Bine aţi venit la Tulcea în frumosul judeţ Tulcea
din regiunea Dobrogea din România! Vedeţi tradiţiile de Dobrogea în
Tulcea, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare
din Tulcea. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit
în munţi sau un superb hotel de la Tulcea până la alte oraşe din Tulcea,
cum ar fi Tulcea.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Tulcea şi Tulcea sunt oraşe în judeţul Tulcea. Regiunea Dobrogea este
o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Tulcea în judeţul Tulcea,
parte a regiunii Dobrogea din România! Descoperiţi istoricul Tulcea
şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi
bogăţia culturii Dobrogea dezvăluindu-se în istoricul judeţ Tulcea.
Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în
secţiunea Găzduire din Tulcea, sau alte activităţi grozave mai departe
în Tulcea şi judeţul Tulcea.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
În acest Ghid: Acest Ghid al oraşului
Tulcea acoperă toate atracţiile turistice şi muzeele din oraş,
centrul vizitatorilor Deltei Dunării, precum şi zona aeroportului
Cataloi şi satele învecinate.
Tulcea este un oraş-port uimitor al multor începuturi
şi sfârşituri, pe măsură ce pământul lasă uşor locul apei în Delta
Dunării.
După 100 km de ţinuturi mlăştinoase presărate cu lacuri, Dunărea
se desparte pentru a crea cel mai nou pământ al Europei, printre
canale naturale sau realizate de om, sfârşindu-şi călătoria în Marea
Neagră.
Şoseaua de asemenea se termină la Tulcea, ca şi liniile de cale
ferată trans-dobrogene, care pleacă de la docurile din Tulcea direct
spre sud prin inima Dobrogei româneşti la graniţa bulgărească.
Navele de pasageri pleacă din Tulcea, ducând
călătorii spre oraşul avanpost
Sulina,
de la marginea Deltei, unde ţinutul Uniunii Europene vede prima dată
lumina soarelui în fiecare zi (practic,
insule precum
Reunion
a Franţei din Oceanul Indian văd primele răsăritul soarelui în
fiecare zi. Mulţumim lui Rodney
Darryl din Las Vegas pentru această informaţie).
Oraşul care se măreşte
Cursul măreţului fluviu european pleacă din Munţii Pădurea
Neagră din Germania, trecând prin mai multe ţări europene înainte de
a intra în România.
România se bucură de cea mai lungă parte a Dunării
dintre toate ţările, aproape o treime din cel mai mare fluviu vestic
şi central european, şi, desigur, singura ţară ce dispune de Delta
Dunării.
Capitala Nordului Dobrogei
Tulcea este locaţia perfectă pentru a explora ţinuturile variate
ce se întind la est, sud şi vest faţă de oraş.
Fluviul Dunărea se desparte pentru a forma
Braţul Chilia din nord şi cel sudic Tulcea chiar la nord
de oraşul Tulcea. Principalul braţ Chilia, care preia
cel mai mult din debitul fluviului, curge spre marea neagră de-a
lungul graniţei cu Ucraina.
Braţul Tulcea curge pe la sud de oraş, iar după puţin se
desparte din nou, formând
Braţul Sulina şi
Braţul Sfântu Gheorghe. Aceste trei braţe
sunt principalele căi de transport din
Delta Dunării,
făcând Tulcea un nod important pentru nave şi bărci.
Extinzându-se la sud-est de Tulcea, o şosea cu două benzi se
prăvăleşte spre Deltă, de-a lungul ultimei bucăţi de pământ de pe
braţul Sfântu Gheorghe.
Oraşul Tulcea reprezintă un centru regional şi comercial pentru
comunităţile majoritar agricole din
Marginile Deltei, care colectează un sortiment de cultură
rusească şi lipoveană, combinată cu populaţiile reminiscente tătare
şi turce. Pescuitul pe lângă
Uzlina
în special este destul de uşor accesibil din Murighiol.
Ţinuturile Înalte şi Stepa
Oraşul Tulcea este de asemenea un nod rutier şi feroviar pentru
sudul judeţului Tulcea, ca şi pentru zona muntoasă din
Vestul Judeţului Tulcea.
Cu dealuri line şi
podgorii la jumătate de oră depărtare de centrul oraşului
Tulcea, topografia de stepă şi biogeografia mult mai uscată a
vestului judeţului Tulcea oferă arii unice acolo unde zonele
mediteraneene, balcanice şi asiatice converg, toate uşor accesibile.
