Bine aţi venit la Predeal în frumosul judeţ Braşov din regiunea Transilvania din România! Vedeţi tradiţiile de Transilvania în Predeal, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Braşov. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Braşov până la alte oraşe din Brasov, cum ar fi Predeal.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Braşov şi Predeal sunt oraşe în judeţul Braşov. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Predeal în judeţul Braşov, parte a regiunii Transilvania din România! Descoperiţi istoricul Braşov şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Transilvania dezvăluindu-se în istoricul judeţ Braşov. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Predeal, sau alte activităţi grozave mai departe în Brasov şi judeţul Brasov.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Deoarece Predeal este singurul oraş aflat în mijlocul tuturor
atracţiilor, puteţi petrece o zi diferită în fiecare dintre aceste
locuri fermecătoare care îl înconjoară.
De la vechiul oraş saxon Braşov până la Sinaia regală, uimitorul
platou Bucegi, Castelul Bran, Cetatea Râşnov sau Prejmer, ori câteva
trasee minunate în Munţii Postăvaru, veţi găsi
Predealul un loc minunat pentru a le admira pe toate într-o zi uşoară de condus,
pentru majoritatea, sau la doar câteva staţii de tren, pentru
restul turiştilor.
Oraşul-Poartă către Transilvania
O importantă staţiune montană şi o poartă către Transilvania
dinspre regiunea Valahia, Predeal
este situat în capul
Văii Râului Prahova.
Oraşul este înconjurat într-un mod cu totul spectaculos de cinci
masivi muntoşi: Postăvarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului şi Fiţifoi.
Predeal a înflorit recent, datorită abordării sale de "câte
puţin din fiecare" ca şi oraş-staţiune.
Nu este staţiunea de schi aflată la cea mai înaltă altitudine,
şi nici cel mai mare oraş de pe Valea Râului Prahova, dar Predeal
beneficiază de apropierea sa de Braşov, şi de farmecul specific unui
orăşel, ceva ce lipseşte mult mai aglomeratei
Poiana Braşov
ori staţiunilor Buşteni
sau Sinaia
din partea inferioară a văii.
Predeal este oraşul cel
mai înalt din România, la , iar
izvoarele râului Ialomiţa se găsesc tot la Predeal, înainte ca râul
să-şi taie cale de-a lungul celui mai mare sistem stâncos din
Europa, cel din
Valea Prahovei.
Citiţi mai multe în
Istoria Predeal-ului mai jos.Ca o
coincidenţă, nepotul Reginei Elisabeta a României, William de Wied,
Prinţ al Albaniei, a decedat aici, pe data de 18 aprilie 1945, puţin
mai sus faţă de fantasticul
Castel Peleş
construit de mătuşa sa, în anul în care primul guvern comunist era
instalat la Bucureşti.
Bine-Amplasatul Predeal
Dacă aveţi informaţii pentru noi despre Predeal
sau Judeţul Braşov,
vă rugăm
să ne spuneţi acum! Apreciem toate eforturile Dvs.!
Această staţiune este foarte favorizată, la doar nord de
Bucureşti, şi aproape 25km sud-est de măreaţa capitală de basm a
Transilvaniei,
oraşul Braşov.
Localizarea funcţională este mai departe sporită prin faptul că
este amplasat pe Drumul Naţional 1, precum şi pe principala rută de
cale ferată dintre Bucureşti şi Braşov. Şoseaua care pleacă spre
Râşnov porneşte din sudul Predealului, de lângă Mănăstire,
având
o porţiune superbă peste trecătoarea din capătul nordic al
munţilor
Bucegi, şi apoi în jos până la Cetatea
Râşnov.
Predeal, cel mai înalt oraş din România, într-o
dimineaţă neguroasă de primăvară
Hartă: Predeal este perfect amplasat pentru ca cele mai bune
atracţii turistice să fie la o distanţă de maximum 15km!
Folosiţi barele de derulare pentru a
vedea zona completă din jurul Buşteni-ului, şi daţi click pe orice
Simbol
a vedea mai multe informaţii!
Predeal se află în partea de nord-vest a Parcului
Natural Bucegi, şi a unora din cele mai frumoase trasee din
România, incluzând cel mai mare pisc din Masivul Bucegi,
Vârful Omu.
