Bine aţi venit la Constanţa în frumosul judeţ Constanţa din regiunea Dobrogea din România! Vedeţi tradiţiile de Dobrogea în Constanţa, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Constanţa. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Constanţa până la alte oraşe din Constanta, cum ar fi Constanta.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Constanţa şi Constanţa sunt oraşe în judeţul Constanţa. Regiunea Dobrogea este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Constanţa în judeţul Constanţa, parte a regiunii Dobrogea din România! Descoperiţi istoricul Constanţa şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Dobrogea dezvăluindu-se în istoricul judeţ Constanţa. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Constanţa, sau alte activităţi grozave mai departe în Constanta şi judeţul Constanta.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Nu vă obosiţi călătorind la Roma sau Atena dacă
doriţi să vă minunaţi de anumite părţi ale istoriei europene,
deoarece descoperirile arheologice uimitoare din Constanţa datând
din perioadele romane sau greceşti le rivalizează cu uşurinţă!
Ca cel mai mare port maritim la Marea Neagră,
capitala regiunii
Dobrogea,
şi al treilea oraş ca mărime al României, Constanţa este un centru
regional încă din timpurile romane şi greceşti!
Casele regale europene au venit în număr mare pe
nisipurile fine ale Mării Negre începând cu primii ani ai secolului
XX, când o cale ferata a fost construită legând Bucureşti-ul,
considerat Parisul Estului, de acest port-staţiune.
Constanţa are aerul unui oraş maritim din anii 1950
din multe puncte de vedere. Chiar şi în toiul verii, când mulţi
rezidenţi merg la munte pentru o pauză răcoroasă, sau migrează spre
nord sau sud în staţiunile adiacente
Mamaia,
Eforie Nord
sau în staţiunile
apropiate de graniţa bulgărească.
Vă
veţi simţi bine plimbându-vă prin vechiul port, parte a oraşului,
având o varietate largă de moschei, biserici ortodoxe, o veche şi
frumoasă biserică catolică, muzee şi câteva mostre de arhitectura
atractivă.
Senzaţia de influenţă exotică a Mării Negre este foarte puternică
în Constanţa. În ceea ce a fost odată oraş otoman cu cetăţeni
majoritari tătari şi greci, abia 1 din 20 de rezidenţi erau români
pe la mijlocul secolului XIX (astazi peste 90%).
Dar datorită acestei bogate istorii culturale, Constanţa oferă
câteva placeri culinare şi arhitecturale turistului, de la vechi
moschei şi câteva restaurante superbe cu specific turcesc, grecesc
şi românesc, până la simplul fapt de a gusta o shaorma în parc la
umbra răcoroasă a unui copac.
Cu toate că populaţia de etnie turcă a fost întotdeauna de mici
proporţii în oraş - niciodată mai mult de 3% în ciuda grupului de
restaurante turceşti din vechiul port - Constanţa a beneficiat din
plin de pe urma istoriei sale întinse ca protectorat otoman.
Toate aceste detalii nu au cum să nu
aducă şarmul oraşului în inimile voastre!
Feţele regale ale Europei s-au înghesuit să vadă
acest fin monument luxos de la marginea cartierului vechi din
Constanţa, construit iniţial ca pavilion pentru Carmen Sylva, Regina
Elisabeta a României. Aici în anul 1963, iar dedesubt astăzi.
Acela este Rococo iar celălalt este Rococo. Această clădire îşi
ia partea leului în vechiul cartier din Constanţa.
Credeţi sau nu, aceasta este de fapt o sculptură
neolitică din Muzeul Naţional de Istorie! Daţi click să vedeţi o
imagine mai mare împreună cu soţia lui!
Cum Constanţa este locuită de 2500 de ani, aveţi ce vedea! Câteva
săpături arheologice recente au scos la iveală lucruri de talie mondială
datând din perioadele romane sau greceşti.
Bătrânul Casino din port a fost deschis în 1911. A fost construit
într-un stil Art Nouveau, fiind conceput de doi arhitecţi, Petre
Antonescu şi Daniel Renard (născut în România).
