Munţii Bucegi   Cel mai important Parc al României

Cele  12 Rezervaţii Naturale Protejate ale Parcului Natural Bucegi

Imagine: (c) 2009, Rest România SRL

Masivul Bucegi se întinde în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Braşov şi Argeş, în mare parte fiind considerat ca făcând parte din Regiunea Muntenia

Calea uşoară către Vârf Minunatele telecabine mari circulă pe acest traseu zilnic, de dimineaţă până seara, prin masivul Bucegi.

Fotografia:  Rest România SRL

Mănăstirea Peştera Un monument foarte frumos înconjurat de stâncile Munţilor Bucegi.

Fotografia:  Rest România SRL

Yosemite din Carpaţi!

 Americanii au Parcul Naţional Yosemite, iar australienii au Cradle Mountain, amândouă rezervaţii faimoase de mândrie naţională. În România, Munţii Bucegi sunt cei care iau premiul pentru cel mai semnificativ parc care înconjoară tot ceea ce este mai bun şi mai frumos din măreţii Munţi Carpaţi.

Aşteptările sunt răsplătite şi chiar depăşite în Parcul Natural Bucegi, cu 8 rezervaţii speciale protejate, telecabine care vă duc fără nici cel mai mic efort din partea Dvs. până pe platoul Bucegilor, lupi, urşi şi pisici sălbatice care vă vor da senzaţia că sunteţi în munţii stâncoşi canadieni, numai că toate acestea sunt la un preţ de 3 ori mai mic!

Schi, Excursie, Camping, Pescuit, Dragoste

Schiorii şi excursioniştii pot găsi ceea ce-şi doresc, fie că sunt numeroase pârtii de diferite grade de dificultate sau cabane presărate pe trasee unde turiştii se pot odihni.

Pescarii se vor desfăta în şapte bazine ale râurilor principale, care preiau debitele acestei creste în formă de potcoavă, inclusiv pescuitul pe lac în diverse zone. Cei cărora le plac excursiile montane se vor bucura de fanatismul românilor de a marca foarte bine traseele, iar sistemul de rezervări şi preţurile mici de la cabanele din vârful munţilor vor face călătoria Dvs. prin Munţii Bucegi plăcută şi permisibilă.

Elementul Carstic

Majoritatea americanilor au auzit de peşterile din Parcul Naţional Carlsbad din New Mexico, sau de cele din zona Down Under, Complexul de Peşteri Jenolan sunt aproximativ similar cunoscute.

Dar pentru români, întregul arc al Munţilor Carpaţi este presărat cu peşteri, acest lucru făcând România prima ţară care a inaugurat ştiinţa speologiei (studierea peşterilor).

Carst este termenul care reprezintă erodarea sau dizolvarea rocilor şi a calcarului de către apele de suprafaţă şi subterane, formând minuni geologice cum ar fi trecători, prăpăstii, peşteri, chei şi păraie subterane.

Bazinul central al Munţilor Bucegi, încercuit într-o formă de potcoavă de masivii înconjurători, găzduieşte câteva din cele mai interesante peşteri şi chei, dintre care majoritatea sunt protejate într-una din duzina de Rezervaţii Naturale (listate mai jos).

Itinerarii Scurte

Traseul rapid pe timp de zi

Dacă sunteţi în zonă doar pentru o dimineaţă sau după-amiază, poate călătorind prin vale spre Braşov, principala ţintă pentru a simţi într-adevăr minunăţia acestei zone ar trebui să fie urcatul cu telecabina din Buşteni sau Sinaia.

Sinaia dispune de Domeniul Regal Peleş, cu castelele şi grădinile sale, deci puteţi combina vizitarea acestora cu o plimbare cu telecabina. Puteţi opri la Cota 1400 pentru a servi prânzul şi a admira Valea Prahovei de la înălţime.

 Unii ar putea alege să coboare pe un traseu înapoi, prin Plaiul Domnesc, până la Domeniul Regal şi Castelul Peleş.

Dacă vă continuaţi drumul în sus până în vârf, veţi fi cu siguranţă încântaţi de priveliştile pe care vi le oferă Vârful Furnica şi Vârful cu Dor, de pe părţile laterale ale Cabanei Mioriţa.

De partea cealaltă, Buşteni are un traseu mai lung de telecabină, cu staţie în vârf la câteva monumente interesante, naturale sau artificiale, apoi continuând în jos pe partea cealaltă a muntelui, spre valea râului Ialomiţa, până la mănăstirea şi hotelul de acolo (o locaţie destul de îndepărtată şi pitorească!).