Predeal este înconjurat de câţiva din cei mai frumoşi munţi din
România, de la Bucegi şi Postăvarul în părţile de sud şi respectiv
vest, până la Baiu, Bârsei şi Piatra Mare în nord şi est.
Datorită altitudinii de , Predeal se află în cea mai însorită locaţie de pe Valea Prahovei,
efectul vânturilor înalte de deasupra pasului montan alungând pur şi
simplu norii.
Aproape tot ceea ce vă este necesar se află de-a lungul
bulevardului principal, ce poartă numele poetului şi eroului de
război local care a decedat aici luptând pentru pasul Predealului
împotriva forţelor austriece şi germane în timpul Primului Război
Mondial.
Dacă sosiţi cu trenul, nu veţi putea să nu observaţi minunăţia
de biserică modernistă, gara şi centrul informaţional pentru
turişti.
Maxi-taxi-urile şi autobuzele pleacă de aici până la Cabana
Pârâul Rece, un loc pentru un popas excelent, unde puteţi servi
prânzul şi apoi să urmaţi un traseu de după-amiază către Cabana
Poiana Secuilor sau la Postăvarul.
Pe lângă Hotelul Bulevard şi alte câteva clădiri impunătoare,
puteţi găsi restaurante şi străzi ce duc spre munţi din Bulevardul
Săulescu. Este un oraş minunat pentru a vă caza dacă doriţi să
exploraţi munţii, castelele şi satele înconjurătoare, având un
sentiment curios de oraş natal, în ciuda faptului că este cea mai
înaltă zonă urbanizată din România.
Monumentele de notat din centru includ statuia lui
Mihăi Săulescu şi
centrul informaţional turistic.
Într-adevăr, nu contează dacă scopul Dvs. este schiatul, o
excursie montană, descoperirea istoriei sau doar sentimentul plăcut
de a admira peisajele şi mănăstirile locale ori de a degusta
mâncăruri din bucătăria tradiţională locală, deoarece Predeal este
un loc superb pentru a vă bucura de tot ceea ce această regiune are
de oferit.
Puţine staţiuni importante din România duc lipsă de tratament
balneoclimateric, iar Predeal nu face excepţie!
Hotel Carpaţi oferă hidroterapie, electroterapie,
magnetoterapie şi alte tratamente tipic româneşti (denumite
balneoclimaterice), precum şi masaj şi cure normale pentru
afecţiunile de care suferiţi. Fizioterapeuţii vor fi cu siguranţă în
stare să aline orice durere provocată de vreo experienţă neplăcută
pe traseele montane sau pe pârtii.
Predeal are parte de puţin mai multă zăpadă decât majoritatea
celorlalte localităţi, datorită înălţimii la care este situat şi a
vânturilor din Podişul înalt al Transilvaniei, în lunile de iarnă.
Căderile de zăpadă tind să atingă 50cm anual, oferind staţiunii
Predeal multă materie primă pentru pârtiile pentru
începători şi dificultate medie. Cu instalaţii de teleschi şi
telescaun, pârtiile dispun de iluminare nocturnă, fiind preferate
de familii şi grupuri şcolare deopotrivă, datorită apropierii de
Braşov.
Clăbucet
Natura prietenoasă şi uşoară a pârtiei line dar distractive de
la Clăbucet este realizată din pârtia de dificultate foarte mică
(diferenţă de nivel de pe o distanţă de , Sosire şi
Variantă, ambele de aproximativ pe o diferenţă de ).
Pentru schiorii mai avansaţi, puteţi merge sub telescaun la
Clăbucet, pe o diferenţă de nivel de pe o distanţă de (cea mai abruptă de la Clăbucet, la o înclinaţie de 30°). Principala
pârtie mai moderată vă oferă cel mai lung traseu în sus şi în jos,
telescaunul ajungând în 6 minute, mai mult decât normal, iar pârtia
în jos se întinde pe , diferenţa de nivel fiind de .