FLUVIUL DUNĂREA ÎN EUROPA
Dunărea traversează 5 ţări începând din Pădurea
Neagră cu Germania, Austria, Ungaria şi Serbia până a ajunge în
România, care are o treime din distanţa totală de 2860 Km până la
Delta
Dunării. Fluviul de asemenea formează graniţa pentru alte
5 ţări.
Toate
punctele turistice şi atracţiile majore din oraşul Tulcea sunt
foarte aproape una de cealaltă, astfel fiind foarte uşor pentru
Dvs. să le vizitaţi pe primele patru sau cinci într-o dimineaţă sau
după-amiază.
Piaţa Republicii este un loc grozav de pornit la
drum, aşadar mergeţi acolo de la gară, staţia de autobuz sau de la
hotel, şi vizitaţi diferitele muzee, galerii şi atracţiile legate de
Deltă care dau oraşului aspectul său unic.
Nu se poate uita faptul că, fiind cel mai nordic oraş din
regiunea Dobrogei, Tulcea a câştigat o moştenire turcească bogată
după cei 450 de ani de dominaţie otomană.
Construită în anul 1877 şi restaurată în anul
1924, merită o privire, la câteva blocuri depărtare de Piaţa Republicii,
urmată de alte atracţii (dedesubt) care formează un circuit turistic
în jurul părţii de est şi a centrului.
Monumentul Independenţei de pe strada Gloriei se află
situat în propriul parc, în vârful unui deal din oraşul Tulcea.
Construită în anul 1899 pentru a comemora victimele
Războiului de Independenţă, cum este denumit de români războiul
pornit de ruşi cu turcii.
România s-a aliat cu Rusia în conflictul care s-a
încheiat în anul 1878, când otomanii au fost izgoniţi din Dobrogea.
Provincia Dobruja a făcut parte din Imperiul Turc din anul 1420,
fapt ce conferă Dobrogei o diversitate istorică culturală.
Măreţul obelisc din granit măsoară 22 de metri, apărat de un
infanterist de bronz şi un vultur. Priveliştile spre fluviu şi oraş
sunt superbe de aici, aşadar fiţi siguri că nu uitaţi aparatul de
fotografiat!
Original sculptat într-un atelier de lângă Milano,
din granit Bavenno, monumentului i-au fost adăugate figurile de
bronz dintr-un atelier din Veneţia, apoi transportat şi asamblat pe
dealul din Tulcea.
De asemenea pe acest loc veţi vedea rămăşiţele
descoperite ale oraşului roman care era similar aşezat pe malurile
Dunării. Nu la fel de impresionante precum descoperirile de la
vechiul oraş grecesc şi roman Istria de la sud, dar merită totuşi
puţină atenţie din partea Dvs..
Istoria bogată a oraşului Tulcea
Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea
Chiar alături de Parcul Monumentului se află
Muzeul
de Istorie Tulcea, cu antichităţi din epocile medievale care
etalează moştenirea bogată a nordului Dobrogei, prin 90.000 de
artefacte, monede şi epigrafe din colecţii de ceramică, bronz şi
obiecte sculptate. Unele din bisericile creştine timpurii erau în
judeţul Tulcea, găsindu-se rămăşiţe din secolul IV în oraş, pe
atunci Niculiţel.
Muzeul de Artă din Tulcea este situat într-o locaţie
frumoasă, pe colinele ce supraveghează Dunărea.
Colecţiile
de artă, gravuri şi sculpturi contemporane sunt
complementate de lucrări excepţionale avangardiste,
suprarealiste, expresioniste şi impresioniste, incluzând
obiecte ale românilor Gheorghe Petraşcu, Nicolae Toniţa,
Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar
Han şi Victor Brauner, indiscutabil una din cele mai importante
colecţii din ţară după numărul de artişti consacraţi.
Comori locale
După cum era de aşteptat, la mare cinste sunt
tablourile regiunii Deltei Dunării, realizate de artişti locali, dar
şi alte câteva surprize, cum ar fi un tablou al staţiunii de pe
litoral a Reginei Maria, din sudul Dobrogei (cedat bulgarilor de
către nazişti în anul 1940).
Clădirea însăşi merită câteva poze, construită cu 18
ani înainte ca România să cucerească Dobrogea cu ajutorul Rusiei.