Petrecerea nopţii în Valea Prahovei

Dacă puteţi să petreceţi o noapte în această regiune, vă veţi bucura apoi de o dimineaţă, după-amiază sau o zi întreagă prin munţi, vizitând principalele atracţii sau chiar câteva ore de plimbări montane.

Plimbările pe platoul masivului sau chiar urmărirea unui traseu în jos spre Mănăstirea Peştera ori Buşteni sunt binevenite printre creste sau prin poienile splendide de mai jos. Decât dacă sunteţi într-o formă foarte bună, luaţi telecabina până la un anumit punct, apoi coborâţi pe un traseu spre o destinaţie aleasă de Dvs., acesta este un bun mod de a petrece timpul limitat de care dispuneţi, oferind în acelaşi timp o mulţime de oportunităţi fotografice.

Odată ce aţi ajuns sus pe platou, fie cu telecabina, pe jos sau cu maşina (există câteva drumuri forestiere funcţionale primăvara şi vara utilizabile pentru maşini standard), trei rute principale permit acces pe acelaşi nivel sau în jos, între staţia telecabinei şi destinaţiile alese.

Venind pe podeaua Văii Prahovei dinspre Sinaia şi mergând până la Cabana Mioriţa, luaţi-o spre nord înspre Cabana Piatra Arsă. De acolo, puteţi merge exact spre est în jos, pe traseul în trepte spre Buşteni (destul de uşor prin Valea Jepilor), iar către stânga, la vest şi în jos, puteţi ajunge la râul Ialomiţa şi Lacul Bolboci, aproape de Mănăstirea Peştera şi Hotelul cu acelaşi nume, de unde telecabina vă poate duce înapoi la Buşteni. Dacă sunteţi cazaţi în Sinaia, maxi-taxi-urile parcurg cu regularitate cei spre sud până la Sinaia şi chiar mai departe, sau puteţi prinde un tren personal dacă vă programaţi călătoria până la cele mai mici detalii.

Mai multe zile în Munţii Bucegi

A vă bucura de Munţii Bucegi înseamnă a iubi minunata convergenţă a soarelui, cerului, pădurii şi pământului, ce se combină somptuos de-a lungul Munţilor Carpaţi.

Dacă vă puneţi cortul lângă un pârâu susurător, sau urcaţi pe munte la un hotel ascuns prin mijlocul parcului ori vă bronzaţi la soare în timp ce câmpiile valahiene se desfac în faţa Dvs. în depărtare, atunci Bucegi are ceea ce vă trebuie.

Florile sălbatice abundă în timpul lunilor de primăvară şi vară, iar zăpada iernii transformă întregul platou superior într-o fermecătoare ţară a minunilor, cu piscuri copleşitoare, formaţiuni stâncoase fabuloase şi păduri impunătoare pline de urşi, capre negre şi probabil câteva pisici de munte (lincşi).

Iar o şedere mai îndelungată înseamnă că vă puteţi alege bucuriile din masivul Bucegi pe care doriţi să le vizitaţi. De la Babele şi Sfinxul până la Cheile Urşilor, de la Omu până la Lacul Bolboci, reţeaua de trasee este vastă şi acestea pornesc din multe locaţii diferite de pe tot teritoriul parcului, cu excepţia probabil a munţilor Leaota, din îndepărtata parte de vest.

Câteva din principalele atracţii ale parcului sunt listate dedesubt, împreună cu o listă a monumentelor, ce însoţesc harta de mai jos.

Trasee în Parcul Natural Bucegi:
 Trasee din Predeal   Trasee din Buşteni    Trasee din Sinaia   Trasee din Bran

Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Munţii Bucegi sau Judeţul Prahova, vă rugăm să ne spuneţi acum!

Rezervaţia Naturală Turbăria Lăptici

Rezervaţia Naturală Turbăria Lăptici se întinde peste zona mlăştinoasă ce înconjoară râul Lăptici, mergând de la piscul cu acelaşi nume până jos la Lacul Bolboci.

Tinovul Lăptici, deşi mic şi izolat geografic de zonele mari de tinoave din România ocroteşte o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte.