Pârâul Rece şi Cocoşul
Principala pârtie de la Pârâul Rece are o diferenţă de nivel de
de-a lungul a doar , făcând-o să fie competitivă, deşi este
o pârtie intermediară. Telescaunul, care ajunge în 3 minute
merge pe toată întinderea pârtiei, având posibilitatea de a admira
peisajul fascinant. Dar atracţia Predeal-ului în privinţa pârtiilor este Cocoşul,
cea mai lungă pârtie din zonă, , pe o diferenţă de aproape
.
Fiind o zonă de platou mai înaltă, Predeal este în special bun
pentru schiatul biatlon, şi deserveşte ca Centrul pentru Antrenament
de Biatlon oficial al României.
Evenimentul de biatlon din Jocurile Olimpice de Iarnă reprezintă
sportul combinat dintre schi şi tir, pentru care atleţii României se
antrenează la Predeal. Utilităţile construite în anul 1984 în Valea
Râşnoavei au ajutat echipa României de 5 să etaleze o prestaţie
bună, calificându-se de pe locul 16 pentru Jocurile Olimpice de
Iarnă de la Torino (bărbaţii, totuşi, de-abia s-au calificat,
imediat după singurul reprezentant al Australiei, de pe locul 27).
Fiind în vârful unei fante a Munţilor Carpaţi, într-o trecătoare
înaltă, multe din drumurile forestiere înconjurătoare sunt foarte
bune pentru plimbarea cu bicicleta, oferind pante înclinate şi
ocazii de petrecere frumoasă a timpului.
Puteţi închiria bicicletele cu ziua din oraş, şi puteţi pleca de
la Cabana Cioplea în jos spre Azuga, şi în jurul laturii estice a
Muntelui Clăbucet. Dacă sunteţi dispus pentru o încercare serioasă,
mergeţi spre sud şi în sus pe drumul către Râşnov, apoi viraţi la
stânga pentru a urca la Cabana Diham. Apoi respiraţi adânc şi
mergeţi la Cabana Poiana Izvoarelor şi înapoi în jos
spre
Buşteni.
Aranjaţi cu cineva pentru a vă prelua de acolo, sau întoarceţi-vă pe
drumul principal.
O rută probabil mai puţin ambiţioasă, dar tot pentru bicicliştii
cu ceva experienţă, pleacă din Predeal spre vest, de-a lungul Culmii
Fetifoiului, iese în DN73A în jos către Râşnov şi înapoi prin Cheile
Râşnoavei şi Poiana Secuilor (vedeţi
Trasee dedesubt pentru mai multe informaţii). Este o
distracţie grozavă şi vă veţi bucura într-adevăr de privelişti!
Munţii din jurul Predealului sunt presărate cu cabane
accesibile prin drumuri forestiere şi trasee montane, de la Cabana
Trei Brazi, Cabana Poiana Secuilor, Cabana Pârâul Rece, Gârbova,
Susai şi Clăbucet, precum şi alte cabane foarte bune
mai departe în sud-vestul
Munţilor Bucegi.
Dacă doriţi să daţi o raită scurtă prin Munţii Piatra
Mare), mergeţi pe traseul marcat cu
de la Cabana Bonloc până la Cabana
Dâmbul Morii), aproximativ o oră în total.
Similar, mai aproape de Predeal este traseul către Cabana Trei
Brazi marcat cu
,
via Muntele Fetifoiu, până la pasul de pe şoseaua principală
Predeal - Râşnov (DN73A), având o durată de aproximativ 75 minute
într-un ritm bun.
Dacă vreţi să trişaţi un pic, puteţi să mergeţi cu maşina (dacă
aţi angajat un
şofer simpatic român, sau dacă aţi închiriat
maşina pe cont propriu)
până la Azuga, apoi în sus pe Valea Râşnoavei, ori puteţi merge pe
jos pe aceeaşi rută, pentru puţină activitate montană.
Ţelul este Cabana Cerbului. Pe oriunde aţi merge, părăsiţi
Predealul prin sud de-a lungul drumului principal spre Azuga, apoi
mergeţi către vest când drumul spre Râşnov se face la dreapta.
Urcaţi până după Şipote unde, aproape de drum găsiţi, într-o poiană
înverzită, Cabana Pârâul Rece.
