Bine aţi venit la Sighişoara în frumosul judeţ Mureş din regiunea Transilvania din România! Vedeţi tradiţiile de Transilvania în Sighişoara, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Mureş. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Târgu Mureş până la alte oraşe din Mures, cum ar fi Sighisoara.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Târgu Mureş şi Sighişoara sunt oraşe în judeţul Mureş. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Sighişoara în judeţul Mureş, parte a regiunii Transilvania din România! Descoperiţi istoricul Târgu Mureş şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Transilvania dezvăluindu-se în istoricul judeţ Mureş. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Sighişoara, sau alte activităţi grozave mai departe în TarguMures şi judeţul Mures.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Sighişoara (în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină
Saxoburgum) este un oraş situat în judeţul Mureş, Transilvania, România.
Municipiul are o populaţie de 32.287 locuitori (2002).
Cetatea Sighişoara cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate
orăşenească din Transilvania a primit de-a lungul timpului apelative
ca: Perla Transilvaniei, mărgăritar al Transilvaniei, Nürnberg
transilvănean. Sighişoara ni se înfăţişează ca un veritabil oraş-muzeu,
oferind vizitatorului modern şansa rară de a realiza o întoarcere în
timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.
Sighişoara este inclusă în anul 1999 în patrimoniul UNESCO, fiind
considerată cel mai bun exemplu din Transilvania şi din Europa centrală,
pentru un fost oraş de meşteşugari şi agricultori, lucru documentat prin
formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porţi carosabile şi curţi
interioare.
Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este cetatea
medievală, cu turnuri, bastioane, biserici şi case de locuit bine
păstrate până în zilele noastre: Turnul cu Ceas este principalul punct
de intrare în cetate - o imagine simbol a Sighişoarei, adăpostind în
prezent Muzeul de Istorie al oraşului; Turnul Cositorarilor; Turnul
Măcelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor;
Turnul Fierarilor; Turnul Frânghierilor; Turnul Tăbăcarilor; Biserica
Mănăstirii, Biserica din Deal; Casa Veneţiană; Casa cu Cerb; Casa de pe
Stâncă; Casa cu Şindrilă (Eweret); Casa Vlad Dracul etc..
Sighişoara are o imagine aparte şi datorită faptului că de secole,
în acest burg medieval au convieţuit în bună înţelegere români,
maghiari, saşi şi alte naţionalităţi, care s-au ajutat reciproc, dând
naştere unei comunităţi multiculturale.
Anual la Sighişoara se organizează mai multe festivaluri, dintre care
cele mai cunoscute sunt: Festivalul Sighişoara Medievală, ajuns la cea
de-a 14-a ediţie, festival care, la sfârşitul lunii iulie reînvie
atmosfera Evului Mediu, Festivalul de Muzică Academică, care reuneşte,
la fiecare început de august artişti de mare renume.
Tot în luna august
se desfăşoară şi festivalul ProEtnica Zilele minorităţilor din
România, care are ca scop cunoaşterea identităţii şi tradiţiilor
minorităţilor naţionale. În luna septembrie Primăria municipiului îşi
propune organizarea unui Festival al Fanfarelor, care să reunească
alături de formaţiile autohtone şi cele din oraşele înfrăţite.
Sighişoara este un oraş european, care nu numai a recunoscut
valorile, pe baza cărora este construită Europa, ci şi trăieşte ghidată
de aceste valori.
Situându-se în partea centrală a ţării (24ș46'40'' longitudine estică
şi 46ș12'38'' latitudine nordică) distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural
şi turistic nu
sunt prea mari:
* 297 km Bucuresti
* 120 km Brasov
* 156 km Cluj
* 54 km Târgu Mures
* 40 km Odorheiu Secuiesc
* 90 km Sibiu
Pe directia vest-est Sighisoara este strabatuta de calea ferata
electrificata Bucuresti-Brasov-Cluj-Oradea, precum si de soseaua
internationala (E60) Bucuresti-Brasov-Tirgu Mures-Cluj-Oradea-Budapesta.
Spre nord-est o cale ferata si o sosea leaga Sighisoara de Odorheiu
Secuiesc, iar spre sud o alta sosea asigura legatura cu Agnita si de
aici cu Fagarasul si Sibiul.