Această mlaştină oligotrofă spectaculoasă are o microfaună endemică deosebită şi interesantă. În Munţii Bucegi, putem întâlni mai multe aglomerări de Sphagnum, în mai multe locuri, dar tinovul Lăptici este singurul loc unde acesta se găseşte în mase compacte, formând depozite de 1m grosime de turbă. Sphagnumul reţine o mare cantitate de apă, în care se dezvoltă o microfloră bogată şi variată. 

Prin perniţele de Sphagnum trăiesc o varietate de plante superioare cum ar fi Agrostis rupestris, Alchemilla alpestris, Caltha laeta, specii ale genurilor Eriophorum şi Trifolium pratense.

Aici se întâlnesc şi specii lemnoase ca molidul, pinul, mesteacănul, ienupărul pitic, salcia (de turbă şi pitică), afinul şi merişorul de munte.

Molizii şi pinii care cresc aici sunt slab dezvoltaţi, având aspect pipernicit (cu ramuri dense şi frunze mici). De asemenea, rezervaţia protejează salcia de turbă, un relict glaciar, de origine nordică, care se găseşte în singurul loc din ţară, cea mai sudică locaţie din Europa, şi de pe glob, în afară de Coreea şi Manciuria.

Rezervaţia Naturală Cheile Răteiului

Rezervaţia cuprinde sistemul carstic Rătei de pe valea Răteiului: Cheile Răteiului (monument ale naturii) şi sistemul endocarstic Peştera Rătei (monument al naturii).

Peştera Rătei - rezervaţie naturală mixtă (geologică - geomorfologică, speologică) - dispune de chei meandrate cu un număr de 17 peşteri de mici dimensiuni, care reprezintă foste pierderi fosile ale râului Rătei.

Peştera Rătei este formată din galerii meandrate, pe trei nivele (unul activ, două fosile), cu o lungime de circa şi o diferenţă de nivel de aproximativ +, fiind o peşteră uriaşă şi cel mai important fenomen endocarstic din Munţii Bucegi. Este una din puţinele peşteri din România unde se întâlnesc concomitent concreţiuni de calcit, gips şi aragonit. În diferite puncte ale peşterii puteţi găsi stalactite fistulare, stalactite excentrice, coloane şi domuri. Peştera Rătei este dezvoltată în cea mai mare parte în calcare jurasice superioare.

La baza acestora se află un sistem de jaspuri, contact litologic ce poate fi urmărit în zona unora dintre galeriile active (Meduza şi Sala Mare). În arealul zona peşterii au fost semnalate o specie nouă de Parastenocaris (Doina Zincenco - 1970), precum şi câteva specii subtroglofile.

Plaiul Hoţilor

Rezervaţia Naturală Plaiul Hoţilor se află în partea din Judeţul Dâmboviţa a parcului.

Plaiul Hoţilor este o rezervaţie naturală paleontologică. La est de şoseaua ce trece prin Plaiul Hoţilor puteţi observa o succesiune caracteristică în formaţiunile de plisc cretacic, trecerea de la Hauterrivian la Barremian, într-o cută răsturnată, care face ca termenii să se succeadă în ordine inversă.

  De la vest la est se pot observa roci argilo - marnoase, cenuşii - gălbui, peste care urmează foioase cu resturi de plante incarbonizate şi conglomerate de blocuri de calcar, zona fiind o adevărată frumuseţe. Legat de faună, aici au fost găsite peste 250 de specii de cefalopode, brahiopode, lamellibranhiate, gasteropode, iar în stânci pot fi găsite fosile ale amonitului de dimensiuni mici, precum şi plante terestre foarte bine conservate.

Plaiul Domnesc

Rezervaţia Naturală Paleontologică Plaiul Domnesc din Munţii Bucegi s-a format din stratele de Sinaia, entitate stratigrafică bine conturată în cadrul zonei interne a flisului din Carpaţii Orientali, unde aproape toate calcarele sunt fosilifere, făcând regiunea foarte specială datorită faunei bogate pe care acestea o conţin.

La Plaiul Domnesc există un masiv mai mare de calcar, precum şi un mare număr de blocuri mai mici, toate cuprinse în orizontul de conglomerate de la partea superioară a Straturilor de Sinaia. 

Diversitatea faunei acestor calcare este foarte bogată, cu peste 250 de specii descoperite, cele mai numeroase fiind bivalvele (aproximativ 80 de specii) şi gasteropodele (circa 60 descoperite până acum).

