Bine aţi venit la Slatina în frumosul judeţ Olt din regiunea Oltenia din România! Vedeţi tradiţiile de Oltenia în Slatina, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Olt. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Slatina până la alte oraşe din Olt, cum ar fi Slatina.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Slatina şi Slatina sunt oraşe în judeţul Olt. Regiunea Oltenia este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Slatina în judeţul Olt, parte a regiunii Oltenia din România! Descoperiţi istoricul Slatina şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Oltenia dezvăluindu-se în istoricul judeţ Olt. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Slatina, sau alte activităţi grozave mai departe în Slatina şi judeţul Olt.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
* Muzeul Judeţean Olt- cu două secţii: istorie şi artă populară -
prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a
paleoliticului descoperite pe Valea Darjovului, interesante costume
populare, cusături şi ţesături specifice zonei.
* Biserica Troiţei - cea mai veche construcţie din oraş, ridicată în
1645 şi renovată în 1729.
* Catedrala - construită în 1782 de Ionaşcul Cupetul, mare negustor din
localitate şi pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
* Pădurea Srehareţ - frumos parc natural cu un lac de acumulare.
În
pădure se află:
# Schitul Strehareţ - construit între 1664-1668, reparat în 1844,
# Schitul Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazu, reconstruit în 1645
de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.
Moştenirea Culturală şi Istorică
Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult,
dar sunt există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală.
Mănăstirile din Slatina
* Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab,
reconstuită de Mihai Viteazu în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul
Dinicu Buicescu)
* Mănăstirea Strehareti, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a
fost terminată în 1672
Bisericile care fac parte din moştenirea culturală a oraşului
Slatina sunt:
* “Sfânta Treime” (1645, cu fresce pictate în anul 1851);
* “Sfântul Nicolae” din deal (1700);
* “Adromirea Maicii Domnului” (1736);
* “Sfinţii Împăraţi” (începută în secolul XVIII, reconsolidată în 1793,
cu fresce pictate în anul 1899);
* “Sfântul Ion Boezatorul” (1796);
* “Birth of the Virgin” (1802);
* “Holy Princes” (1802-1806; cu fresce pictate în anul 1831);
* Cimitirul “Sfântul Nicolae” (1820-1821);
* "Sfântul Gheorghe” Ionaşcu (1872-1877], cu fresce pictate de Tatarascu);
* “Sfântul Nicolae” (1937).
Alte obiective
Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal
în pesisajul urban din centrul vechi al oraşului. Ele sunt situate pe
strada Lipscani şi strada Mihai Eminescu pe ambele părţi. În total sunt
81 de structuri, constuite între anii 1860-1938 în unul din următoarele
stiluri: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco şi
renovari din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un
spaţiu comercial, iar la etaj un spaţiu rezidenţial.
Clădiri istorice se pot găsi şi pe următoarele străzi: Poboran (3),
Dinu Lipatti (18), Gradiniţei (6) şi Fraţii Buzesti (15), toate
construite între anii 1780 şi 1902. Din acest grup arhitectural se
remarcă următoarele clădiri: Liceul Radu Greceanu (1891), Primaria
Slatina (1905), Secţia de Etnografie a muzeulului judeţului Olt, Casa
Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), şi vechiul sediu al Băncii
Naţionale a României din Slatina (1908).
În ciuda a faptului că Slatina este unul dintre puţinele oraşe din
România al căror centru istoric a fost conservat, condiţia în care se
află aceste construcţii nu este una prea bună. În general aceste case
sunt deţinute de proprietari cu venituri mici (pensionari), care nu îşi
permit restaurarea acestor construcţii.
