Bine aţi venit la Slatina în frumosul judeţ Olt din regiunea Oltenia din România! Vedeţi tradiţiile de Oltenia în Slatina, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Olt. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Slatina până la alte oraşe din Olt, cum ar fi Slatina.

 Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Ghidul Străinilor pt România!
 
 
Citeşti mai mult în Rest România

Ghidul Străinilor pt România!

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest România!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii înregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă înregistra acum!

 
Advertise with Rest Romania!
Need be seen by thousands of English-speaking tourists?
 Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest România
 
Vă Rugam!
Vă place munca noastră? Vă rugăm să ne ajutaţi să continuăm prin mica Dvs. donaţie!
VĂ MULŢUMIM!
Declaraţie de Confidenţialitate
iKobo Money Transfer
 

 

 Slatina

Caută:
 În Judeţul Olt
===INTRODUCTION================================================

Harţi   Activităţi   Istorie   Linkuri

/\  Balş  Caracal  Corabia  Radomireşti  Slatina

 

Slatina din Judeţul Olt
 
Judeţul Olt este în regiunea Oltenia

Slatina din Judeţul Olt

Slatina este capitala judeţului Olt, Oltenia, România.

 
 
 
 
Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Slatina sau judeţul Olt, vă rugăm să ne spuneţi acum!

Slatina

 

 

 
 
Adăugăm mai multe informaţii pe această pagină şi revizuim conţinutul în această lună.  Reveniţi mai târziu dacă doriţi!  Trimiteţi-ne un E-Mail pentru mai multe informaţii!
 

Slatina

Centrul oraşului

 

 

Obiective turistice

* Muzeul Judeţean Olt- cu două secţii: istorie şi artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a paleoliticului descoperite pe Valea Darjovului, interesante costume populare, cusături şi ţesături specifice zonei.
* Biserica Troiţei - cea mai veche construcţie din oraş, ridicată în 1645 şi renovată în 1729.
* Catedrala - construită în 1782 de Ionaşcul Cupetul, mare negustor din localitate şi pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
* Pădurea Srehareţ - frumos parc natural cu un lac de acumulare.
În pădure se află:
# Schitul Strehareţ - construit între 1664-1668, reparat în 1844,
# Schitul Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazu, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.

Moştenirea Culturală şi Istorică

Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult, dar sunt există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală.

Mănăstirile din Slatina

* Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstuită de Mihai Viteazu în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
* Mănăstirea Strehareti, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a fost terminată în 1672
Bisericile care fac parte din moştenirea culturală a oraşului Slatina sunt:
* “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
* “Sfântul Nicolae” din deal (1700);
* “Adromirea Maicii Domnului” (1736);
* “Sfinţii Împăraţi” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793, cu fresce pictate în anul 1899);
* “Sfântul Ion Boezatorul” (1796);
* “Birth of the Virgin” (1802);
* “Holy Princes” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831);
* Cimitirul “Sfântul Nicolae” (1820-1821);
* "Sfântul Gheorghe” Ionaşcu (1872-1877], cu fresce pictate de Tatarascu);
* “Sfântul Nicolae” (1937).

Alte obiective

Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în pesisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt 81 de structuri, constuite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi renovari din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.
Clădiri istorice se pot găsi şi pe următoarele străzi: Poboran (3), Dinu Lipatti (18), Gradiniţei (6) şi Fraţii Buzesti (15), toate construite între anii 1780 şi 1902. Din acest grup arhitectural se remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primaria Slatina (1905), Secţia de Etnografie a muzeulului judeţului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), şi vechiul sediu al Băncii Naţionale a României din Slatina (1908).
În ciuda a faptului că Slatina este unul dintre puţinele oraşe din România al căror centru istoric a fost conservat, condiţia în care se află aceste construcţii nu este una prea bună. În general aceste case sunt deţinute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu îşi permit restaurarea acestor construcţii.
Un obiectiv demn de menţionat este podul care traversează râul Olt, construit între anii 1888-1891. Podul, constuit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România. În plus faţă de valoarea sa practică şi estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectura, idee lansată la Expoziţia Mondială de la Paris, din anul 1889. Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a fost constuit în anul 1925 de către D. Mataoanu. Ion Irimescu a creat în anul 1968 obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Slatina.

Spuneţi-ne câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!

Pentru mai multe lucruri grozave de făcut, vedeţi de asemenea Slatina, Judeţul Olt şi regiunea Oltenia.

 

Mai jos sunt listati câtiva agenti locali care va pot ajuta cu rezervarea si organizarea de tururi locale din zona Slatina .

(c 2005, 2006, 2007 Rest Romania SRL, All Rights Reserved Agenti Curând! Click aici pentru oferte de publicitate pt Agenti,
Aveţi mai multe informaţii despre agenţi? Daţi-ne de ştire! Apăsaţi pe link-ul E-mail aici!
Email Agents Coming Soon (admin@restromania.ro?subject=New Website http://www.restromania.com/Advertising 0788 029 0143  FAX: 031 710 7036 
 

 

Daţi click pentru o versiune mai mare a judeţului Olt
==> Vâlcea ==> Argeş ==> Teleorman ==> Dolj ==> Piteşti ==> Drăgăşani ==> Slatina ==> Balş ==> Caracal ==> Radomireşti ==> Corabia ==> Turnu Măgurele ==> Olt

 
    Vedeţi o hartă rutieră a zonei Slatina

Vedeţi mai multe Hărţi despre România şi oraşul Slatina la

  