Acest loc remarcabil are şi câteva fosile excelente de crustacee, una din cele mai bogate faune de acest fel din lume, conţinând aproximativ 40 de specii şi subspecii, cu numeroase formei noi pentru ştiinţă.

Pe următorul loc ca frecvenţă se situează cefalopodele (17 forme) de mărime mică, apoi brahiopodele (15 forme). Lista este completată cu numeroşi corali, spongieri şi hidrozoare, care încă nici nu au fost inventariate sau studiate. Multe sunt deocamdată noi pentru ştiinţă, iar multe altele pot fi găsite doar în puţine locuri din Europa, precum Franţa, Austria, Slovacia sau Sicilia. Ca un exemplu, primul ghioc (Protocypraea tithonia) apărut în lume a fost semnalat doar în Sicilia şi aici.

Apropiindu-vă de Omu

Fotografia:  Rest România SRL

În vârful Muntelui Omu Excursioniştii se odihnesc la Cabana Omu, pe cel mai înalt pisc din Bucegi.

Fotografia:  Guvernul României

 Trasee care pleacă din Predeal

Vedeţi pitoreasca Poiana Secuilor!

Unul din cele mai pitoreşti şi accesibile trasee din regiune, acesta ce pleacă din Predeal vă duce prin pădure, poieni şi pante înverzite până la Cabana Poiana Secuilor.

Cine sunt Secuii?

Durând aproximativ 90 de minute, acest grozav traseu mic pleacă din Predeal urmărind marcajul , cutreierând pe lângă poalele Vârfului Fetifoi. Ieşind din pădurea de brad şi molid, traversaţi câteva poiene înverzite, apoi urcaţi uşor până la Cabana Trei Brazi, iar de aici mai departe la Cabana Poiana Secuilor.

Este un loc grozav pentru picnic sau pentru a rămâne peste noapte, putând continua spre Postăvarul de aici.

De la Pârâul Rece la Cabana Cerbului

Dacă vreţi să păcăliţi un pic, puteţi să mergeţi cu maşina (dacă aţi angajat un şofer român de treabă sau aţi închiriat pe cont propriu) până la Azuga, apoi în sus pe Valea Râşnoavei, ori puteţi merge pe jos pe aceeaşi rută, pentru puţină activitate montană.

Ţelul este Cabana Cerbului. Pe oriunde aţi merge, părăsiţi Predeal-ul prin sud de-a lungul principalului drum spre Azuga, apoi mergeţi către vest când drumul spre Râşnov se face la dreapta. Urcaţi până după Şipote unde, aproape de drum găsiţi, într-o poiană înverzită, Cabana Pârâul Rece.

De la cabană, pe drum, puteţi continua spre Cabana Cerbul, iar dup aproximativ de mers mai mult în coborâre, veţi ajunge la uimitoarea Cetate a Râşnovului şi la oraşul Râşnov.

Din Predeal la Omu

Aceasta este probabil o păcăleală, din moment ce puteţi merge cu maşina şi să parcaţi undeva de-a lungul drumului ce duce la Râşnov, dar cu siguranţă vă va duce la cel mai înalt punct din Munţii Bucegi, Vârful Omu, la altitudine, după 7 - 8 ore.

Predeal este locul de unde porneşte traseul, urmând şoseaua principală nord-sud din Valea Prahovei, apoi virând spre vest pentru a merge pe Valea Râşnoavei.

De aici puteţi ajunge la cabană prin Valea Iadului, pe un traseu marcat cu , sau continuând pe drumul dintre Predeal şi Râşnov, apoi prin Şipote pe un traseu marcat cu .

De la Cabana Diham, pe drumul spre Mălăieşti sau Valea Cerbului puteţi ajunge la Vârful Omu.

Trasee în Parcul Natural Bucegi:
 Trasee din Predeal   Trasee din Buşteni    Trasee din Sinaia   Trasee din Bran

 Trasee care pleacă din Buşteni

La Pichetu Roşu şi înapoi (6 ore)

Pornind de la altitudinea de , această excursie pleacă mai întâi din Buşteni, trece prin Poiana Coştilei la , traseu marcat cu apoi ajunge până la Poiana Pichetul Roşu, la altitudine.

De acolo puteţi schimba cu traseul marcat cu până la Cabana Poiana Izvoarelor, şi înapoi la Cabana Gura Diham la . La Buşteni se ajunge pe drumul pietruit, pe lângă pârâul din Valea Cerbului. Traseul este accesibil după topirea zăpezii până la sfârşitul toamnei.

