmărea distrugerea prin tortura psihică a deţinuţilor ("Experimentul Piteşti").
1958 Încep lucrările la Hidrocentrala de la Vidraru, pe cursul superior al râului Argeş, terminate în 1966 ( cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din România).
1962 S-a înfiinţat Institutul de Învăţământ Pedagogic din Piteşti cu durata de 3 ani; printre primii profesori s-au numărat Şerban Cioculescu, Gabriel Ţepelea şi Gh. Vrabie (laureat al Premiului Herder).
1966 S-au împlinit o sută de ani de activitate corală în Piteşti; a luat fiinţă Corala "D.G.Chiriac".
1966-1970 Intră în funcţiune Uzina de negru de fum din Piteşti (1966), Rafinăria de ţiţei (1968) şi Combinatul Petrochimic (1969) - astăzi ARPECHIM.
1967 Intră în producţie Fabrica de motoare electrice Piteşti.
1967- 1976 În aval de hidrocentrala Vidraru se construiesc alte 14 microcentrale, iar în amonte - două.
1968 aug.20 Se inaugurează Uzina de autoturisme Piteşti ("Dacia"), prima uzină cu acest profil din România ( licenţă Renault).
1969-1972 Se construieşte autostrada Piteşti-Bucureşti care a intrat în exploatare curentă în 1973.
1972 S-a dat în folosinţă Sala Sporturilor din Piteşti; A luat fiinţă Corul de cameră "Ars Nova" din Piteşti.
1973 S-a inaugurat la Piteşti Spitalul Judeţean .
1970-1974 Se construieşte Transfăgăraşanul (91,5 km), şosea montană ce traversează zona alpină a Munţilor Făgăraş ( cota de altitudine maximă 2.045 m).
1977-1978 S-a modernizat localul Teatrului "Al.Davila" din Piteşti.
1978 La Întreprinderea Mecanică "Muscel" din Câmpulung sunt fabricate primele autoturisme de teren "ARO", echipate cu motoare Diesel.
1985 S-a dat în folosinţă Bazinul Olimpic de Înot (acoperit) din Piteşti unde se organizează curent competiţii interne şi internaţionale.
1990 Din acest an patrimoniul urbanistic al judeţului Argeş s-a îmbogăţit cu multe edificii care adăpostesc instituţii bancare, economice şi de învăţământ, cum ar fi: Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Banca Comercială, Rectoratul Universităţii din Piteşti.
 
 

Mai jos sunt listate câteva hoteluri şi pensiuni locale prin zona Argeş .