De la cabană, pe drum, puteţi continua spre Cabana Cerbul, iar
după aproximativ de mers mai mult în coborâre, veţi ajunge la
uimitoarea Cetate a Râşnovului şi la oraşul Râşnov.
Aici puteţi trişa puţin, din moment ce puteţi merge cu
maşina şi să parcaţi undeva de-a lungul drumului ce duce la Râşnov,
dar vă va duce cu siguranţă la cel mai înalt punct din Munţii
Bucegi, Vârful Omu, la altitudine, după 7 - 8 ore.
Predeal este locul de unde porneşte traseul, urmând şoseaua
principală nord-sud din Valea Prahovei, apoi virând spre vest pentru
a merge pe Valea Râşnoavei. De aici puteţi ajunge la cabană prin
Valea Iadului, pe un traseu marcat cu
,
sau continuând pe drumul dintre Predeal şi Râşnov, apoi prin Şipote
pe un traseu marcat cu
.
De la Cabana Diham, pe drumul spre Mălăieşti sau Valea Cerbului
puteţi ajunge la Vârful Omu.
Ca şi majoritatea traseelor din jurul Predealului, ar trebui să lăsaţi
unele dintre ele pentru lunile de vară, deoarece multe din cele
înalte sau lungi, în special cele către vârfurile trofeu Pietricica
şi Piatra Mare, sunt numai pentru experţi, între lunile noiembrie şi
mai.
Majoritatea traseelor din zonă pleacă de la una din cabanele
care se află la periferiile Predeal-ului, din partea de est şi nord
a oraşului, de unde Munţii Piatra Mare pornesc spre nord-est, înspre
Săcele.
Cabana Cioplea de pe partea estică a oraşului (nu departe de
tunelul prin care trece calea ferată) are două trasee
principale care merg în sus spre Cabana Susai şi Vârful Piatra Mare
(aproximativ patru ore de-a lungul traseelor marcate cu simbolurile
,
şi
),
sau spre Pietricica prin Poiana Stânei, durând aproape două ore şi
jumătate, recomandat numai pe timpul lunilor de vară.
Aveţi mai multe opţiuni la Cabana Dâmbul Morii, cu traseul de
patru ore marcat cu
până la Canionul Şapte Scări şi Cabana Piatra Arsă, traseul marcat
cu
spre Vârful Piatra Mare şi Prăpastia Ursului, iar traseul marcat cu
simbolul
duce la Cabana Gheaţa, după o urcare uşoară de două ore. Traseul
marcat cu
leagă Cabana Dâmbul Morii de Cabana Bonloc, de unde puteţi de
asemenea să urcaţi spre Vârful Piatra Mare, urmărind pentru trei ore
traseul marcat cu
.
Odată ce aţi ajuns sus pe Vârful Piatra Mare, puteţi continua
înapoi spre o altă cabană, în jos spre Azuga (aproximativ 4 ore)
sau chiar spre Săcele înspre Braşov, pe drumul ce duce la Cheia, în
Munţii Ciucaş.
Priveliştea din Predeal
într-o zi de iarnă târzie
De
la
Mike Ormsby, o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMÂNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a
poporului român
Ajungem la şase după-amiaza. Suntem undeva sus, pe dealurile
Transilvaniei, la 25 de km sud-vest de
Sibiu. De jur-împrejur, coline
gri-albăstrui văluresc până în zare, ca un ocean. Nu se aude nimic afară de
ciripitul păsărilor adus de vânt
Transilvania- în inima ţării, cum zic unii. Mă uit în jur, încercând
să-mi imaginez câţi inşi vor fi traversat colinele astea de-a lungul
mileniilor : războinici şi ciobani, ţărani şi poeţi. Sânt încălzit, optimist
şi rupt de oboseală dupa nouă ore de mers ba prin soare, ba prin ploaie.
Dar am ajuns. Împreună cu vechiul meu prieten George, cu Alina, soţia
lui, şi cu micuţa Catrinel, fiica lor, care are opt ani şi e iute ca
argintul-viu. Dar ne pomenim imediat cu o surpriză : la picioarele noastre
se deschide o râpă la 45°. Îţi dă fiori.