Platoul Babele Staţia de telecabină de la Babele, dintre cele două linii spre Buşteni (cablurile din dreapta) şi spre Peştera Ialomiţa şi Hotel Peştera (cablurile din stânga).

Fotografia:  Rest România SRL

Un marcaj de traseu tipic în Bucegi Arătând calea spre Cascada Urlătoare, Cantonul Jepi şi Piatra Arsă.

Fotografia:  Rest România SRL

Întinderea de verdeaţă Munţii şi văile par să dăinuiască pentru totdeauna, aici lângă o carieră de piatră.

Fotografia:  Rest România SRL

La Acele Morarului şi înapoi

Acest excelent traseu dus-întors din Buşteni durează într-adevăr o zi întreagă, dar oferă privelişti uimitoare asupra Bucegilor, inclusiv asupra Acelor Morarului şi Văii Morarului.

Pornind devreme din Buşteni, veţi urma strada Valea Albă până la Căminul Alpin, în partea de vest a oraşului. De aici traseul urcă o pantă înclinată, ieşind într-un luminiş de unde vi se arată o panoramă impresionantă a Caraimanului şi a Coştilei.

Traseul se desparte repede de Poarta Munţilor, unde copacii rari înrămează perfect peisajul splendid din faţă.

De aici traseul continuă printr-o uşoară curbă la dreapta, apoi în sus la Măsurătoarea Urşilor, unde traseul marcat cu se desparte la stânga, mergând la refugiul de schi din Valea Albă.

Continuând drumul, traseul parcurge o bucată dreaptă, apoi coboară în Poiana Coştilei, după ce în prealabil traversează Valea Coştilei şi Valea Gălbenelelor. Privind peste pădure, puteţi observa Peretele Gălbenelelor, Colţul Gălbenelelor şi Colţii Mălinului.

După traversarea Poienii Coştilei, traseul continuă până la intersecţia cu cel care merge la Poiana Văii Cerbului, apoi virează la dreapta spre Buşteni, prin Plaiul Fânului, urmând marcajul . Se trece prin Valea Mălinului şi Valea Cerbului, apoi ne îndreptăm către Poiana Morarului, unde ajungem după ce traversăm Valea Comorilor şi Valea Bujorilor.

Aproape de culmea zilei, puteţi admira impunătoarele Ace ale Morarului, piscurile ascuţite înălţându-se spre albastrul cerului.

După traversarea Văii Morarului, un teren destul de plat, coborâţi la intersecţia de la Poiana Pichetul Roşu. Aici traseele se împrăştie ca un evantai, mergând fie la Cabana Mălăieşti, Vârful Bucşoiu, Cabana Diham sau Cabana Poiana Izvoarelor.

De aici continuaţi mergând pe traseul marcat cu , iar după aproximativ 15 minute traseul ajunge la Cabana Poiana Izvoarelor. Apoi se întoarce la Buşteni pe la Cabana Gura Diham pe un drum lat şi accesibil, iar în circa o oră sunteţi ajunşi înapoi în siguranţă, fericiţi şi probabil cu un aparat plin de fotografii fabuloase din Bucegi.

Din Buşteni la Cabana Diham

Plecând din Buşteni în sus, mai întâi la Cabana Gura Diham la , apoi în continuare la Cabana Diham la , traseul marcat cu durează aproximativ 3 ore pentru a ajunge până la Diham, fiind accesibil pe toată durata anului.

Cu plecare din Buşteni, mergeţi pe strada Nestor Ureche, urmând drumul asfaltat ce duce prin pitoreasca Valea Cerbului. În zilele senine, puteţi vedea Colţul, Peretele şi Umărul Gălbenelelor, şi Colţii Morarului pe drum.

Drumul forestier urcă lin până la Cabana Gura Diham, de unde traseul marcat cu porneşte spre Cabana Poiana Izvoarelor, şi de acolo mai departe, mergând paralel cu Valea Seacă a Baiului.

După aproximativ o oră, traseul traversează Şaua Baicului, ajungând la o intersecţie, traseul cu marcaj mergând spre (Poiana Izvoarelor), cel cu spre Predeal prin Valea Leuca, iar cel cu plecând spre Cabana Steaua.