Motel Albeşti, Albeştii de Muscel în Albestii de Muscel
O oprire acceptabila dupa un drum lung si obositor.
0248 721109  
Pensiunea Rely, Albota în Albota
O pensiune minunata pentru cei care adora natura.
0744 546566  
Pensiunea Casa Cristina, Bradetu în Bradetu
O casa eleganta la tara, dispune de toate facilitatile.
0744 993860  
Popasul Bradet,  în Bradetu
Un popas frumos unde puteti petrece chiar câteva zile.
0248 267536  
Complex Magura, Bughea de Sus în Bughea de Sus
Un loc unde va puteti destinde putin.
0248 555200  
Pensiunea Kometa, Badesti în Calinesti
O pensiune într-o zona care va va aduce aminte de copilaria petrecuta la bunici.
0248 651083  
Hotel Muscelul, Strada Negru Voda 164 în Câmpulung Muscel
Hotelul este situat în centrul orasului, dispune de urmatoarele dotari: restaurant, terasa, sala de jocuri, bar de zi, punct schimb valutar, magazin produse cosmetice, parcare.
0248 511330  FAX: 0248 512990 
Pensiunea Hangita, Strada Negru Voda 180 în Câmpulung Muscel
Pensiunea va sta la dispozitie cu 22 locuri de cazare, în apartament sau camere cu doua paturi sau trei paturi, toate cu grup sanitar propriu.
0248 511805  
Pensiunea Kokett, Strada Nicolae Iorga 5 în Câmpulung Muscel
Pensiunea Kokett este singura pensiune de 4 stele din judetul Arges si a fost inaugurata în martie 2005.
0248 511886  
Pensiunea Elyon, Strada Negru Voda 94 în Câmpulung Muscel
Pensiunea Elyon din Câmpulung Muscel, situata într-un cadru natural deosebit la poalele Masivului Iezer, va ofera posibilitatea de a petrece clipe de neuitat.
0248 511839  
Popas Poiana, Strada Maresal Ion Antonescu 166 bis în Câmpulung Muscel
Un loc perfect de odihnire si de abatere de la drum.
0722 326695  
Pensiunea Alina, Strada Maramures 2b în Câmpulung Muscel
1 apartament cu 2 terase si baie proprie, 4 camere duble cu bai proprii si terase, fumoar.
0248 532514  
Casa de Odihna a Pensionarilor, Strada Matei Basarab 65 în Câmpulung Muscel
Un loc de cazare ieftin si bun.
0248 521470  
Hotel Unic, Strada Juramântului 2 în Câmpulung Muscel
O optiune de cazare numai daca dispuneti de un buget redus.
0248 811687  
Pensiunea Serbanoiu, Capatâneni în Capatâneni
Situata într-o zona aparte, cunoscuta pentru frumusetea si înca salbaticia ei, zona Fagarasului te îndeamna sa-i calci pragul oferindu-ti, prin Pensiunea Serbanoiu, liniste, aer curat, relaxare deplina departe de cotidian, pe scurt energia necesara pentru reîncarcarea bateriilor.
0722 588789  
Pensiunea Iuliana, Capatâneni în Capatâneni
Pensiunea Iuliana va ofera cele mai bune servicii de cazare din zona, în una din cele mai frumoase zone montane din România.
0744 658398  
Cabana Gelu, Capatâneni DN 7C în Capatâneni
Cabana se afla situata la circa 10km de barajul Vidraru, este formata din doua dormitoare, baie, bucatarie plus loc pentru gratar.
0740 154324  
Pensiunea Floarea, Pacioiu în Cosesti
O pensiunea aflata în mijlocul naturii.
0248 230053  
Pensiunea Vraja Muntilor, Valea Urdii în Dâmbovicioara
Pensiunea "Vraja Muntilor" dispune de un numar de 16 locuri de cazare distribuite în sapte camere, plus doua bai.
0745 087616  
Pensiunea Casa Europan, Dâmbovicioara în Dâmbovicioara
Pensiunea este situata pe soseaua Rucar - Bran, la intersectia cu drumul catre Pestera Dâmbovicioara.
0248 544236  
Pensiunea Vacanta de Vis, Valea Rea 233 în Dâmbovicioara
Vila este constructie recenta. La parter are un living si o terasa iar la etaj si mansarda cele 10 camere duble.
0742 033846  
Pensiunea La Ionica, Dâmbovicioara 185 în Dâmbovicioara
Nimic nu se compara cum viata la tara în aceasta pensiune superba.
0744 424959  
Pensiunea Floare de Colt, Valea Rea în Dâmbovicioara
Pensiunea este o constructie noua în stil montan traditional zonei cu parter si etaj. Fiecare camera are TV color (antena satelit si acces la terasa exterioara.
0248 284573  
Pensiunea Cerbul, Strada Pesterei 259 în Dâmbovicioara
Sunt 10 camere si gazdele va pot gati la cerere.
0744 313098  
Pensiunea Casa Rustica, Valea Rea 232 în Dâmbovicioara
Sunt o multime de obiective în zona.
0744 757676  
Pensiunea Caminul Alpin, Dâmbovicioara în Dâmbovicioara
Pensiunea este situata pe malul lacului Dâmbovicioara, într-o zona protejata a Parcului National Piatra Craiului.
0741 301927  
Pensiunea Blana de Urs, Dâmbovicioara în Dâmbovicioara
Pensiunea este dotata într-o masura foarte exigenta.
0727 351854  
Pensiunea Angela, Valea Rea în Dâmbovicioara
Gazdele va asteapta sa petreceti un sejur de neuitat.
0723 141337  
Cabana Cheile Dâmbovicioarei, Valea Rea 231 în Dâmbovicioara
Privelistile sunt superbe iar gazdele de nota 10.
