Bine aţi venit la Târgu Jiu în frumosul judeţ Gorj din regiunea Oltenia din România! Vedeţi tradiţiile de Oltenia în Târgu Jiu, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Gorj. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Târgu Jiu până la alte oraşe din Gorj, cum ar fi TarguJiu.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Târgu Jiu şi Târgu Jiu sunt oraşe în judeţul Gorj. Regiunea Oltenia este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Târgu Jiu în judeţul Gorj, parte a regiunii Oltenia din România! Descoperiţi istoricul Târgu Jiu şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Oltenia dezvăluindu-se în istoricul judeţ Gorj. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Târgu Jiu, sau alte activităţi grozave mai departe în TarguJiu şi judeţul Gorj.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Localizare: Oraşul este aşezat în zona geografică a Subcarpaţilor
Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai
întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpaţii
Gorjului la nord şi Dealul Bran, la sud, la confluenţa Amaradiei
Pietroasei cu Jiul.
Se întinde pe o lungime de 13 km. de la nord la sud
şi 10 km. de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.
Vecini
* Nord - comunele Stăneşti şi Turcineşti şi cu oraşul Bumbeşti-Jiu * Est - comunele Bălăneşti şi Scoarţa * Sud - comunele Dăneşti şi Drăguţeşti * Vest - Băleşti şi Leleşti
Clima
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără
îngheţ, cu precipitaţii neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre
nord, pe Valea Jiului.
Temperatura aerului, variază în limite largi ca
urmare a diferenţelor mari de altitudine a reliefului.
Mediile anuale
sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe
munţii cu altitudini mijlocii şi de 0° C sau sub 0° C pe munţii înalţi.
Pensiunea oferă şi numeroase posibilităţi de recreere : teren de tenis (pe zgură), teren de minifotbal pe iarbă şi teren de volei, piscină la standarde europene, discotecă în aer liber.
La parterul pensiunii este un living spaţios unde vă puteţi relaxa după o plimbare pe vale sau dacă este iarnă se poate savura o cafea la căldura şemineului.
În dotarea pensiunii : biliard, masă de tenis, teren de tenis, plajă pe malul râului Blahniţa, bar, bucătărie echipată aragaz , combină frigorifică , cuptor microunde ), calculator cu conexiune la internet.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Târgu Jiu
Târgu Jiu
Oraşul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi
care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre
vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a
localităţii.
Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de
către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu
păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor
apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legatura
între Dunare, Transilvania şi Gorj. În preajma sa staţionau unităţi
militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul
războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform
mărturiilor istorice, a trecut prin localitate.
Eruditul om de cultură
gorjean Alexandru Ştefulescu susţine într-o lucrare a sa despre Târgu
Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o staţiune
comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu
Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a oraşului un
mozaic, tiglă şi cărămizi romane, precum şi ceramică asemănătoare celei
descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu.
Oraşul este menţionat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de
"Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea
cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima
dată în documente având calitatea de târg.
Cu timpul, în izvoarele
istorice apar şi menţiuni ce indică o cristalizare a vieţii orăşeneşti.
Oraşul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea,
este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor
orăşeneşti un jude şi mai mulţi pârgari.
În secolele XVI-XVII, istoria
oraşului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru
hotărnicirea proprietăţii Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a
unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-şi
cumpere noi suprafeţe de pământuri.
În secolul al XVII-lea Târgu Jiul îndeplineşte funcţia de reşedinţă
a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restrişte, pe unii
domnitori ai ţării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin
Brâncoveanu. În anul 1631 oraşul a fost teatrul conflictului dintre
trupele boierului Matei Basarab şi cele ale lui Leon Vodă Tomşa.
În anul
1716, la Târgu Jiu şi Bengeşti au fost înfrânte cetele trimise de către
Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva
acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri
gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de
fărădelegile boierilor Băleanu şi Ştirbei, partizani ai turcilor.
La
sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul celui următor, oraşul este
supus jafurilor unor bande turceşti, pasvangii la 1800, cârjalii şi
adalăii la 1814-1815.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea oraşul este martorul unor
evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la
Bucureşti, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găseşte elemente
favorabile marilor sale planuri, pe care le va susţine câteva zile mai
târziu pe Câmpia Padeşului.
În anul revoluţionar 1848, locuitorii
oraşului, în prezenţa reprezentanţilor guvernului provizoriu
demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei.
Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna
anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie
1916.
"Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile,
cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărându-şi cu
vitejie căminurile".
Din rândul populaţiei gorjene s-a ridicat şi tânăra eroină Ecaterina
Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al oraşului, care şi-a dat
viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc în timpul luptelor de la
Mărăşeşti din 1917.
Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum şi a
celorlalţi eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui
Constantin Brâncuşi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate
meridianele globului.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Târgu Jiu este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Gorj,
Oltenia, România.
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