Urmând drumul drept, traseul nostru marcat cu se întâlneşte cu drumul ce vine de la Pichetul Roşu, apoi coboară şi soseşte peste câteva minute la Cabana Diham. De pe veranda cabanei puteţi admira vederea superbă asupra piscurilor Bucşoiu şi Morarul. Pe câteva pârtii naturale convenabile din apropierea cabanei puteţi practica chiar şi schiatul.

Traseul la Cabana Piatra Arsă

Această rută de vară începe în oraş, continuă până la Cantonul Jepi, la , şi apoi până la Cabana Piatra Arsă, la altitudine, marcaj , durând puţin peste 4 ore.

Se urmăreşte primul traseu până în punctul numit "La Grătar", de unde traseul spre Cascada Urlătoare se desparte de cel către Cabana Piatra Arsă. Din acest moment înainte, traseul merge către dreapta, traversează Valea Seacă a Jepilor şi apoi urcă încet prin pădure, iar în aproximativ 20 de minute ajungeţi în punctul numit "La Vinclu".

De aici traseul traversează Valea Comorilor şi Vâlcelul Crestei Urlătorilor, apoi şerpuieşte în sus prin Vâlcelul Urlătorii Mici, iese într-un platou întins, de unde se desparte către dreapta de Brâul Mare al Jepilor.

În faţa noastră se ridică Jepii Mari. O urcare diagonală urmăreşte un traseu săpat în stâncă ce dispune de cabluri de siguranţă, iar după câteva curbe, ajungem la Cantonul Jepi, iar apoi, mergând 20 de minute prin pădurea de pin pe un drum uşor, se vede Cabana Piatra Arsă.

Traseul la Cabana Babele

Acest traseu care merge până sus de tot, la Cabana Babele (!), a fost din fericire suplinit cu o reţea de telecabină în anul 1978, care reuşeşte să termine excursia în doar 12 minute, prin superba Vale a Jepilor.

Traseul telecabinei este susţinut de 6 piloni foarte mari, pornind de la altitudinea de în Buşteni, din spatele hotelului Silva, până la pe platoul Bucegi, distanţa totală străbătută fiind de peste , pe o diferenţă de nivel de . Telecabina circulă la o medie de înălţime de deasupra uneia din cele mai frumoase zone alpine din România. În anul 1982, linia de telecabină a fost extinsă în jos, în continuare, pe partea cealaltă a muntelui, până în valea râului Ialomiţa, la Peştera Ialomiţa, Mănăstirea Ialomiţei şi Hotel Peştera, adăugând o lungime de .

Excursionistul avid după aventură, precum şi turistul din gondolă, pot amândoi împărţi vederi superbe din diferite unghiuri asupra Vâlcelului Înspumat, Cascadei Caraiman, Văii Jepilor, părţii de sud a Caraimanului, Jepilor Mici şi într-un final asupra Platoului Bucegi, unde puteţi găsi Cabana Caraiman () ancorată pe marginea masivului. În timpul iernii, prin apropierea cabanelor de la Babele, Caraiman şi Piatra Arsă se poate practica schiatul, pe pârtii pentru amatori şi avansaţi.

Traseul către Nori

Într-adevăr un “traseu trofeu”, acesta îşi face loc prin Valea Cerbului, apoi în sus pe cel mai înalt masiv al Munţilor Bucegi (şi în top 10 al celor mai înalţi din România, pe locul 7, cu doar mai scund decât cel de pe locul întâi, Vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraş).

Traseul cu marcaj durează în medie 5 ˝ - 6 ore, accesibil doar pe timpul anotimpului de vară. Din Buşteni, mergem mai întâi pe traseele cu marcaje şi pe lângă pârâul Hoagelor spre nord-vest până la Cabana Gura Diham (vedeţi traseul spre Cabana Diham mai sus).

Odată trecuţi de Cabana Diham, traseul marcat cu se îndreaptă către Poiana Văii Cerbului şi Vârful Omu. Drumul merge uşor către stânga prin pădure, ocoleşte vârful Gâlma Mare şi ajunge la Poiana Coştilei, iar apoi, după un uşor urcuş, prin Poiana Valea Cerbului, peste Valea Mălinului până în Valea Cerbului.

Traseul către nori trece apoi prin Valea Cerbului, paralel cu Vârful Morarului.

După ce traversaţi râul Valea Seacă a Coştilei, ieşiţi pe partea de nord a Muntelui Coştila, în Valea Ţapului, de unde puteţi vedea în stânga Creasta Priponului şi piscurile ascuţite ale Colţilor Obârşiei, ca un fundal superb al peisajului perfect.