Arhitectul turc, Ismail Paşa, a reuşit să contopească motive
regionale cu grandoarea imperiului otoman.
Strada Grigore Antipa nr. 2, lângă Hotel Delta.
+40 (240) 513 249
Deschis zilnic cu excepţia zilelor de luni, 8am - 4pm, mai târziu în
lunile de vară.
Muzeul de Artă Populară şi Etnografie a găzduit
numeroase expoziţii de-a lungul anilor, etalând tradiţiile şi
obiceiurile populare din Dobrogea.
Colecţia etnografică dispune de peste 6.400 de piese
de interes local, incluzând unelte tradiţionale pentru agricultură,
pescuit, obiecte din alamă şi altele asemănătoare.
Colecţia de artă populară etalează ţesături şi
lenjerii decorative, ca şi bijuterii ornamentale. Muzeul conduce de
asemenea şi Casa Memorială Panait Cerna, şi Casa Panaghia din
Babadag, spre sud de la Tulcea, unde se poate găsi o colecţie de
artă orientală.
Amintiri din Tulcea
Ce călătorie în România ar fi completă fără câteva suveniruri pe
care să le trimiteţi acasă înainte de a pleca?
La Magazinul de
Artizanat,
puteţi găsi obiecte tradiţionale cu motive naţionale şi locale,
costume şi ţesături populare, icoane cioplite în lemn, sculpturi de
lemn, articole de olărit şi obiecte împletite din sălcii!
MAGAZIN DE ARTIZANAT, Str. Isaccei, Nr. 12. +41
(740) 214 883, deschis zilnic cu excepţia zilelor de duminică, până
la 7pm în cursul săptămânii, 2pm sâmbătă.
Mai sus pe strada Isaccei puteţi găsi diferite
opere de artă de vânzare la
Galeria de Artă din Tulcea, care organizează expoziţii
permanente şi rotative ale artiştilor locali, precum şi o frumoasă
colecţie de vânzare.
GALERIA DE ARTĂ TULCEA (Uniunea
Artiştilor Plastici), Str. Isaccei, Bl. M1
Deschis de luni până vineri, până la 5pm.
Muzeul Satului Dobrogean
Dacă este un tip anume de expoziţie etnografică în
general bine realizată în România, aceasta este muzeul satului,
etalând şi conservând moduri de viaţă ţărăneşti, articole şi obiecte
de artizanat.
Muzeul Satului Dobrogean din
Enisala
(o comunitate la sud de Tulcea după aeroport) etalează gospodării
ţărăneşti conservate aşa cum au fost găsite, subliniind tradiţiile
şi obiceiurile zilnice ale vieţii populaţiei nord-dobrogene, cu
hambare, şoproane, ţarcuri pentru animale, bucătării ţărăneşti cu
cuptoare de vară şi fântâni.
Strada 9 Mai nr. 4 lângă Raiffeisen Bank. +40
(204) 516 204, deschis zilnic cu excepţia zilelor de luni, de la 8am
la 4pm
Timp liber în Tulcea
Dacă este nevoie să înnoptaţi în Tulcea,
sau petreceţi câteva zile acolo pentru orice motiv, este o idee bună
să trăiţi precum localnicii, făcând o vizită la piaţa locală pentru
mesele de prânz, şi interesându-vă de viaţa locală.
Datorită lăţimii mari a Dunării la Tulcea,
nisipurile fine se acumulează pe partea de nord, în cartierul Tudor
Vladimirescu. Casă pentru aproximativ 400 din cei aproape 90.000 de
locuitori, această parte a oraşului dă un sentiment de sat zilei
Dvs. leneşe în Tulcea. Faceţi cumpărăturile pentru picnicul de la
prânz în partea mai civilizată, mergeţi pe malul râului în Piaţa
Republicii şi plimbaţi-vă cu vaporul (destul de ieftin), sau
bucuraţi-vă de dimineaţa superbă de pe plaja din Tudor Vladimirescu,
privind traficul fluvial şi oraşul cum se trezeşte la viaţă.
Bucuraţi-vă de o
plimbare printr-un cartier din Tulcea
Tulcea încă mai are tradiţii rămase din timpul
zilelor turceşti, iar produsele de patiserie în special pot fi o
foarte plăcută surpriză.
Comparaţi produsele mai multor patiserii înainte de a vă decide
asupra celor mai bune produse. Faceţi câteva poze pentru a le arăta
celor de acasă cum arată o adevărată patiserie!