Clima, temperat-continentala, se incadreaza regimului climatic al
Podisului Transilvaniei. Temperatura medie anuala trece cu putin de
+8șC; luna cea mai rece, ianuarie, are o temperatura medie de apx.-4șC;
luna cea mai calda este iulie cu o medie de +23șC."
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Sighişoara
Sighişoara
Localitatea a fost întemeiată în 1191, dar prima atestare documentară
a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex.
În anul 1298
este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu "Schäßburg").
Din anul 1337 este atestată forma maghiară a Seguzwar. Localitatea este
menţionată în anul 1367 ca "civitas" (oraş). Numele românesc al oraşului
este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighişoara" a pătruns în
română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár"
("cetatea Segheş").
În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului
Târnava Mare.
Cetatea Sighisoara "cea mai frumoasa si cea mai bine pastrata cetate
oraseneasca din Transilvania" a primit de-a lungul timpului apelative
ca: Perla Tarnavei, margaritar al Transilvaniei, Nurnberg transilvanean.
Sighisoara ni se infatiseaza si astazi ca un veritabil oras-muzeu
oferind vizitatorului modern sansa rara de a realiza o intoarcere in
timp, in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani.
Istoria zonei in care se afla orasul Sighisoara isi are inceputurile
cu cateva mii de ani inainte de intemeierea orasului de catre colonistii
germani. Acestea sunt: asezarea preistorica de pe Dealul Turcului (Wietenberg)
aflata la 3 km N-V de oras, din epoca bronzului mijlociu (1800-1300 i.Hr.)
care a dat numele de Cultura Sighisoara-Wietenberg), asezarea dacica
fortificata datata in perioada Latene (sec II i.Hr.-sec II d.Hr.) a fost
cea mai puternica fortificatie dacica de pe cursul mijlociu al raului
Tarnava Mare.
Dacii, popor indo-european inrudit cu tracii, au trait in
urma cu 2000 ani pe teritoriul Romaniei de azi, atingand un nivel de
civilizatie asemanator cu al celtilor si al germanilor din antichitate.
Transilvania a facut parte din Provincia Dacia, si este extrem de bogata
in vestigii ale civilizatiei romane.
Romanii au construit orase, au
ridicat fortificatii militare si au realizat o puternica retea de
drumuri strategice. Astfel, in apropiere de Sighisoara, pe platoul
Podmoale, se afla urmele unei fortificatii militare romane (castrum) in
care a stationat o cohorta a Legiunii XII GEMINA cu sediul la Alba Iulia
Apulum.
Cea mai dificila perioada a istoriei locale incepe odata cu plecarea
administratiei romane din Dacia. Este perioada migratiilor care a durat
aproape 1000 de ani, cuprinzand 10 valuri de populatii migratoare venite
din rasarit.
Dintre acestea numai maghiarii au reusit sa cucereasca
treptat intreaga Transilvanie pe care au integrat-o in regatul maghiar,
care ulterior a intrat in componenta Imperiului Austriac pana in 1918,
cand acesta s-a destramat.
In sec XII d.Hr. in sudul si estul Transilvaniei a fost colonizata
populatia germana. Venita dintr-un spatiu european cu civilizatie
superioara, aceasta populatie a construit principalele orase medievale
din Transilvania si Ungaria, contribuind la ridicarea nivelului general
de civilizatie al zonei.
Colonistii germani au fost adusi de regele Geza
al II-lea (1141-1161) de pe meleagurile Rinului, Moselei si din Flandra.
Veniti ad retinendam coronam- pentru apararea coroanei -, acestia au
luat in stapanire fundus regius - pamant craiesc -, bucurandu-se de
drepturi si privilegii deosebite. Alti colonisti au fost adusi din
dreapta Rinului, din Saxonia, localitate care a dat germanilor din
Transilvania numele generic de sasi-saxones.
Dintre nucleele urbane aparute catre sfarsitul sec al XIII-lea acela
situat la confluenta raului Saes cu raul Tarnava Mare, avea sa dea
nastere uneia dintre asezarile cele mai caracteristice ale Evului Mediu
transilvanean, Sighisoara, vechea cetate Schassburg.
Sighisoara este inclusa astazi in patrimoniul UNESCO, un oras
medieval european, ale carui vechi edificii si cladiri sunt inca
functionale si bine pastrate. Legata rutier de Brasov (116 km-E60), Tg.