De la joncţiunea cu Valea Ţapului înaintaţi prin Numărătoarea Oilor, numele venind de la două stânci mari care au format o trecătoare îngustă.

În partea stângă se află un vechi adăpost ciobănesc, unde colina este înnegrită de fum, de aici şi numele de Piatra Pârlită. Apoi, după o porţiune cu frânghii de siguranţă, pe o pantă cu înclinaţie mică, intraţi pe un traseu ce ne duce în Valea Priponului.

După acest pasaj trecem pe faţa Morarului, unde întâlnim Brâna Mare a Morarului.

De aici, de pe versantul Masivului Costila, printr-un drum în serpentine ce ne scoate la un alt prag, trecem din nou pe versantul Morarului, de unde putem observa foarte bine Căldarea Superioară a Văii Cerbului.

Din acest punct traseul nu mai prezintă dificultăţi de orientare şi în curând întâlnim traseele care vin dinspre Cabana Peştera () şi Babele ().

În scurt timp ajungem la Cabana Omu, adăpostul turistic situat la cea mai înaltă altitudine din Masivul Bucegi, unde a fost construită şi o staţie meteo, un punct aproape incongruent cu civilizaţia pe acest pisc retras din vârful munţilor.

Buşteni Activităţi, Crucea Eroilor, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Trasee în Parcul Natural Bucegi:
 Trasee din Predeal   Trasee din Buşteni    Trasee din Sinaia   Trasee din Bran

Traseul celor Două Mănăstiri

Dacă deja aţi vizitat bisericile şi muzeul de la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Sinaia, sunteţi gata să urcaţi pe munte pentru a găsi o altă nestemată ascunsă, cuibărită în valea râului Ialomiţa şi înconjurată de coroana Munţilor Bucegi.

Aceasta este o excursie de o zi întreagă (7 – 8 ore), aşadar faceţi-vă rezervări la hotel înainte de a ajunge la destinaţia dorită, Schitul Peşterii Ialomiţei. Din Sinaia, mergeţi spre cartierul Malului şi urmăriţi drumul ce traversează muntele Păduchiosu, legând Sinaia de Pucioasa.

Chiar înainte de a ajunge la altitudinea de , unde este graniţa dintre judeţele Prahova şi Dâmboviţa, faceţi la dreapta şi continuaţi drumul spre nord către Cabana Bolboci, Lacul Bolboci, Cheile Tătarului şi Padina, până ajungeţi la Schitul Peştera şi Peştera Ialomiţei, capătul călătoriei Dvs. în inima Munţilor Bucegi. Drumul până aici este pietruit şi bine întreţinut, tranzitat de mulţi turişti în lunile de vară.

Calea către Vârful cu Dor

Ca cel mai proeminent munte de lângă Sinaia, Vârful cu Dor este un bun traseu dus-întors. 

Acest traseu se opreşte în Valea cu Brazi pe drum, aproximativ altitudine, circa 4 - 5 ore în fiecare direcţie, deşi este destul de abrupt pentru a vă caza la Cabana Vârful cu Dor.

Traseele pornesc de la gara din Sinaia cu marcajele , şi împreună, ruta făcându-şi calea de-a lungul unui drum lat sau a unor străduţe cu trepte, sau prin faţa Cabanei Furnica.

Apoi urmăm traseul marcat cu de-a lungul drumului pavat până la Hotel Cota 1400, încrucişându-ne cu traseul ce duce la Piatra Sfânta Ana.

Apoi traseul cu ajunge în Valea cu Brazi, de unde urmăm traseul marcat cu , care urcă destul de abrupt (pentru circa 15 minute) în serpentine aflate pe o singură pantă despădurită.

De aici se poate vedea frumoasa privelişte a Sinaiei şi masivul Gârbova pe care se zăreşte Cabana Piscul Câinelui.

În stânga cabanei se află poiana “La Sfârşitul Lumii”, numită aşa pentru că în vremurile trecute acesta era locul celor mai grele ascensiuni. De aici urcăm prin pajişti până întâlnim meterezele de stâncă numite “La Cetate”. La 15 minute, ocolind “cetatea”, poteca se opreşte la Cabana Vârful Cu Dor, aşezată într-o pantă ce duce în apropiere de piscul cu acelaşi nume.

Din Sinaia la Vârful Omu

Este cel mai înalt vârf din Munţii Bucegi, cu doar mai scund decât cel mai înalt din România, fiind ţelul tradiţional al excursioniştilor români şi străini deopotrivă.