În timpul lunilor de vară, Tulcea este
un oraş foarte bun pentru a vă urmări simţul olfactiv, dacă sunteţi
puţin înfometat. Plasaţi-vă pe malul râului, şi ascultaţi sfârâitul
micilor la o terasă, şi ţineţi-vă ochii deschişi pentru a observa
orice urmă de fum care iese de la un grătar.
O cină copioasă şi un Vin bun
Dacă insistaţi să cheltuiţi ceva bani pe
o cină, mergeţi la oricare din hotelurile de top, care au toate
restaurante competente şi vederi superbe asupra fluviului. Câteva
restaurante de calitate sunt situate în jurul hotelurilor Delta şi
Egreta, dovezi ale standardelor occidentale.
Zona din jurul oraşului Tulcea este foarte bună
pentru struguri roşii ce produc vinuri de masă, iar puţin mai spre
vest în amonte pe râu, se pot găsi şi podgorii de struguri albi. În
regiunea ce se întinde spre Babadag, zona din jurul oraşului
împreună cu mai cunoscuta regiune Murfatlar din jurul oraşului
Medgidia de la sud reprezintă una din primele şase, şi cea mai
apropiată de mare, regiuni viticole. Întrebaţi la centrul turistic
din clădirea ARBDD despre posibilitatea vizitării unei astfel de
regiuni, dacă sunteţi interesat.
Într-adevăr, când ai câmpii deschise, climat mediteranean şi
mănăstiri colorate la stânga şi la dreapta, de ce să nu cultivi
câteva plantaţii cu viţă de vie pentru a face ziua perfectă?
S-a constatat că solul este foarte bun în anul 1954 şi au
plantat viţă de vie, care acum produc vinuri albe pentru
înfloritoarea piaţă de export, cum ar fi Aligoté, Riesling Italian
şi Fetească Albă.
Vedeţi mai multe despre această podgorie grozavă acum!
Biroul primarului din Tulcea conduce centrul de
informaţii şi subliniază uluitorul ecosistlem al Deltei Dunării, care
porneşte din Tulcea. Centrul poate aranja tururi cu barca sau pe
uscat din imediata apropiere a Deltei Dunării, ca şi aprobarea
permiselor de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (deasupra)
aprobă permise de vânătoare şi pescuit, şi vă poate indica traseele
desemnate pentru turişti. Unele zone sunt într-adevăr de neatins
pentru turişti, iar în unele perioade ale anului pescuitul şi
vânătoarea sunt interzise.
Centrul vă poate ajuta să găsiţi zone bune de campare
în Deltă (în mod oficial aprobate la Crişan, Murighiol şi în jurul
Lacului Roşu) şi vă poate ghida în direcţia bună pentru a găsi
restaurante, terase şi cluburi de calitate în Tulcea.
Cunoscut de asemenea şi ca Muzeul Deltei Dunării,
aici veţi găsi cele mai importante specii ale florei şi faunei din
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Etajul de jos conţine atracţia principală a muzeului,
acvariul ce găzduieşte colecţia de peşti, amfibieni, reptile şi
nevertebrate acvatice din Dunăre. Nu este chiar ca acvariul din New
Orleans care dispune de o colecţie asemănătoare (din fluviul
Mississippi), dar merită efortul, mai ales pentru a vedea cum s-a
format Delta. Surprinzător, sunt şi câteva specii din Oceanele
Atlantic şi Indian care vă vor acapara atenţia.
Strada Progresului nr. 32, lângă Catedrala Sfântul Nicolae.
+40 (240) 515 866, deschis zilnic cu excepţia zilelor de luni, de la 8am
la 4pm
Primul liceu din
Dobrogea şi-a deschis porţile în anul 1883, la doar 5
ani de când românii au preluat regiunea. Numit după o
mare figură istorică, faţada fabuloasă, dovadă a
stilului Brâncovenesc modificat, era aplicată clădirilor
publice ale acelei ere.
Dacă
veniţi de la Bucureşti, folosiţi autostrada A2,
apoi luaţi-o spre
nord la Medgidia pentru a ajunge la Tulcea.
Ultima Autostradă din Europa!
Ultimul drum conform standardelor europene
se termină în Tulcea, cel mai estic punct al Uniunii
Europene pentru trafic rutier.
Într-adevăr, câteva drumuri prăfuite se
aventurează în Deltă, iar Sulina are şi ea câteva (dar
puţine maşini), precum Creta şi Reunion din Oceanul Indian!