Mures (54 km-E60), Sibiu (90 km-E14), este accesibila si pe cale ferata
pe linia principala Bucuresti-Brasov-Cluj Napoca-Oradea.
Cronicarul G.Krauss fixeaza inceputurile locuirii medievale la
Sighisoara in anul 1191. Insa, documentar localitatea este atestata in
anul 1280 sub denumirea de Castrum Sex si apoi in 1298 cu termenul
german Schespurch.
In cursul sec. al XIV-lea evolutia localitatii a fost deosebit de
rapida. In 1337 Sighisoara devine centru de scaun iar in 1367 capata
rang de oras: Civitas de Segusvar.
Locuitorii orasului medieval au fost de la inceput meseriasi
organizati de timpuriu in bresle (corporatii). Desi cea mai veche
mentiune a unor bresle la Sighisoara dateaza din anul 1376, documentar
cele mai multe bresle si branse mestesugaresti sunt precizate dupa anul
1400.
Se apreciaza ca in secolele XVI-XVII a existat la Sighisoara un
numar de cel putin 15 bresle cu 20 de branse mestesugaresti. Breslele nu
au avut numai un rol economic ci ele au construit si sistemul de
fortificatii al orasului.
Epoca de glorie a orasului o reprezinta secolele XV-XVII, cand
burgul devine un important centru artistic; pictori, sculptori, unii
veniti din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol, dar si autohtoni ca
Elias Nicolai, sculptor al barocului transilvanean, s-au perindat pe
aici.
La acestia se adauga pleiada de cronicari din sec. XVII avandu-l
ca "spiritus rector" pe G. Krauss. Nu trebuie sa-l uitam pe renumitul
farmacist Andreas Bertramus al carui "spirtus vitriolis" a devenit
foarte cunoscut in epoca.
Pe plan politic, in sec. al XV-lea, Sighisoara devine al doilea oras
ca importanta dupa Sibiu jucand un rol de seama in relatiile
Tramnsilvaniei cu Tara Romaneasca. Asa se explica prezenta la Sighisoara
intre anii 1431-1435 a principelui muntean Vlad Dracul in casa Paulini,
azi Casa Vlad Dracul.
Stapanitor al intinselor feude de pe Olt, din Tara
Fagarasului si Almasului, el fusese incoronat in 1431, in catedrala de
la Nurnberg ca domn al Tarii Romanesti de catre imparatul Sigismund de
Luxemburg si investit cavaler al Ordinului Dragonului. De acum, Vlad
Dracul va purta pe armuri insemnele acestui ordin, care isi propusese
izgonirea turcilor din tarile crestine.
In calitate de domn al Tarii Romanesti el si-a exercitat o autoritate efectiva asupra intregii
Transilvanii de sud. La Sighisoara, intr-un atelier de argintar a fost
batuta moneda sa, ducatul nou de argint, si emite documentul care
mentioneaza pentru prima data numele romanesc al orasului, Saghisoara.
Legenda spune ca la Sighisoara s-a nascut fiul sau, Vlad Tepes -
Draculea, viitorul domn al Tarii Romanesti. Documentar se stie de
trecerea sa prin Sighisoara in anul 1476, anul mortii sale.
In 1631, in biserica din Deal va fi ales Gheorghe Rakoczi ca
principe al Transilvaniei si rege al Ungariei. De asemenea orasul a
cunoscut si perioade tulburi. In sec. al XVII-lea orasul este ocupat in
mai multe randuri de secui. In 1676 trei sferturi din oras arde, 1709
ciuma ucide 1300 din cei 3000 locuitori ai orasului. In 1738 orasul
cunoaste cel mai mare cutremur, iar in 1771 cea mai groaznica inundatie.
La 1848 Sighisoara este prinsa in centrul evenimentelor revolutionare.
La 31 iulie 1849, pe campia de la Albesti (langa Sighisoara), trupele
revolutionare maghiare conduse de polonezul Bem au fost infrante de
trupele tariste chemate de imparatul Franz Ioseph. In aceasta batalie au
disparut poetul maghiar Petofi Sandor si generalul rus Scariatin.
Pe
locul unde a cazut generalul rus s-a ridicat in 1852 monumentul
Scariatin, iar in comuna Albesti, in anul 1897, un monument simbolic: un
obelisc cu un vultur purtand in cioc o sabie si un mic muzeu inchinat
poetului Petofi Sandor.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".