În anul 9 d.Hr. Ovidiu a fost trimis în exil de către împăratul
roman Augustus pentru motive neînsemnate, care din fericire pentru
istorie au determinat apariţia volumului “Tristia”.
Statuia lui Ovidiu (Ovidius), un poet roman faimos ce a murit la
Constanţa, pe atunci Tomis, în anul 17 d.Hr. a fost construită de Ettore
Ferrari în anul 1887 după o subscripţie publică (aceeaşi statuie poate
fi văzută în Sulmona, locul său de naştere).
Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie din Constanţa este cu
siguranţă un loc ce merită vizitat în caz că locuiţi prin împrejurimi.
Mai bun decât majoritatea muzeelor chiar şi din Bucureşti, este un loc
interesant cu mulţi ghizi cunoscători de limbi străine.
Muzeul reprezintă un loc ce mulţumeşte pe toată lumea şi chiar copii
se vor bucura de păpuşile preistorice mici de piatră, fildeşul de mamut
şi câteva sculpturi şi statui cu adevărat sălbatice. Chiar dacă aţi
vizitat cele mai bune muzee de istorie din Washington, Londra, Paris sau
Roma, veţi fi chiar impresionaţi de ceea ce găsiţi în Constanţa, variind
de la colecţii de antichităţi romane sau greceşti cum ar fi şarpele
Glycon, Fortuna şi Pontos, Nemesis cu 2 feţe şi nenumărate amfore.
Vă veţi minuna din primele încăperi mici, cu bogăţii din perioadele
romană şi greacă a Constanţei, încluzând aici monede, amfore, statui şi
sticlărie rară uimitoare.
Calea spre Rai
Chiar şi scările interioare sunt o minune de văzut la Muzeul
Naţional de Istorie!
Clădirea în sine reprezintă un exemplu remarcabil de stil
architectural brâncovenesc. Petreceţi un anumit timp în zona scărilor
dintre etaje pentru a vedea ce înseamnă arhitectura românească.
În exteriorul muzeului sunt câteva morminte de marmură şi piese
importante, iar în împrejurimi, un parc arheologic completează acest
muzeu plăcut de talie mondială.
Într-un mod cu totul neobişnuit, muzeul îşi încheie colecţia de
lucruri cu piese ce ţin de Epoca de Aur a României şi de al Doilea
Război Mondial, ca şi cum istoria se opreşte în 1947 când comuniştii au
preluat puterea, dar din fericire acordarea de fonduri în viitor va duce
la completarea colecţiei Muzeului Naţional de Istorie (5000 BC-1947).
Clădirile originare romane
Este straniu când te gândeşti că sub peninsula unde se găseşte
portul de sud mai există clădiri publice, băi, ziduri şi reşedinţe ale
vechiului oraş-port roman Tomis.
Chiar în spatele Muzeului Naţional de Istorie se găsesc rămăşiţele
unei impresionante clădiri publice romane, despre care se crede că a
fost la început clădire portuară, unde s-au făcut săpături ce au scos la
iveală urmele impresionante a unuia din cele mai lungi trotuare de
mozaic din lume.
Ruinele Tomis-ului
Aproape de centrul Constanţei unde bulevardele Tomis şi Ferdinand se
intersectează se află un parc arheologic ce se întinde pe mai multe
perioade, din secolul 6 î.Hr. până la ziduri romane şi fortificaţii
bizantine. Luaţi masa prin împrejurimi şi plimbaţi-vă prin zonă toată
după-amiaza.
Cu faţa spre Mecca, de 5 ori pe zi
Paradisul aşteaptă
Minunat ca şi Albastrul de Voroneţ, interiorul
acestui minunat dom din Moscheea Mahmudiye inspiră şi încântă
privirea.
Marea Moschee, foarte aproape de Piaţa Ovidiu, a fost prima clădire
publică din România construită din ciment (1910), un cadou făcut de
Regele Carol I micii comunităţi musulmane.