Dar până aici merge sistemul rutier al Uniunii Europene!
Şofatul până în Deltă
Dacă veniţi de la Bucureşti, Tulcea este la o distanţă
de 343 km, folosind DN2 şi DN22A (o luaţi către nord la
Hârşova după ce traversaţi fluviul Dunărea). Dacă vă
ridicaţi maşina închiriată din Galaţi, Tulcea este la 93 km
pe şoseaua ce trece prin Brăila (mergeţi spre sud din Galaţi
pe DN2B apoi pe DN22 la est de Tulcea).
Dacă doriţi să petreceţi un sejur frumos în Delta Dunării,
vă recomandăm să luaţi avionul direct la Tulcea (vedeţi opţiunile
mai jos), sau la
aeroportul
din
Constanţa (care oferă mai
multe servicii).
Puteţi închiria o maşină la oricare aeroport, să vă folosiţi
de ea cât timp sunteţi în zonă (sau o parte din acest timp,
dacă aveţi de gând să faceţi excursii cu barca în Deltă),
iar apoi s-o lăsaţi la unul din cele două aeroporturi.
Odată ajunşi în Tulcea, veţi dori să parcaţi.
Prin urmare, mergeţi la Hotel Delta, Hotel Egreta, Hotel
Select, Casa de Cultură sau gară pentru a găsi parcări bune.
Puteţi de asemenea să conduceţi până la Murighiol sau Chilia
Veche, dar mai departe nu se poate. Majoritatea călătoriilor
în Deltă se realizează cu barca.
Veţi călători în timp şi veţi traversa legăturile
istoriei prin excursia Dvs. cu trenul de la Bucureşti la
Tulcea, via Medgidia. Traseul de 343 km începe prin câmpiile
judeţului Ialomiţa, traversează măreaţa Dunăre spre un ţinut
diferit deluros, însorita
Dobrogea.
Gările din Tulcea
Tulcea are două gări, una comercială şi una
principală, în oraş. Asiguraţi-vă că sunteţi la
staţia "Oraş" înainte de a coborî.
Pe lângă numeroasele maxi-taxi-uri ce aşteaptă
toată ziua chiar în afara gării, în oraş mai puteţi
lua un taxi.
Săgeata Albastră
Aceste trenuri circulă până la
Medgidia, dar din păcate, au fost scoase de pe linia
nord-sud la începutul anului 2007.
Pentru o aromă diferită a călătoriei, puteţi opri să
petreceţi ceva timp sau o noapte în istoricul oraş
Medgidia,
care a fost mai întâi un centru regional turc spre sfârşitul
secolului XIX, iar acum inima vieţii liniştite dobrogene.
Trenurile InterCity parcurg distanţa până la Medgidia în mai
puţin de 3 ore, cu servicii la Clasa I şi vagon restaurant.
Acest lucru face ca Medgidia să fie o bună oprire în
drumul Dvs., ca introducere în Dobrogea, şi scuza perfectă
pentru un restaurant bun, o baie caldă, un pat moale şi un
start timpuriu spre nord a doua zi.
Dacă vreţi un început de devreme şi o călătorie de o
singură zi, luaţi un tren Rapid dimineaţa din Bucureşti,
schimbaţi cu un Accelerat la Medgidia, şi ajungeţi la Tulcea
în mai puţin de şapte ore. Nu există vagon restaurant pe
această rută, deşi Clasa I este disponibilă pentru 78 RON cu
loc rezervat. Săgeata Albastră nu mai este disponibilă în a
doua parte a traseului Bucureşti - Tulcea.
Dacă alegeţi să zburaţi la Constanţa, puteţi lua apoi
maxi-taxi-ul până la gara din oraş, iar apoi cu acelaşi
mijloc de transport până la Medgidia şi mai departe în nord
la Tulcea, totul durând aproximativ trei ore pentru cei 144
de km.
Un bilet la Clasa I pentru excelenta Săgeată Albastră
între Bucureşti şi Tulcea costă aproximativ 45 RON, meritând
cu prisosinţă cei 10 RON sau ceva de genul în plus pentru
diferenţa de clasă.
Cursa de la Gara de Nord din Bucureşti circulă zilnic,
fiind o foarte bună excursie. Bineînţeles, puteţi alege
trenuri mai lente în timpul altor ore ale zilei dacă este
nevoie, sau dacă doriţi să opriţi pe drum (totuşi nu este
nevoie).