Un obiectiv demn de menţionat este podul care traversează râul Olt,
construit între anii 1888-1891. Podul, constuit de inginerul Davidescu,
este primul pod de metal peste un râu din România. În plus faţă de
valoarea sa practică şi estetică, podul este una dintre primele
încercări de a folosi fierul în arhitectura, idee lansată la Expoziţia
Mondială de la Paris, din anul 1889. Monumentul “Ecaterina Teodoroiu” a
fost constuit în anul 1925 de către D. Mataoanu. Ion Irimescu a creat în
anul 1968 obeliscul “Slatina 600”, cu ocazia celebrării a 600 de ani de
la atestarea documentară a oraşului Slatina.
Geografic vorbind, municipiului Slatina este poziţionat pe un culoar
larg, bine conturat şi delimitat, în zona de contact dintre Piemontul
Getic şi Câmpia Olteniei.
De fapt, aşezarea geografică a municipiului
Slatina, sub aspect morfologic, se limitează sectorului de vale a râului
Olt cu dezvoltarea pe dreapta a acestuia şi se delimitează la nord cu
prelungirile sudice ale marii unităţi cunoscută în literatura de
specialitate podişul „Piemontul” Getic şi anume, prin subdiviziunile
acestuia de est prin Dealurile Olteţului, la nord Platforma Cotmeana, la
vest parte din Câmpia Boianului.
La sud sectorul de vale este delimitat
de subdiviziunea Câmpiei Romanaţiului cu contact pe malul stând al
râului Olt cu Câmpia Boianului. Municipiul Slatina este situat în zona
de nord a judeţului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului
Olt, pe ultimele coline alePlatformei Cotmeana (subdiviziune a
Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei.
Oraşul se
circumscrie ca unitate fizico-geografică la extremitatea sud-vestică a
Platformei Cotmeana.
Din punct de vedere altimetric, oraşul este dispus între 160-175 m
şi 110-112m. Văile care străbat Municipiul Slatina de la nord-est la
sud-est sunt: Strehareţ, Sopot, Clocociov şi Milcov (Urlătoarea).
Ele au
caracter permanent, fiind alimentate din izvoare situate la baza
teraselor şi din precipitaţii.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Slatina
Slatina
Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unei aşezări umane
pe vechea vatră a oraşului, aparţinând culturii „de prund”. Relevante
sunt rezultatele cercetărilor mai recente constând în resturi ceramice
din cultura Vădastra şi Coţofeni.
Totodată, zona a fost locuită şi de
triburile geto-dacice din ramura acilor, având rezidenţa la Acidava, pe
malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan. Pe raza municipiului Slatina
s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramică romană de lux (terra
sigillata) şi comună, tezaure monetare. Două aşezări romane au fost
identificate la Slatina, în punctul Strehareţi şi în cartierul Cireaşov.
Atestarea materială a locuirii acestui areal este mai slabă pentru
secolele IV-VII p.Ch., însă pentru secolele VIII-XIII există dovezi de
locuire, unele aparţinând Culturii Dridu şi Vădastra, iar altele purtând
urmele migraţiilor pecenegilor, cumanilor şi tătarilor.
Slatina a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca
medievală, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu
(1364-1377) acorda scutire de vamă la Slatina tuturor negustorilor
braşoveni.
În iunie 1522, la Slatina, Radu de la Afumaţi îi învinge pe turcii
otomani.
În timpul domniei lui Vlad Vintilă (1532-1535) este emis un act care
menţionează „cetatea de scaun Slatina”
Mihai Viteazul ia măsuri pentru restaurarea mănăstirii Clocociov, de
la Slatina, ca răsplată pentru serviciile aduse de populaţie în
demersurile sale politice.
În epoca modernă, Slatina a trăit din plin Revoluţia de la 1821.
Aici, Tudor s-a întâlnit cu căpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul
politic a imprimat în zonă stilul arhitectural „Tudor”.
Slătinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au
urmat: Revoluţia de la 1848, Unirea Moldovei cu ţara Românească din 24
ianuarie 1859, Războiul de independenţă – 1877, Răscoala ţărănească de
la 1907, Unirea Principatelor din 1918, Primul şi Al Doilea Război
Mondial.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".