Există un mic chioşc chiar înăuntrul porţilor de intrare în curte
unde puteţi face o donaţie (una obligatorie), să priviţi peisajul din
turnuleţ sau să vă uitaţi înăuntrul sălii de rugăciune. Plafonul domului
central (pe dreapta) este minunat.
Astăzi au mai rămas aproximativ 55 de mii de musulmani în Dobrogea,
reprezentând 1% din populaţie. Ca în oricare altă moschee, fiţi
respectuoşi şi purtaţi haine simple. Pentru femei este necesar să-şi
acopere braţele şi picioarele. Întrebaţi la chioşcul de la intrare
pentru mai multe detalii.
Moscheea Mahmudiye, Deschisă zilnic cu excepţia
zilelor de Vineri
Vedeţi
secţiunea noastră
Religia din România pentru mai multe informaţii despre trecutul
divers al obiceiurilor şi religiei românilor.
În ciuda plajelor (prezumtiv) mai bune înspre nord şi sud,
localnicii pot fi găsiţi pe întinderile de nisip la câteva blocuri
distanţă de centru.
Lângă debarcader şi încluzând zonele cu nisip fin unde apa este mică
şi limpede (puteţi înainta în apă circa 30 de metri şi nu vă veţi uda
decât până la genunchi) sunt zone excelente pentru copii. Dacă se
plictisesc se vor întoarce către mal înainte ca apa să devina foarte
adâncă.
Micul port destinat turiştilor deţine un parc acvatic cu delfini,
câteva restaurante cu terasă servind produse marine distribuite de
pescarii locali (fapt vizibil prin reclame). Puteţi urca la bordul unui
vas din portul Tomis care vă va face dimineaţa sau amiaza grozavă
datorită excursiei pe mare ce dezvăluie privelişti minunate de-a lungul
coastei.
O zi prin oraşul vechi
Constanţa beneficiază imens de pe urma zonei sale joase şi compacte
ce include mica peninsulă sudică adiacentă ce conţine majoritatea
atracţiilor turistice şi istorice. Alegerea locului unde se poate mânca
implică fie o tavernă mică şi confortabilă pe una din străzile
principale destinate turiştilor dornici de cumpărături, fie o masă
compusă din produse de mare în micuţul port Tomis.
La fel ca în orice alt oraş din România, mic sau mare, o serie de
parcuri publice sunt răspândite prin oraş, cu cel mai popular chiar în
faţa Teatrului Ovidiu. În multe privinţe, zona centrală a Constanţei, cu
străzile sale aglomerate şi micile cafenele, se aseamănă mult oraşelor
franceze de la Marea Mediterană din anii ’50 sau chiar cu micile oraşe
din Florida din aceeaşi perioadă.
Doar la câteva blocuri de zona principală de cumpărături se află un
mare parc menţionat mai sus, ce deţine rămăşiţele unui zid vechi datând
din perioada romană, dar şi ruinele unui turn bizantin.
Mai jos de zona colinară se află Muzeul Naval ce deţine câteva modele
interesante de vase antice greceşti ce aprovizionau zone de coastă cu
mult înainte de perioada creştină. Povestea Marinei Militare Române este
bine scoasă în evidenţă, cu toate că, asemenea Muzeului Naţional de
Istorie din oraşul vechi, anumite părţi din istorie sunt tratate foarte
superficial, cum ar fi Al Doilea Război Mondial sau perioada comunistă.
Muzeul Marinei Române, Strada
Traian 53, Deschis zilnic cu excepţia zilelor de Lunii, până la ora 18:00.
Moscheea Carol I
Un turn superb, cu un interior măreţ şi plafonul pictat minunat!
Dobrogea (marginită de Marea Neagră şi de fluviul Dunărea) oferă
cele mai bune produse din bucătăria turcească cum ar fi Kebab-ul (sau
adesea kebabs) şi Shaorma, cu grătar de carne condimentată cu produse
picante tradiţionale zonei.