0743 105853  
Pensiunea T6, Soseaua Rucar Bran în Dealul Sasului
Dispune de o buna capacitate de cazare.
0248 213510  
Pensiunea Ileana, Dragoslavele în Dragoslavele
Pensiunea Ileana este situata pe culoarul Rucar-Bran , la 23 km de Câmpulung Muscel si 5 km de Rucar.
0744 422947  
Pensiunea Nelu Tarba, Dragoslavele în Dragoslavele
Pensiunea Nelu Tarba este un loc unic pentru petrecera concediului, a Sarbatorilor de Iarna sau de Paste.
0248 544404  
Pensiunea Valea Frasinului, Dragoslavele 671 în Dragoslavele
Un loc superb mai ales pentru împatimitii de pescuit.
0248 544412  
Pensiunea Piscul Soarelui, Capul Piscului 95 în Godeni
Pensiunea este înconjurata de livezi, paduri si dealuri.
0248 566253  
Cabana Voina, Leresti în Leresti
O pensiune frumoasa înconjurata de padure.
0248 511330  
Pensiunea Florea, Strada Principala 1 în Leresti
Pensiunea este amplasata ideal pentru pasionatii de drumetii montane.
0744 520709  
Hotel Siesta, Transfagarasan km 102 în Piscul Negru
Situat la circa 35 km de Lacul Vidraru în zona numita Piscul Negru pe Transfagarasan la o altitudine de 1200m.
0744 662397  FAX: 0248 219942 
Pensiunea Casa Miorita, Transfagarasan km 102 în Piscul Negru
Pensiunea are 13 locuri în 4 camere.
0744 526945  
Cabana Cota 1200 Paltinu, Transfagarasan km 102 în Piscul Negru
Vila este construita recent. Are încalzire centrala. La parter exista o sala de mese si un restaurant unde se poate servi masa.
0744 437934  
Pensiunea Sarm, Podu Dâmbovitei 356 în Podu Dâmbovitei
Un loc minunat pentru petrecerea unor clipe frumoase.
0740 071814  
Pensiunea Tourist Welcome, Strada Brasovului 151a în Rucar
Pensiunea mai dispune si de loc de joaca pentru copii.
0248 542278  
Pensiunea Rucsi, Strada Libertatii 33 în Rucar
Pensiunea are 5 camere duble, 2 bai si multe alte facilitati.
0248 542485  
Pensiunea Branistea, Strada Libertatii 84 în Rucar
Pensiunea ofera servicii si confort de o înalta calitate.
0745 259034  
Pensiunea Scarisoara, Rucar în Rucar
Pensiunea Scarisoara este proaspat construita, fiind data în folosinta în anul 2006.
0745 396293  
Pensiunea Nicola, Strada Brasovului 539 în Rucar
Pensiunea dispune de 5 camere cu bai proprii, sala de mese si bucatarie.
0248 542128  
Pensiunea Linistea Serii, Strada Stadionului 7 în Rucar
Pensiunea dispune de sauna, teren de sport si un living urias.
0248 542322  
Pensiunea Roxy, Strada Spitalului 20 în Rucar
Pensiunea Roxy este situata într-un cadru pitoresc, înconjurata de padure.
0248 542145  
Pensiunea Pomicom, Rucar în Rucar
O minunata pensiune situata la poalele Muntilor Piatra Craiului.
0744 530290  
Pensiunea Roata Norocului, Saticul de Jos în Rucar
O minunata pensiune unde veti experimenta viata la tara.
0745 041223  
Pensiunea Posada, Strada Principala 138 în Rucar
Situata în imediata apropiere a soselei nationale, dispunând de tot confortul necesar unui agroturism modern, Pensiunea Posada este una dintre locatiile reprezentative ale acestei zone.
0744 979474  
Pensiunea Mirela, Strada Brasovului 120 în Rucar
Nu va veti mai dori sa plecati din aceasta oaza de liniste.
0248 542265  
Pensiunea Maris, Strada Mitica Anastasescu în Rucar
Un loc unde puteti petrece câteva clipe de neuitat.
0745 913051  
Pensiunea Laleaua, Saticul de Sus în Rucar
O alegere grozava, atât din cauza zonei cât si din cea a gazdelor.
0744 305368  
Pensiunea Ioana, Strada Valea III 8 în Rucar
De aici veti dori sa nu mai plecati pentru multa vreme.
0248 542144  
Pensiunea Georgeta, Strada Industriasilor 6 în Rucar
Gazdele primitoare si natura înconjuratoare va vor face vacanta perfecta.
0248 542934  
Pensiunea Cornul Vânatorului, Saicul de Jos în Rucar
Nimic nu se compara cu viata la tara si cu alimentele proaspete.
0745 013424  
Pensiunea Capra Neagra, Saticul de Jos în Rucar
Un loc frumos unde va puteti distra alaturi de familie.
0248 842290  
Pensiunea Alex, Strada Lunca 28 în Rucar
Pensiunea are parte de privelisti superbe.
0248 542183  
Casa de Vacanta Cheia, Strada Dârstei în Rucar
Casa de vacanta Cheia este asezata pe malul Râului Dâmbovita, la poalele Vârfului Crucii.
0744 371442  
Hanu Rucar, Strada Brasovului 45 în Rucar
O optiune rezonabila la un pret destul de scazut.
0248 542624  
Pensiunea North American, Strada Bucuresti în Topoloveni
O pensiune la standarde ridicate si servicii de calitate.
0248 666690  
Pensiunea Eugenesis, Strada Bucuresti în Topoloveni
Un loc placut situat în centrul orasului.
0248 667961  
Hotel Podgoria, Strada Bucuresti 72 în Topoloveni
Un hotel acceptabil la un pret moderat.
0248 668165  
 