Jos, un lac glacial se-ntinde nemişcat, ca o farfurie plină cu apă :
Lacul Iezerul Mare. Sclipeşte în soarele de dimineaţă. Tufişuri ţâşnesc din
pereţii de stîncă pleşuvi, ca nişte pete de culoare verde mâzgîlite de un
copil.
Ciobanul o ia către culmea dealului şi dispare, de parcă l-ar înghiţi
pământul. Mă uit cum i se scufundă treptat căciula neagră în iarbă, ca
periscopul unui submarin într-u ocean verde. Pare să fie la el acasă în
locul ăsta sălbatic şi neospitalier, odraslă a pămîntului străbun. Mă
izbeşte dintr-o dată deosebirea dintre noi şi el. Aici el e la el acasă şi
munceşte. Are nevoie doar de nişte câini, de-o bâtă şi de câte-o ţigară.
Nouă celorlalţi ne trebuie birouri şi computere, maşini şi telefoane mobile.
Ne aşezăm sub un copac gros, ne dăm jos rucsacii şi bocancii, gâfâind.
Soarele e sus şi frige, dar vântul ne răcoreşte. Ne odihnim cu ochii la
cerul pe care flutură agale norişori albi şi pufoşi.
Mâncăm brânză de capră, ardei, măsline şi pâine cu coajă crocantă. Apa
de izvor din sticle e încă rece, în ciuda arşiţei de amiază. În jurul
nostru dealurile albastre-verzui se întind cât vedem cu ochii. Mi se pare un
privilegiu că mă aflu aici.
Munţii Postăvaru se află în principal în partea de nord
a Predealului, realizând o creastă diagonală grozavă între
Predeal şi staţiunea
Poiana Braşov
din apropiere de Braşov, principala staţiune de schi a
României.
Unul din traseele mai populare care pornesc din Predeal
este cel marcat cu simbolul
care duce la Cabana Trei Brazi. Acest traseu foarte plăcut şi
variat traversează pădurea locală, o
combinaţie de brad
şi molid, trece prin poieni şi câmpii deschise pentru a vă
duce la cabana din Poiana Secuilor.
Acordaţi o oră şi jumătate acestui traseu
care trece pe la poalele Muntelui Fetifoi şi se afundă în
frumoasele păduri înalte şi în superbele poieni înainte de a
ajunge la Cabana Trei Brazi.
Traseul se termină apoi în Poiana Secuilor, mai exact la
Cabana Poiana Secuilor. Turiştii mai ambiţioşi pot
continua după admirarea peisajului, spre Muntele Cristianu
Mare şi mai departe la Muntele Postăvaru, ce durează cel
puţin cinci ore până acolo şi patru înapoi.
Dacă vă cazaţi în Timişul de Sus, traseul
din partea inferioară a gării în zona de nord a satului vă
conduce sus şi peste principala creastă a Cheilor Râşnoavei
şi apoi mai departe la Cabana Cheia. Mai aproape în centrul
satului, traseul marcat cu
vă leagă de cel marcat cu
. Puteţi
merge înspre sud la Cabana Trei Brazi (şi să luaţi un
autobuz înapoi spre Predeal), sau înspre nord pe traseul
marcat cu
spre pârtiile de schi ale Muntelui Postăvaru şi Cabanele
Cristianu şi Postăvaru.
Majoritatea turiştilor ajung la Predeal pe DN1, care se
unduieşte în sus pe Valea Prahovei din câmpiile valahiene întinse de
dedesubt.
Şoseaua fiind iniţial un drum pentru căruţe ce deservea
Mănăstirea Sinaia, a fost extinsă dinspre nord de inginerii militari
ai Imperiului Austriac până la Predeal pentru a întâlni rutele
comerciale de la gura Văii Prahovei.
Este un traseu uimitor de frumos, urcând printre dealurile de la
nord de Ploieşti, din apropiere de Câmpina şi Breaza.
Dacă aţi avut ideea de a vă angaja
propriul şofer şi maşină pentru excursie, puteţi ajunge în
aproximativ două ore de la Bucureşti, şi puteţi opri la discreţie
pentru a vizita micuţele muzee superbe şi siturile istorice de-a
lungul rutei.