Shaorma e învelită în lipie, un fel de clătită subţire, de obicei
umplută cu felii subţiri prăjite de piept de pui, dar uneori fiind şi
carne de vită. Utilizarea cărnii de mile nu este atât de populară în
România, cel puţin nu în capitala Bucureşti.
Pentru aproximativ 4$ pe bucată, sunt ieftini şi satisfac pe deplin.
Încercaţi oriunde în centrul Constanţei în jurul Pieţei Ovidiu
delicioasa shaorma şi pe timpul verii câteva pizzerii deschise non-stop.
Mersul la un restaurant adevărat pare o glumă dacă luăm în
considerare aceste delicioase tentaţii locale. Dacă mâncaţi în oraş,
preţurile sunt rezonabile chiar şi în sezoanele de vârf, iar nota de
plată poate ajunge la maxim 15$ de persoană încluzând şi băuturile.
E păcat să veniţi în Constanţa şi să nu încercaţi oferta de la
minunatele restaurante locale cu profil turcesc, dispunând de un meniu
răspândit pe tot parcursul ţinutului dobrogean datorită istoriei sale
îndelungate ca parte a Imperiului Otoman.
Încercaţi vinurile locale de lângă Murfatlar, merg atât de bine cu
grătarul şi aţi zice că e vorba de Shiraz-ul American mai mult decât
orice.
Americanii şi englezii deopotrivă vor fi uimiţi la aflarea numelui
straniu de Multiplex Glendale Cinema din Mall-ul Tomis aflat pe strada
Ştefan cel Mare (Nr. 36-40, tel.+40(241)515-353).
Cumpărături
Da, e adevărat, omniprezentul mall a sosit şi pe coasta Mării Negre!
Aveţi de unde alege, pornind de la mall-ul cu nume istoric Tomis,
Complexul Tom (dispunând de un supermagazin Carrefour şi de un depozit
Bricostore), Mall-ul
City Park,
Mall-ul Constanţa, şi ajungând la reţeaua de magazine satelit cum
ar fi Praktiker (tehnologie şi materiale pentru domiciliu) sau Selgros
(hypermarket), Metro şi multe altele.
Tomis
Mall este foarte bine aşezat în centru lângă gară, cu un design
specific occidental în care găsim magazine, restaurante şi cafenele,
complex cinamatografic, un supermarket uriaş, parcare subterană pe 3
nivele şi un loc de joacă pentru copii. Stilul nu e românesc, dar îi
oferă turistului vorbitor de limba engleză o atmosferă familiară
datorită unor locaţii precum Pizza Hut, McDonalds, KFC şi alte locuri cu
specific occidental. Reţineţi că toate servesc cel puţin bere, cu toate
că dacă ne raportăm la valoare, parcă ieşiţi mai mult în câştig dacă
serviţi o shaorma în parc.
City Park Mall
este cel mai nou din Constanţa, abia deschis în iulie 2007 şi se
proclamă ca fiind primul mall “adevărat” din oraş. Având o suprafaţă
obligatorie de 3000 m˛, mall-ul deţine de asemenea un mare complex
cinematografic, sala de bowling, centru de IT şi de electronică, dar şi
o zonă îndeajuns de mare cu restaurante, baruri şi cafenele.
Cele peste 100 de magazine au în stoc lucruri caracteristice modei,
bijuteriilor, magazine pentru cadouri, tarabe de distribuţie a presei,
bănci şi farmacii. City Park dispune şi de o zonă pentru distracţia
celor mici, găzduieşte Clubul Seniorilor, un patinoar exterior, iar pe
lacul din apropiere se pot practica sporturi nautice.
Arta şi Istoria Constanţei
Majoritatea turiştilor din America sunt uimiţi de
colecţiile din Constanţa, probabil mai bune decât cele din
Bucureşti!