Microbuzele şi autocarele bătătoresc cei 270 de km dintre
Bucureşti şi Tulcea, oprind în special la Urziceni şi
Slobozia. Luaţi o cursă spre Tulcea din Calea Plevnei nr.
236.
Din staţia de autobuze de nord din Constanţa de pe
bulevardul Alexandru Lăpuşneanu, Tulcea este la o distanţă
de doar 179 km, iar dacă veniţi dinspre Galaţi, călătoria de
90 km va începe de la docurile de unde feribotul traversează
maşinile, în zona I.C.Brătianu.
Aeroportul Tulcea
Aeroportul Tulcea-Cataloi
este la aproximativ 15 minute sud de Tulcea, şi
oferă o pistă de 2000 metri reamenajată pentru
traficul aerian.
Aeroportul din Tulcea a fost deschis în timpul anilor de
război, iar recent a beneficiat de o investiţie a
Consiliului Local de un milion de dolari, inclusiv un club
lounge VIP de 5 stele şi turn de control.
Momentan nu avem informaţii despre curse comerciale spre
Tulcea, aşadar vă rugăm să
ne trimiteţi un e-mail dacă ştiţi ceva, mulţumim.
În prezent, aeroportul din Constanţa pare să fie cel mai
apropiat pentru turiştii ce doresc să zboare cât mai aproape
de Tulcea. Din nou,
puteţi schimba trenurile la Medgidia
sau şi mai simplu, să închiriaţi o
maşină.
Deşi aeroporturile de la Bucureşti sunt numai la o
distanţă de 90 de minute cu maxi-taxi-ul,
Aeroportul din Constanţa, la aproape 30 de minute nord-vest de
centrul oraşului, oferă curse spre Bucureşti, Timişoara sau chiar
Budapesta.
Tulcea a fost întotdeauna bine poziţionată ca oraş
riveran tranzitat, cu pământ ferm înaintând spre nord în
valea fluviului Dunărea şi Deltă.
Funcţionalitatea acestui oraş a devenit evidentă spre
sfârşitul secolului XIX, pe măsură ce valoarea traficului
fluvial regulat a crescut, iar Tulcea a devenit prima şi
ultima bucată de pământ solid din călătoria Dunării spre
Marea Neagră.
Dacă simţiţi nevoia de viteză (preţul merită după
părerea noastră, în cazul în care nu doriţi să opriţi pe
drum), navele rapide spre Sulina ajung la destinaţie în mai
puţin de două ore, prin Deltă, până la ţărmul Mării Negre.
Serviciile normale de transport în Deltă de la Tulcea
includ cursa zilnică până la Sulina, care durează
aproximativ patru ore şi cea spre Chilia şi enclava rusească
Periprava, de aproape patru ore şi jumătate.
Circulând mai spre sud, serviciile de transport de pe
celălalt braţ principal al Dunării se termină la Sfântu
Gheorghe după patru ore. Dacă doriţi numai să vedeţi puţin
din Deltă, unele curse din Tulcea durează mai puţin, doar o
oră până la Mila 23 sau o oră şi jumătate până la Crişan.
Dacă nu sunteţi interesaţi de mersul încet sau de
călătoria cu localnicii pe durata celor patru ore, profitaţi
de serviciile expres -- altfel, bucuraţi-vă de
oportunităţile fotografice, de distracţia observării vieţii
fluviale, cu adevărat o excursie culturală.
Vara este caldă, uscată şi însorită,
cu o medie a temperaturii în luna iulie de 23 °C. Tulcea
rareori experimentează zile toride datorită influenţei
moderatoare a Deltei Dunării şi a Mării Negre. Vara se
instalează în jrul lunii iunie şi se termină spre sfârşitul
lunii septembrie.
Toamna începe de la sfârşitul lunii septembrie, şi este
lungă şi relativ caldă. Nopţile sunt încă tropicale
(temperaturi peste 20 °C) într-o medie de
10 zile în luna septembrie. Această lună este deseori mai
caldă decât iunie, datorită căldurii acumultae de Marea
Neagră.
Primul îngheţ apare în medie pe data de 19 noiembrie.
Iarna este mult mai blândă în comparaţie cu alte oraşe din
sudul României. Aduce foarte puţină zăpadă, dar poate fi
vântoasă, astfel neplăcută. Iarna soseşte mult mai târziu
decât în interiorul ţării, iar luna decembrie este de obicei
mai blândă, cu temperaturi care ating 10 °C.