Puteţi fără grijă să mergeţi cu maşina până la Cota 1400 în
Sinaia, sau puteţi să luaţi telecabina până pe Platoul Bucegi,
înainte de a ajunge la Predeal spre sfârşitul după-amiezii.
Majoritatea
tururilor
care merg la Predeal sau prin Valea Prahovei vor opri la Sinaia cel
puţin, câteodată şi Buşteni, în drumul lor către sau dinspre
Transilvania prin trecătoarea Predeal.
Transportul Public
Maxi-taxi-urile din Braşov şi Bucureşti vă
pot lăsa sau lua fie
de la hotelurile de pe bulevardul Mihai Săulescu, fie de la gară,
unde este şi capătul de linie sau staţia de oprire a microbuzelor.
Este
greu să nu observaţi marile plăcuţe cu "BRAŞOV" sau "BUCUREŞTI"
din faţa maxi-taxi-urilor, şi acestea sunt singurele două direcţii
în care puteţi merge din Predeal, aşadar nu este prea
complicat. Vedeţi secţiunile noastre despre transport în
Braşov
sau Bucureşti
pentru mai multe informaţii despre locurile de unde puteţi lua un
maxi-taxi în aceste locaţii.
Relaxantul Tren din Valea Prahovei
Dacă nu aţi angajat o maşină cu şofer pentru cele două ore de
mers pe DN1 prin munţi, veţi fi încântaţi de călătoria cu trenul!
Cei 140km de la Gara de Nord din Bucureşti pot fi pe atât de
confortabili pe cât vă permite bugetul. Majoritatea trenurilor
zilnice oferă servicii la Clasa I şi a II-a, trenurile mai încete
Personale (care sunt utile dacă doriţi să opriţi pe drum într-una
din gările mai mici sau halte) oferind numai servicii la Clasa a
II-a.
Pentru americani, cel mai potrivit tren către Predeal este
InterCity-ul de după-amiază, cu servicii la Clasa I foarte
confortabile şi doar două scurte opriri pe traseu. Cereţi rezervare
la clasa "Business Exclusive", o treaptă mai sus decât clasa normală
"Business Standard".
Trenul InterCity are beneficiul de a dispune de un vagon restaurant,
aşadar puteţi servi masa în timp ce admiraţi uimitoarele piscuri ale
Bucegilor (rezervaţi un loc pe partea stângă sau vestică a trenului
pentru cele mai bune privelişti). Acest tren circulă în majoritatea
după-amiezilor din Gara de Nord din Bucureşti, plecând la 1pm şi
ajungând la Predeal imediat după 3pm, cu doar două opriri pe traseu,
la Ploieşti Vest şi Sinaia.
Mai sunt de asemenea şi trenurile Rapid sau Accelerat ce dispun
de vagoane mai vechi ca stil (unii susţin că locurile sunt chiar mai
confortabile) până la Predeal, care parcurg distanţa cu 5 până la
45 de minute mai mult, dar care au de asemenea servicii bune la
Clasa I, şi opresc în 5 până la 8 staţii în plus pe drum. Dar, dacă
vreţi să întrerupeţi călătoria la Câmpina, Sinaia, Buşteni sau
Azuga, Acceleratul de dimineaţă poate fi cea mai bună soluţie.
Vedeţi
mai multe servicii aici.
Cel mai apropiat aeroport de Predeal este la 130km spre sud, la
Bucureşti, deşi un nou aeroport la Ghimbav, lângă Braşov, este în
plan să fie deschis de câţiva ani încoace, acest lucru nefiind încă
posibil.
Dar sunteţi bine poziţionaţi dacă sosiţi cu avionul la
Bucureşti, pentru excursia Dvs. la Predeal, deoarece ambele
aeroporturi ale capitalei sunt situate în partea de nord a
capitalei, pe drumul ce duce la Predeal.
Aceasta eleganta resedinta de vacanta beneficiaza de o arhitectura deosebita si combina peisajul pitoresc montan cu ambianta linistita si relaxanta de acasa.
Daca ceea ce va doriti este un loc linistit, unde sa va puteti odihni si bucura de frumusetea peisajului, Stella Alpina este cu siguranta ceea ce cautati.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Nepotul Reginei
Locul de odihnă al lui William
Biserica nativă a primului Rege şi a primei Regine a
României, Biserica Luterană din Bucureşti, este locul unde
nepotul Reginei Elisabeta a României, William de Wied, este
îngropat.