Muzeul Naţional de Istorie şi Muzeul Arheologic Constanţa
Piaţa Ovidiu nr.12, Constanţa
Tel. : +40 (241) 614 562
Muzeul de Artă Constanţa
B-dul Tomis nr. 82 84, Constanţa
Tel./Fax : +40 (241) 617 012
Muzeul de Ştiinţe Naturale Constanţa
B-dul Mamaia nr.255, Constanţa
Tel. : +40 (241) 547 055
Muzeul de Artă Populară Constanţa
B-dul Tomis nr.32, Constanţa
Tel. : +40 (241) 616 133
Muzeul Maritim Român
Str. Traian nr. 53, Constanţa
Tel./Fax : +40 (241) 619 035
Muzeul Naţional Militar
Str. Liliacului nr. 13, Constanţa
Tel. : +40 (241) 674 359
Cluburile din Constanţa
Cluburile din oraş au fabulosul obicei românesc de a-şi aşeza tabăra
pe plajă în timpul lunilor de vară.
Asemenea unei caravane ţigăneşti, barmanii şi staff-ul de conducere
mută toate operaţiunile în locaţiile de vară din Mamaia începand cu 1
mai şi până la jumătatea lunii iunie, revenind în oraş spre a doua
decadă a lunii August. Mai populare în Constanţa pe durata anului sunt
cluburile Motor, Morgana, Amnesia şi Domino, unele din ele având sediul
central în Mamaia pe durata lunilor de vară (adesea sunt numite locaţii
“în aer liber”).
Clubul New Orleans scoate în evidenţă zona portuară a oraşului - un
pic ponosit şi cam pompos, pe două nivele, nefiind un club prea mare. Se
pare că aici au început anumite bătăi, la fel ca în Marseilles!
La Mania este asemenea unei cafenele în privinţa atmosferei funky ce
atrage un public mai degrabă recalcitrant, dar are un avantaj
irefutabil. Ţineţi-vă banii în pantofi, petreceţi până în zori şi veţi
fi la fel de siguri ca în Brooklyn!
Clubul No Problem este la fel de tare ca Megalos (club ce îşi mută
sediul la Mamaia pe timpul verii de la începutul lui iunie până la
începutul lui august). Considerat mai bun (şi poate mai fiţos), Clubul
Cristal funcţionează pe durata verii din locul numit Castel.
Dacă aveţi informaţii utile despre
Constanţa sau Judeţul Constanţa,
vă rugăm
Trimiteţi-ne un e-mail acum! Apreciem eforturile Dvs.!
Marina Turistă din Constanţa
Câteva restaurante oferă privelişti superbe
ca aceasta de pe dealurile de deasupra plajelor din Constanţa.
Mulţi călători ajung la Constanţa utilizând Autostrada Soarelui (A2),
ce leagă Bucureşti-ul de Constanţa. Dispunând de acces liber, de drumuri
supraterane şi de drumuri de acces la şoseaua principală bine marcate,
autostrada este aproape 100% funcţională până la Constanţa.
Autobuzele, maxi-taxi-urile şi maşinile circulă pe acest drum zi şi
noapte, făcându-şi drum prin câmpii ce plictisesc ca peisaj înainte să
ajungă la podurile de peste Dunăre şi apoi trecând printre dealuri joase
ce duc către zona portuară.
Există un serviciu de primire bagaje dacă doriţi să vă
depozitaţi genţile mari pentru un timp, iar gara este la
aproximativ 2 Km sud-vest de centrul oraşului.
Ca adăugare la numeroasele maxi-taxi-uri cu plecări în
fiecare oră în afara gării, puteţi lua un troleibuz spre centru
de-a lungul principalului bulevard, Ferdinand.
Gara Constanţa, Strada Victoriei 1
+40 (241) 617 930
Constanţa nu reprezintă capătul liniei ce vine de la Bucureşti, aşa cum
aţi putea crede, ci continuă traseul spre staţiunile şi oraşele din sud
până la Mangalia, drumul de la Bucureşti la Mangalia având 258 km.
