Bine aţi venit la Făgăraş în frumosul judeţ Braşov din regiunea Transilvania din România! Vedeţi tradiţiile de Transilvania în Făgăraş, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Braşov. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Braşov până la alte oraşe din Brasov, cum ar fi Fagaras.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Braşov şi Făgăraş sunt oraşe în judeţul Braşov. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Făgăraş în judeţul Braşov, parte a regiunii Transilvania din România! Descoperiţi istoricul Braşov şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Transilvania dezvăluindu-se în istoricul judeţ Braşov. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Făgăraş, sau alte activităţi grozave mai departe în Brasov şi judeţul Brasov.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Făgăraş (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch, Fugrasch) este un
municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România. Are o populaţie de
35.759 locuitori. În perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa
judeţului Făgăraş.
Ţara Făgăraşului este una din cele mai vechi şi importante zone de
locuire compactă românească din Transilvania. Ea face parte din salba de
"ţări" româneşti subcarpatine, care au asigurat intrarea în istorie a
poporului român. Situată în centrul teritoriului de locuire românească,
Ţara Făgăraşului a deţinut un loc corespunzător în istoria societăţii
medievale româneşti.
Cetatea Făgăraş - construcţia a început la sfârşitul secolului XIV,
pe locul unei cetăţi de pământ din secolul XII. Este transformată în
castel fortificat în secolul XVI, devenind reşedinţă princiară din
secolul XVII.
Sunt îndrăgostit de
Ardeal. Îmi
place cum se aşterne orizontul ondulat, îmi plac Carpaţii care ţâşnesc până
la două mii de metri ca o uriaşă maree. Îmi place cum sună :
Făgăraş, Ucea,
Braşov. Îmi plac
cadrele de viaţă rurală rămase în afara timpului care-mi zboară prin faţa
ochilor de la fereastra trenului.
Un cioban se sprijină în bâtă, îmbrăcat într-o miţoasă mare cât o
maşină mică. O căruţă hodorogită zdroncăne pe-un drum noroios de ţară,
trasă de-o mârţoagă nărăvaşă, un cal negru, costeliv, cu obrăzar şi un
cănăfior veştejit în frunte.
Copii murdari din cap până în picioare stau chirciţi într-un şanţ şi
aruncă pietricele într-o băltoacă. Femei voinice, cu năframă pe cap, cu
obrazul tăbăcit ca pielea de turetcă veche, stau de vorbă peste gard sau
cară vreascuri.
Bătrâni uscaţi şi plini de riduri subţiri sorb ceva din păhărele şi
joacă şah, îmbrăcaţi în vestoane închise, boţite şi cămăşi albe, cu
pălării uzate, negre.
Desfăşurată sub forma unei fâşii, dispusă pe axa est-vest, cu
lumimea de 82 km şi lăţimea variind între 12 şi 19 km, depresiunea
relevă două tipuri principale de relief.
Acestea se succed dinspre
munte, sub forma unui vast amfiteatru cu deschiderea către nord, spre
lunca largă a Oltului şi Podişul Hârtibaciului.
Relieful colinar format
din dealurile submontane perşano-făgărăşene, cu altitudini cuprinse
intre 500 si 800m şi adânc fragmentat de acţiunea freactica a râurilor
montane, sugerează o amfiladă de contraforturi naturale, care dispar
treptat la nord-est de Valea Veneţiei.
Această unitate se află în
legătură cu alte câteva subunităţi distincte de relief, compuse, de la
est spre vest, din dealurile Perşanilor, central-făgăreşene, Măgurei şi
Blidăriei. Acest sistem este continuat spre nord de câmpia piemontană,
care ocupă cca 83% din suprafaţa totală a depresiunii.
Câmpia piemontană
făgărăşeană se extinde de la altitudinea de cca 700 m, către munte, până
la aproximativ 400 m, cât măsoară în medie pe Valea Oltului. Clima
depresiunii înregistrează o temperatură medie anuală de 8,7 C, cu
creşteri maxime în luna iulie şi scăderi minime în luna ianuarie.
Precipitaţii abundente, sub formă de ploaie, sunt semnalate în lunile
mai-august, când ating o cantitate maximă de 128,4 mm (iulie) , iar sub
formă de zăpadă în lunile octombrie-martie.
Bogată în pajişti şi în
păduri de foioase, etalând o gama variată de soluri prielnice
agriculturii, irigate de o reţea densă de râuri cu un debit bogat de
apă, Ţara Făgăraşului a oferit constant condiţii propice de viaţă.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Făgăraş
Făgăraşul este aşezat în mijlocul Ţării Făgăraşului. Denumirea de
Ţara Făgăraşului este utilizată de majoritatea cercetătorilor istorici
pentru această zonă, iar ,,Ţara Oltului este denumirea populară
preluată şi folosită în studii etnografice si geografice.
Ţara
Făgăraşului ar putea fi delimitată, aproximativ, între următoarele
limite: la nord de-a lungul liniei care ar uni localitaţile Hoghiz,
Ungra, Ticuş, Cincu, Bruiu; apoi la vest Valea Oltului care, de la Avrig
se îndreapta spre sud pâna la Turnu Roşu; la sud: creasta alpină a
Munţiilor Făgăraşului, pe linia cumpenei apelor, incluzând deci, în Ţara
Făgăraşului întreg versantul nordic al Munţilor Făgăraşului; la est, pe
văile Bârsei şi Sebeşului, în continuare, culmea Munţilor Perşani, Valea
Bogată-Hoghiz.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".