Media temperaturii în luna ianuarie este de +0.4 °C.
Primăvara soseşte devreme, dar este destul de răcoroasă.
Deseori, datorită vânturilor proaspete primăvăratice din
lunile aprilie şi mai, coasta Mării Negre este chiar mai
răcoroasă decât câmpiile întinse ale României.
Oraşul Tulcea este fericit situat la o cotitură mare a Dunării, ultima înainte de a se despărţi. Munca râului nu este în totalitate
terminată aici, stânci joase rămânând acolo unde apa nu a reuşit să
sape pământul.
Tulcea este la graniţa dintre pământurile agricole mai înalte de
la sud şi o serie de lacuri mici şi pâraie de la nord faţă de râu
cam vreo doi-trei km în ţinuturile inundate, care menţin lăţimea
fluviului ce vine dinspre Galaţi.
Populaţia
Tulcea este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, cu o populaţie
de 91.875, fiind considerat un oraş de talie medie în România (doar
câteva oraşe au peste 150.000 de locuitori în ţară).
Astăzi oraşul are un procent de 91% etnici români, lipovenii
fiind următorul popor majoritar, reprezentând 3% din populaţia
oraşului. Aproximativ 1.300 de turci şi 1250 de rromi mai trăiesc în
Tulcea, plus 800 de aromâni (din sud-vestul Balcanilor) şi câte 500
de ucraineni, ruşi şi greci. Câte 50 de germani, italieni şi unguri
au decis ca Tulcea să fie casa lor, iar primăria raportează un
singur albanez. Toată lumea ar trebui să aibă cel puţin un singur
reprezentant.
Religia
Într-o regiune care a fost cândva majoritar musulmană din cauza
locuitorilor tătari şi turci, înfrângerea Imperiului Otoman a adus o
scădere dramatică în domeniul credinţei din anul 1878 până în a
treia decadă a secolului XX, când turcii au fost repatriaţi şi mai
mulţi români s-au mutat aici.
Oraşul este bine romanizat acum, 96% din populaţie fiind de
credinţă creştin ortodoxă, 1,5% din restul fiind parte din, pe
vremuri majoritari, musulmani, 1,2% creştini de credinţă veche, 350
catolici, 150 de baptişti şi puţin din celelalte credinţe, inclusiv
2 luterani (un număr scăzut faţă de cel de dinaintea războiului de
independenţă, când erau aici mulţi germani luterani).
Toate numerele de telefon din Tulcea încep cu(267) or (367),
în funcţie de serviciul de telefonie, fie operatorul vechi naţional
Romtelecom sau nou-intraţii pe piaţa telecomunicaţiilor.
Ca să sunaţi la Tulcea, trebuie să nu formaţi cifra
0 de la începutul numărului, astfel încât (0267) să devină (267).
În privinţa numerelor din reţeaua mobilă, procedaţi la fel, astfel
încât (07xx) devine (7xx). Atât serviciul de telefonie fixă cât şi
cel mobil au şase numere după cele iniţiale, specifice fiecărui
judeţ.
Pentru o presupusă zonă somnoroasă, unde viaţa ar trebui să se
scurgă la fel de încet precum apa, Tulcea deţine o listă
surprinzătoare de hotspot-uri în oraşul capitală!
Deep
2, Strada Portului Nr. 40
în Tulcea
Pe strada
spre port. +40
(745) 075 813.
Old
Times Pub, Strada Podgoriilor Nr. 118
în Tulcea
Un
sentiment românesc într-un pub clasic englezesc. +40
(743) 035 285.
Pizzeria
Datino, Strada Pogoriilor Nr. 34
în Tulcea
În zona parterului, pe
strada cu pub-ul Old Times.
Hotel
Delta, Strada Isaccei Nr. 2
în Tulcea
Un hotel
stabil cu wireless foarte bun. +40 (240) 514 720.
Hotel
Rex, Strada Toamnei Nr. 1
în Tulcea
Un hotel măreţ, cu dotări
la fel de mari şi wireless, în centrul financiar al oraşului. +40
(240) 511 354.