Omu se ridică semeţ din masivul înconjurător la pentru a atinge cerul. Acest traseu este o adăugare grozavă la cel de la Vârful cu Dor de deasupra.

Odată ce aţi ajuns la Cabana Vârful cu Dor, puteţi continua (se presupune că a doua zi) în sus spre nord după "cetate" din nou, pentru a ajunge la principala axă nord-sud, traseul marcat cu .

Acesta duce la Vârful Omu, pe pantele Muntelui Furnica, lăsând în dreapta Valea cu Brazi şi Valea cu Zade. În apropierea Vârfului Piatra Arsă, traseul primeşte din dreapta pe cel marcat cu , ce vă oferă opţiunea de a vă întoarce în Sinaia prin Poiana Stânii, sau să continuaţi spre nord până la Cabana Piatra Arsă, apoi la Cabana Babele în aproximativ 30 de minute. Continuând, treceţi peste Obârşia Ialomiţei, şi ajungeţi la cel mai înalt punct din Bucegi, Vârful Omu.

Sinaia Activităţi, Peleş, Hărţi, Cazare, Agenţi, Istorie

Trasee în Parcul Natural Bucegi:   Trasee din Predeal   Trasee din Buşteni    Trasee din Sinaia   Trasee din Bran

Trasee care pleacă din Bran

De la Bran la Omu: Cel mai bun din Bucegi

Acest traseu de aproximativ 6 ore este cel mai bine de făcut în lunile de vară, plecând din Bran prin Poiana Clincii, Şaua din Ţigăneşti () şi apoi la Vârful Omu la .

Traseul cu marcaj pleacă din Podul Oprişului (în Valea Poarta) şi urcă în mod continuu până la Vârful Scara. Din Poiana Clincii panta devine mai lină, iar poteca trece de punctul La Stânci şi Turnul Clincii, traversează Valea Urlătoarea Clincii, urcă pe versantul vestic al Muntelui Ţigăneşti, până la Culmea Ţigăneşti. Ocoleşte Turnul Ţigăneşti şi după ce trece prin hornul La Scara, atinge Vârful Scara. Coboară spre Hornul Mare al Mălăieştilor iar apoi urcă la Cabana Omu.

Una din rutele alternative până la cel mai înalt vârf din Bucegi este cea marcată cu , ce merge prin Poiana Ciubotei (altitudine) şi Vârful Scara (), durând circa 7 ore.

Pentru a porni pe acest traseu, mergeţi pe drumul principal din Bran ce duce spre pasul Rucăr. Traseul spre Valea Gaura marcat cu se lasă în dreapta după aproximativ , apoi urcă şi trece pe rând de Poiana Ciubotei şi Poiana Ciubotei de Sus, ajungând la Cătunul Ciubotei. Continuând urcuşul, se ajunge pe Podul Spintecătorilor, aproape de Vârful Scara, coboară spre Hornul Mare al Mălăieştilor şi urcă la Cabana Omu.

Puteţi de asemenea să urmăriţi traseul din Bran prin Valea Gaura (ca deasupra), dar este un urcuş foarte abrupt până la Poiana dintre Văi. 

Odată ajunşi ceva mai sus, poteca depăşeşte trei trepte glaciare, Cătunul de Jos, Cătunul Mic şi Cătunul de Sus, apoi urcă foarte abrupt pe Muntele Scara, ajungând în Curmătura Hornurilor, apoi în sus la Vârful Omu. Totuşi, primul traseu este cel mai uşor, şi la fel de bun din punct de vedere al peisajelor.

Cabanele

După cum puteţi vedea din hărţile noastre, Masivul Bucegi dispune de multe cabane de diferite mărimi, cu diferite dotări şi servicii, şi la preţuri diferite. 

Fiecare cabană are un website tip ghid, deşi doar în limba română majoritatea. Dar vă veţi bucura de fotografii şi veţi vedea ce dotări au!

 Cabana Omu    Cabana Diham   Cabana Mălăieşti   Cabana Bărcaciu   Cabana Curmătura   Cabana Babele   Cabana Negoiu   Cabana Pietrele   Cabana Podragu   Cabana Sâmbăta   Cabana Turnuri   Cabana Cozia   Cabana Poiana Izvoarelor

Mai multe informaţii la Carpati.org şi Alpin Club Brasov