Biserică Ortodoxă în Predeal
Nepotul
Reginei Elisabeta a României (German prin naştere), William de Wied,
a decedat în oraşul Predeal în anul 1945.
Corpul său se odihneşte şi astăzi în România, la Biserica
Luterană din Bucureşti. Primul Rege şi prima Regină din epoca
modernă a României erau amândoi de religie luterană, ambii fiind de
naţionalitate germană şi selectaţi pentru coroana românească într-o
zi când legăturile familiale şi abilităţile diplomatice şi militare
erau vitale pentru bunăstarea unei naţiuni.
Wilhelm zu Wied a murit pe data de 18 aprilie 1945, imediat după
ce ocuparea nazistă s-a sfârşit.
1945 este de asemenea anul în care primul guvern pro-sovietic a
fost instalat.
Mai degrabă ironic, săracul Prinţ Wilhelm (chiar şi mai ironic,
era pe scurt Regele Albaniei) a suferit un stop cardiac puţin mai
sus faţă de
Schloss-ul mătuşii
sale Elisabeta (termenul
mai adecvat pentru ţara minunilor bavareză care este Castelul Peleş
din Sinaia).
Poetul din Predeal Mihail Săvulescu era în zodia
Peştilor, născut pe data de 23 februarie în anul norocos (pentru
chinezi cel puţin) 1888, în Bucureşti.
Deşi nu cel mai renumit poet din istoria lungă a artei prozaice
româneşti, opera sa timpurie din anul 1906, "Versuri",
despre un autor combatant, a fost urmată în anul 1911 de
colaborarea sa
alături de Nicolae Iorga şi alţii în Revista Literară Ilustrată "Consânzeana",
publicată la Orăştie în acelaşi an, şi ulterior la Cluj în anul
1922.
Compilaţia sa din anul 1914 "Departe" s-a concentrat pe
sublinierea izolării zonelor urbane, şi marea întristare a
dorinţei de evadare, inerentă odată cu urbanizarea.
"Viaţa" a fost publicată în anul 1916, conţinând poeme orientate
spre o filozofie mai activă, promovând o revoluţie împotriva
suferinţei.
Dar nu "Viaţa" a fost cea care l-a întâlnit pe Mihail pe data de
30 septembrie în acel an, când a murit luptându-se cu mult curaj pe
frontul din Predeal.
Poetul erou din Predeal a fost elogiat în anii 1920 şi 1930, cu
piese puse în scenă la Teatrul Naţional, bazate pe operele sale, şi
reviste continuând să analizeze şi să laude proza sa densă. Cele mai
reprezentative lucrări ale sale au fost publicate în anul 1947
într-un volum de scriitori români.
Poezia lui Săulescu a reprezentat baza pentru ceea ce se
consideră a fi prima operă expresionistă românească, în anul 1943,
când Opera Naţională din Bucureşti a pus în scenă Opera Săptămâna
Luminată a dirijorului şi compozitorului Nicolae Brânzeu, cu
renumita soprană impresionistă Aca de Barbu şi baritonul Nicolae
Secăreanu.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
,
ce duce la Dâmbu Morii.
,
via Muntele Fetifoiu, până la pasul de pe şoseaua principală
Predeal - Râşnov (DN73A), având o durată de aproximativ 75 minute
într-un ritm bun.
,
sau continuând pe drumul dintre Predeal şi Râşnov, apoi prin Şipote
pe un traseu marcat cu
.
De la Cabana Diham, pe drumul spre Mălăieşti sau Valea Cerbului
puteţi ajunge la Vârful Omu.
,
şi
),
sau spre Pietricica prin Poiana Stânei, durând aproape două ore şi
jumătate, recomandat numai pe timpul lunilor de vară.
până la Canionul Şapte Scări şi Cabana Piatra Arsă, traseul marcat
cu
vă leagă de cel marcat cu
Nepotul
Reginei Elisabeta a României (German prin naştere), William de Wied,
a decedat în oraşul Predeal în anul 1945.
Rest România SRL 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