Internet Cafe-uri
Future Games,
Strada Isaccei nr. 12
în Tulcea
Aproape
de Piaţa Republicii.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Înfloritorul Port Tulcea
Tulcea, la sfârşitul secolului XIX,
aglomerase malul râului cu docuri pentru transportul
fluvial în Basarabia, Dobrogea şi celelalte puncte din
vest.
Istoria Timpurie a oraşului Tulcea
Monumentul Independenţei
Sus pe un piedestal măreţ în
vârful unui deal, supraveghind
Dunărea, monumentul comemorează soldaţii români ce au
participat în ultima bătălie a lungului război ruso-turcesc
care într-un final a izgonit turcii din
Dobrogea otomană.
Aegyssus (Tulcea) în Scythia Minoră
Aici parte a Imperiului Bizantin
timpuriu, Tulcea a fost pentru multă vreme inclusă în
regiunea coezivă Dobrogea.
Oraşul a fost fondat în secolul VIII î.Hr. sub numele
de Aegyssus, menţionat în documentele lui Diodorus.
Ovid a făcut referire la el în Ex Ponto, spunând că numele
oraşului ar fi provenit de la cel al fondatorului, un dac pe nume Carpyus Aegyssus.
Grecii au înfiinţat un port în locul curent al oraşului Tulcea,
pentru a deservi bărcile lor comerciale care circulau pe
principalele braţe ale Deltei.
Aegyssus a devenit cunoscut ca "pragul Deltei" pentru
comercianţii greci şi s-a dezvoltat natural ca un important
oraş-port intern unde bunurile erau transportate către reţeaua
rutieră ce lua naştere atunci.
Până în secolul I, Aegyssus a intrat sub controlul
romanilor, iar importanţa funcţională a oraşului a crescut,
garnizoane romane find înfiinţate aici pentru a apăra graniţa
nord-estică a imperiului şi punctul comercial dunărean. Romanii au
construit fortăreaţa lor regulată, cu ziduri de apărare înalte şi
turnuri, unele încă vizibile de pe Dealul Independenţei.
Imperiul Roman a cedat conducerea regiunii Imperiului Bizantin
în jurul secolului VIII, iar mai târziu, în secolele X-XIII, în
regiune au domnit genovezii.
Tulcea a făcut parte din statele locale dobrogene
Balik/Balica, Dobrotitsa/Dobrotici şi, pentru o scurtă vreme după
1390, a fost condusă de domnitorul Valahiei Mircea cel Bătrân, până
când turcii au preluat controlul regiunii în 1420, după decesul lui
Mircea.
Tulcea otomană 1420 - 1878
Timp de 458 de ani, Tulcea a rămas un important
oraş-port în Imperiul Otoman, iar industria sa constructoare de vase
era importantă comerţului fluvial. De asemenea, tot aici se reparau
navele şi existau locuri pentru ancorarea multora dintre ele.
Pe lângă etnicii turci din regiune, Tulcea în secolele XVII şi
XVIII era un centru regional pentru un număr semnificativ de etnici
ruşi, valahi, transilvăneni, bulgari şi tătari, care înconjurau
Tulcea, fiecare cu aşezările lor, o tradiţie care s-a păstrat până
în secolul XX.
La începutul celei de-a cincia decadă a secolului XIX, germanii
au început să imigreze în regiunea din nordul Dobrogei, sub
guvernarea imperiului turc.
Cunoscuţi ca germani dobrogeni, ei au înfiinţat comunităţi în
Tulcea, cum erau cele periferice de la Cataloi spre sud (unde se
află aeroportul din Tulcea astăzi) şi Malcoci spre est.
Guvernul turcesc a acordat Tulcei statutul de oraş în
anul 1860, când a devenit capitala provinciei, iar importanţa sa a
crescut în timpul anilor de război de la mijlocul secolului XIX,
când Rusia de la nord şi noua naţiune românească de la vest s-au
aliat în confruntarea împotriva otomanilor.
În anul 1878, forţele combinate ale armatelor ruse şi române au
reuşit să cucerească Dobrogea otomană, iar întreaga regiune a
devenit pradă de război a celor două naţiuni victorioase.
România a acordat Rusiei teritoriul Basarabiei de la
nord şi est de Tulcea, în schimb Rusia permiţând României să ocupe
regiunea Dobrogea dintre Dunăre şi Marea Neagră, pentru prima dată
ca naţiune, şi pentru prima dată sub conducere valahă din anul 1419.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Rest România SRL
Aveţi
mai multe informaţii despre
? Daţi-ne de ştire!
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
