Bine aţi venit la Vatra Dornei în frumosul judeţ Suceava din regiunea Bucovina din România! Vedeţi tradiţiile de Bucovina în Vatra Dornei, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Suceava. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Suceava până la alte oraşe din Suceava, cum ar fi VatraDornei.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Suceava şi Vatra Dornei sunt oraşe în judeţul Suceava. Regiunea Bucovina este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Vatra Dornei în judeţul Suceava, parte a regiunii Bucovina din România! Descoperiţi istoricul Suceava şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Bucovina dezvăluindu-se în istoricul judeţ Suceava. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Vatra Dornei, sau alte activităţi grozave mai departe în Suceava şi judeţul Suceava.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Statiunea Vatra Dornei detine o bogata traditie în tratarea unor boli
cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din statiune cât si cele din
Bazinul Dornelor constituie "materia prima" pentru mii de proceduri care
se efectueaza în modernele baze de tratament.
Factori naturali:
� Mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2
� Namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca
turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de
coloizi organici si acizi humici
� Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni
� Bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare
de aeroioni negativi.
Pârtii de schi:
� Partia de schi Dealu Negru � 3000 m lungime, diferenta de nivel 400
m, grad de dificultate - mediu;
� Pârtia de schi Parc � 900 m lungime, inclinare medie de 28,5%,
diferenta de nivel 150m, grad de dificultate - mediu;
Pârtia de schi Dealu Negru beneficiaza de o instalatie de transport
telescaun iar partia de schi Parc are în dotare un baby-schi si un
teleschi.
Vatra Dornei se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava
(aproximativ 2 ore transport auto şi 3 ore transport feroviar), 40 km de
Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto şi 1 oră
transport feroviar), 85 km de municipiul Bistriţa (aproximativ 1 oră
transport auto şi 5 ore transport feroviar).
Cel mai apropiat aeroport se află în municipiul Suceava. Accesul se
mai poate face şi pe Valea Bistriţei, pe şoseaua ce leagă municipiul
Piatra Neamţ de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto)
Clima
Temperatura orasului se situeaza în jurul cifrei de +5,2 şC, osciland
între -6 în ianuarie si +15şC în iulie, cu precipitatii de aprox. 800 mm
pe cmp. Presiunea atmosferica medie este de 690 mm. Densitatea
precipitatiilor este maxima în iunie si iulie însă si precipitatiile din
cursul iernii sunt destul de dense, realizand un strat de zapada de
1,1-1,6 m grosime.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Vatra Dornei
Vatra Dornei
Toate datele expuse constituie materialul păstrat din generaţie în generaţie prin viu grai
şi foarte puţin în cronici.
O istorie a orasului
Vatra Dornei bazata pe documente scrise, nu exista si singurele
informatii incomplete si ele, apartin lucrarii "Monografia Moldovei"
tiparita in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus
Zurkowski, sau in Topografia Bucovinei" de dr. Daniel Verenca.
Mai
exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tiparit in 1960 de
Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer,
si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr. Daniel
Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al
XII-lea, adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca
independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de
ani mai tirziu adica prin anul 1352, a devenit dependenta de noul
principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda confirmand, ca populatia
acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti din Ardeal.
Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva
despre existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea
Moldovei, amintind ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din
tara de peste munti sau, cum sustine C.Giurescu, "o veche forma de
organizare" -poate cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au
pastrat o parte din drepturi si altceva nimic.
Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta nu inseamna ca ea n-a existat, caci
dupa acesta data existenta ei este foarte des amintita in documente,
locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri cu bistritenii si
apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele la care
i-a supus stapanirea austriaca.
O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri,
este greu de oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin
unii, e greu de dovedit. De altfel numele "Dorna" sau nume asemanatoare
acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se
afla in provincia germana Reusz, o alta Dorna exista si in Turingia, si
un Doern in Olanda.
In limba daca se numea "Dzerna", iar la romani "Durnacum".
Slavii au numit-o "Durna" , iar la romani a ajuns "Dorna".Slavii numeau
-dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina prin
rotacism si eliminarea literei "i", cuvantul Dor(i)na a devenind Dorna.
Dictionarul limbii romane editat de Academia R.P.R. in 1958, explica
cuvantul "Dorna" prin vartej, valtoare, bulboana, deci tot o vale cu
apa. Intre istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat
de existenta acestor locuri, in lucrarea sa "Descrierea Moldovei", pa
care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea si Tigheci,
sustinand ca existau tarani care se bucurau de o anumita libertate
republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica romaneasca
independenta pa la inceputul secolului al XII-lea.
In sprijinul parerii sale D.Cantemir lansand informatia ca taranii
exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau din cind in cind pe
domnul tarii, adoptand stapanirea polona.Informatia nu se confirma, su
banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau.Daca
locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de "stat
in stat" sau "republica".
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