Vedeţi alte oraşe din judeţul Olt aici, şi despre Slatina aici

Localităţi în jurul nordului şi centrului Oltului:
Slatina  Scorniceşti  Dejeşti  Ciomăgeşti  Topana  Leleasca  Dobroteasa  Sâmbureşti  Vultureşti  Cungrea  Spineni  Făgeţelu  Bărăşti  Poboru  Verguleasa  Tătuleşti  Coloneşti  Optaşi-Măgura  Negreni  Oporelu  Deleni  Mogoşeşti  Jitaru  Vităneşti  Corbu  Icoana  Movileni  Potcoava  Bălteni  Ciureşti  Perieţ  Schitu  Milcov  Slătioara  Piatra  Bârza  Piatra-Olt  Găneasa  Balş  Baldovineşti  Oboga  Vulpeni  Dobreţu  Iancu Jianu  Morunglav  Pleşoiu  Strejeşti  Grădinari  Cârlogeni  Priseaca  Teslui  Curtişoara  Valea Mare  Zorleasca  Arceşti-Cot 

For other towns in OTHERREGION, please see our OTHERPAGENAME section!

Prezentare geografică

Geografic vorbind, municipiului Slatina este poziţionat pe un culoar larg, bine conturat şi delimitat, în zona de contact dintre Piemontul Getic şi Câmpia Olteniei.
De fapt, aşezarea geografică a municipiului Slatina, sub aspect morfologic, se limitează sectorului de vale a râului Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia şi se delimitează la nord cu prelungirile sudice ale marii unităţi cunoscută în literatura de specialitate podişul „Piemontul” Getic şi anume, prin subdiviziunile acestuia de est prin Dealurile Olteţului, la nord Platforma Cotmeana, la vest parte din Câmpia Boianului.
La sud sectorul de vale este delimitat de subdiviziunea Câmpiei Romanaţiului cu contact pe malul stând al râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul Slatina este situat în zona de nord a judeţului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei.
Oraşul se circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a Platformei Cotmeana.
Din punct de vedere altimetric, oraşul este dispus între 160-175 m şi 110-112m. Văile care străbat Municipiul Slatina de la nord-est la sud-est sunt: Strehareţ, Sopot, Clocociov şi Milcov (Urlătoarea).
Ele au caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza teraselor şi din precipitaţii.
 

Mai jos sunt listate câteva hoteluri şi pensiuni locale prin zona Slatina .

Hotel Parc, Str. Crişan, nr.1 în Slatina
Apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, acceptă card, lift, sală de conferinţe, masaj, frizerie.
0249 430391  
Hotel Est, Str. Silozului, nr.2 în Slatina
Hotelul are în dotare camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, sală de conferinţe, teren de sport, duş, tv.
0249 434171  
Hotel Paradis 2000, Str. Dinu Lipatti, nr.31 în Slatina
Cazare în apartamente, camere single, camere duble, bar de zi, bar de noapte, acceptă card, sală de conferinţe, frigider, minibar.
0249 416218  
 

 

Vedeţi de asemenea şi judeţul Olt pentru acomodare în oraşe învecinate.

Codul zonal pentru Slatina şi judeţul Olt este (2AA) sau (3AA)
Vedeţi de asemenea şi Telefoane şi Sunatul în România  
 
===ISTORIE================================================
From the Rest Romania Website at

Istorie

 

Istoricul Oraşului Slatina

Slatina

 

 

Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unei aşezări umane pe vechea vatră a oraşului, aparţinând culturii „de prund”. Relevante sunt rezultatele cercetărilor mai recente constând în resturi ceramice din cultura Vădastra şi Coţofeni.

Totodată, zona a fost locuită şi de triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidenţa la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului Slatina s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramică romană de lux (terra sigillata) şi comună, tezaure monetare. Două aşezări romane au fost identificate la Slatina, în punctul Strehareţi şi în cartierul Cireaşov.
Atestarea materială a locuirii acestui areal este mai slabă pentru secolele IV-VII p.Ch., însă pentru secolele VIII-XIII există dovezi de locuire, unele aparţinând Culturii Dridu şi Vădastra, iar altele purtând urmele migraţiilor pecenegilor, cumanilor şi tătarilor.
Slatina a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca medievală, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor braşoveni.
În iunie 1522, la Slatina, Radu de la Afumaţi îi învinge pe turcii otomani.
În timpul domniei lui Vlad Vintilă (1532-1535) este emis un act care menţionează „cetatea de scaun Slatina”
Mihai Viteazul ia măsuri pentru restaurarea mănăstirii Clocociov, de la Slatina, ca răsplată pentru serviciile aduse de populaţie în demersurile sale politice.
În epoca modernă, Slatina a trăit din plin Revoluţia de la 1821. Aici, Tudor s-a întâlnit cu căpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat în zonă stilul arhitectural „Tudor”.
Slătinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au urmat: Revoluţia de la 1848, Unirea Moldovei cu ţara Românească din 24 ianuarie 1859, Războiul de independenţă – 1877, Răscoala ţărănească de la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul şi Al Doilea Război Mondial.
 
 
 

http://www.primariaslatina.ro/ Site-ul Primariei Slatina.

 
From the Rest Romania Website at
Apăsaţi aici pentru o traducere neoficială a Licenţei GNU pentru Documentaţie liberă  în limba română. Versiunea oficială este "GNU Free Documentation License" în limba engleză.
Mare parte a conţinutului acestei pagini este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori profesionali (vedeţi disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune ulterioară publicată de Fundaţia Free Software; cu Secţiunile Invariante capul paginii, josul paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga şi dreapta, comune website-urilor Rest România, fără texte deasupra şi dedesubt. O copie a licenţei este inclusă în secţiunea intitulată "Licenţa GNU pentru Documentaţie Liberă".