Plăcuţele de înmatriculare au AG la început iar numere de telefon încep cu 248 dacă sunaţi din RomTelecom sau cu 348 dacă sunaţi din RDS.

Echipa principală de fotbal este FC Argeş Piteşti şi chiar mai câştigă din când în când câte un meci contra rivalilor dintotdeauna din Bucureşti.

 
 

http://www.cjarges.ro/

 
Răscoala ţăranilor din 1907
Cu adevărat zile sângeroase, simbolizate aici prin lalele roşii din jurul monumentului dedicat curajoşilor ţărani ce au luat parte la revoltă. 

Photo:  Mihai Dobrescu
 
From the Rest Romania Website at

Prima capitală a României

Câmpulung a fost una din primele aşezări urbane din România, saxonii transilvăneni contribuind la dezvoltarea acestuia prin promovarea culturii urbane germane.

Cea mai timpurie atestare scrisă a oraşului (ca de altfel şi cea mai timpurie inscripţie medievală din Valahia) datează din 1300 şi poate fi găsită în biserica din Câmpulung.
Inscripţia este un epitaf al lui Laurencius de Longo Campo, primarul comunităţii germane, textul întreg fiind Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, Anno Domini MCCC (Aici este îngropat Laurencius de Longo Campo, în pioasă memorie, anul Domnului 1300).

Câmpulung a fost prima capitală a statului feudal Valahia, până când a fost schimbată cu Curtea de Argeş în secolul 14.

Exista un trafic considerabil cu Transilvania prin Trecătoarea Bran, 15 mile mai la nord, şi cu sudul printr-o cale ferată ce duce la Ploieşti.  
În multe privinţe, această regiune a supravieţuit secole de-a rândul intruşilor care au traversat întinsa câmpie valahă, de la vizigoţi şi ostrogoţi până la Stâna de Munte şi populaţia peceneagă ce au venit din est, iar mai mult de un mileniu ungurilor de la graniţa cu Transilvania. 
   
From the Rest Romania Website at
Apăsaţi aici pentru o traducere neoficială a Licenţei GNU pentru Documentaţie liberă  în limba română. Versiunea oficială este "GNU Free Documentation License" în limba engleză.
Mare parte a conţinutului acestei pagini este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori profesionali (vedeţi disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune ulterioară publicată de Fundaţia Free Software; cu Secţiunile Invariante capul paginii, josul paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga şi dreapta, comune website-urilor Rest România, fără texte deasupra şi dedesubt. O copie a licenţei este inclusă în secţiunea intitulată "Licenţa GNU pentru Documentaţie Liberă".