Ţara Oaşului

/\  Carei  Satu Mare  Ţara Oaşului

Ţara Oaşului din Judeţul Satu Mare

Ţara Oaşului este situată pe itinerarul Satu-Mare - Sighetul Marmaţiei la apoximativ 50 km de Satu Mare. Este o depresiune intramontană situată între ramele munţilor Oaş şi Gutâi cu ramificaţiile lor şi cuprinde o suprafaţă de 614 km2.

Ţara Oaşului este o superbă zonă montană, cu izvoare naturale, păduri şi păşuni. Atracţia principală însă este originalitatea şi unicitatea tradiţiilor şi obiceiurilor populare.

Mai multe informaţii vor fi aici în curând despre oraşul Ţara Oaşului în regiunea Maramureş din România!

Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Ţara Oaşului sau judeţul Satu Mare, vă rugăm să ne spuneţi acum!

Atracţii turistice

Zona Ţării Oaşului, situată pe itinerarul Satu Mare – Sighetul Marmaţiei, este o zonă complexă, cu obiective valoroase şi felurite: peisaje atractive, artă populară şi folclor. Dintre peisajele cele mai căutate mentionăm: Luna Şes cu vârful Pietroasa, depresiunile Puturoasa şi Cămărzana, Valea Măriei, Lacul Călineşti-Oaş cu dealul Jelenic, zona Şelatruc, văile pârâurilor Tur, Râul Mare şi Turţ.

Sâmbra oilor – vârful Bradului (1 093 m):

Prin punctul cel mai înalt al pasului Huta trece şoseaua Satu Mare – Sighetul Marmaţiei. În acest punct se află graniţa Munţilor Oaşului cu Munţii Gutâi şi a depresiunii Ţării Oaşului cu Depresiunea Maramureşului. Aici este organizat anual, în luna mai, festivalulfolcloric Sâmbra Oilor. De aici porneşte o cărare spre est către vârful Bradului. Timpul necesar dus-întors: 3 ore. Împrejurimile pasului Huta sânt folosite în perioada de iarnă ca loc pentru practicarea schiului.

Valea Râului Mare – Şelatruc:

Punct de plecare din localitatea Huta-Certeze, în amonte, pe un drum pietruit ce înaintează paralel cu valea pârâului. Se observă succesiunea defileelor cu depresiuni mărunte. Pe alocuri sunt stânci abrupte, iar în albia pârâului cataracte. La capătul drumului se află cabana forestieră Şelatruc. Lângă cabană este amenajat un mic lac. De aici se pot efectua drumeţii pe vârful Buianului (1 147m), care se află la vest (timp necesar 1 oră) şi pe vârful Rotunzilor (1 241m). La est, zona vârfului Rotunzilor, formează cumpăna apelor între aflunţii Turului, Tisei, Smeşului. Este patria cerbilor carpatini şi a vulturilor.

Valea Turului – Muntele Tâmpa – Cabana Vrăticel:

Punctul de plecare este oraşul Negreşti-Oaş. De aici se pot organiza drumeţii pe culmea Tâmpa – un platou întins, aşezat la est de cabană. Culmea Tâmpa este acoperită cu păşuni şi presărată cu o mulţime de izvoare, fiind un loc minunat pentru tabere de corturi.

Valea Turului – având din Negreşti-Oaş până la izvor o lungime de 15 km – este o vale pitorească presărată cu ziduri, colonade andezitice, cataracte. Depresiunile alternează cu părţi înguste. La km 9 se află un loc de popas şi o cabană forestieră. De-a lungul văilor se observă inversiune de vegetaţie – în vale apar specii de răşinoase, sus, pe versanţi, făgete. Urşii şi cerbii trăiesc în numar mare.

Valea Talnei – Luna Şes – Vârful Pietroasa:

Este unul dintre cele mai interesante itinerare turistice din ţară. Punctele de plecare spre acest ţinut sunt localităţile Negreşti-Oaş şi Vama. Drumul pietruit porneşte spre est în interiorul munţilor Gutâi, munţi de origine vulcanică. La început se traversează o zonă piemontană ce s-a format între munţii Gutâi şi depresiunea Oaşului, cu dealuri uşor ondulate şi văi largi. Casele se răsfiră de-a lungul drumului până la Cornetul Vămii, unde se extrag andezite piroxenice, materiale de construcţie valoroase.

În continuare, drumul urcă paralel cu pârâul Talna Mare. Acest pârâu are afluenţii Brada, Pietroasa. În platoul Luna Şes se pot organiza drumeţii, priveliştea fiind fantastică. Drumul urcă in continuare spre Vârful Pietroasa, Există posibilitatea de a urca pe acest drum şi cu maşina. Priveliştea pe care o oferă acest vârf este unică. Se observă toată depresiunea Oaşului şi chiar mai departe pana la Carpaţii Ucrainei.

Spuneţi-ne câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!

Căi de acces:

1. Pe şosea de la Satu Mare porneşti spre EST pe DN 19 Satu Mare-Sighetul Marmaţiei la aproximativ 50 km. Durata: ~40 min;
2. Cu trenul de la Satu Mare la Bixad. Durata:~ 1 oră 30 min (52 km);
3. Pe şosea de la Baia Mare porneşti spre NV în direcţia Satu Mare pe DN 18, în localitatea Seini se face dreapta pe drumul judeţean ce leagă Seini de Oraşu Nou. De la Oraşu Nou se intră pe DN19.Durata: ~40 min, apox. 50 km;
4. Pe şoseaua DN 19, Sighetul Marmaţiei-Satu Mare în direcţia VEST la apox 55 km. Durata: 1 oră.

Ţara Oaşului se întinde de la Turţ - Gherţa Mare - Gherţa Mica (în limita vestică) pâna la pasul Huta - 640 m alt (în limita estică) şi de la Cămărzana (în nord) coboară în sud pâna la munţii ce împrejmuiesc localităţile Oraşu Nou - Racşa - Vama.

Ţara Oaşului cuprinde următoarele comune şi sate apărţinătoare:
- Oraşu Nou (comună)
- Prilog,Racşa,Remeţi,Oraşu Nou-Vii (sate);
- Certeze (comună) - Huta Certeze şi Moişeni (sate);
- Vama (comună) - Vama Bai (sat);
- Călineşti-Oaş (comună) - Lechinţa,Coca,Dumbrava (sate);
- Târşolţ (comună) - Aliceni (sat);
- Trip Băi, Boineşti, Bixad,Cămârzana (sate);
- Negreşti-Oaş (oraş).

Depresiunea Oaş prezintă altitudini maxime de 400-500 m. Localităţile sunt aşezate dealungul văilor ce străbat Ţara Oaşului. În partea de nord este bazinul Lechincioarei care cuprinde Valea Mare, Valea Semănaturii şi Valea Lechincioarei. În partea de sud Ţara Oaşului este străbatută de râul Tur şi afluenţii Alb şi Rău.

Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului. În acel document, Ţara Oaşului e pomenită ca "Terra Awas". Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din termenul de Awas (Oaş), care înseamnă runc (despădurire,"curătură", "luminiş"). Ţara Oaşului este consemnată şi-n Cronica lui Grigore Ureche.