Un tichet la clasa I la confortabila Săgeată Albastră costă aproximativ
25 RON, cei 10 RON sau mai mult ce reprezintă diferenţa faţă de clasa a
II-a meritând cheltuiala. Drumul de 2 ore din gara Bucureşti Obor este
parcurs zilnic de 3 trenuri; puteţi recurge la alte trenuri mai puţin
rapide în alte perioade ale zilei dacă doriţi, sau în cazul în care
doriţi să opriţi pe traseu (puţin probabil).
Trenurile Rapid sau Accelerat fac ceva mai mult de 4 ore şi jumătate şi
opresc de 6 ori până la Eforie Nord, pornind din Staţia Bucureşti Obor.
Unele trenuri merg în continuare spre partea sudică a litoralului,
oprind în Eforie Nord, în halta Eforie Sud, Costineşti şi apoi în halta
de călători Costineşti Tabără, oferind servicii de primă mână în oraşul
cel mai sudic al litoralului, Mangalia.
Luaţi trenul Personal!
În total, sunt 10 opriri până la Mangalia, aşa încât dacă Rapidul nu
opreşte în staţia Dvs., luaţi Personalul care circulă zilnic, care mai
opreşte şi în staţiile Agigea Nord, Agigea Ecluză, halta Tuzla, halta
Pescăruş şi în cealaltă gară din Neptun (sunt două).
Drumul cu Personalul durează cu 5 până la 10 minute peste cele 75
minute, cât durează în mod obişnuit, dar el posedă vagoane de clasa a
doua, care au avantajul de a fi mai încăpătoare pentru bagajele
voluminoase.
Alte servicii
Bineînţeles, în afară de traficul de pasageri, serviciile de
transport marfă pornesc din portul principal al Constanţei fie spre alte
oraşe din România sau Europa. Staţia de tren apropiată de zona portuară
nu deserveşte pasageri.
În afară de calea ferată de coasta ce leagă Constanţa de Mangalia, o
altă ramificaţie feroviară porneşte din Medgidia spre Delta Dunării
(direcţie nordică) ajungând la Tulcea, dar şi spre sud către graniţe cu
Bulgaria.
Maxi-taxi-urile sosesc şi pleacă din mai multe locuri din Constanţa, din
gară sau staţiile de autobuz, trecând pe străzile centrale pline de
magazine, pe lângă mall-uri şi plajă.
Majoritatea autobuzelor venind dinspre Bucureşti sau staţiuni opresc
şi pleacă din staţia principală de autobuze din partea de sud, cu toate
că autobuzele ce pleacă spre Tulcea pornesc din staţia nordică. Puteţi
prinde un autobuz între aceste două staţii dacă trebuie să vă
transferaţi de la tren sau din sud spre nord.
La staţia principală din zona de sud, adiacentă gării principale, se
pot găsi cu uşurinţă taxiuri şi maxi-taxi-uri. Amândouă au deservire
locală dar şi destinaţii precum Bucureşti, Mangalia, Tulcea şi alte
opriri pe traseu.
SFAT: fiţi amabili cu şoferul Dvs.! Este cea mai bună soluţie
pentru a putea opri în zona comunelor şi a siturilor, iar un mic bacşiş
v-ar putea ajuta să aflaţi unde puteţi găsi un taxi la întoarcere!
Bacşişul este o artă la români, aşa că învăţaţi rapid şi aşa veţi găsi
transport peste tot.
Deşi aeroporturile de la Bucureşti sunt numai la o
distanţă de 90 de minute cu maxi-taxi-ul,
Aeroportul din Constanţa, la aproape 30 de minute nord-vest de
centrul oraşului, oferă curse spre Bucureşti, Timişoara sau chiar
Budapesta.
Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu este deservit de
compania românească Carpatair,
de compania naţională TAROM, ca
şi de compania ungurească Malev. Tarom oferă servicii cu
torbopropulsoare rapide de 50 de locuri ATR42 (vedeţi
mai jos), iar Carpatair Saab 2000.
Pentru cei cu înclinaţii nautice, Portul Constanţa, protejat de
diguri, cu un far la intrare, este bine apărat de vânturile ce vin din
nord, dar cele din sud, sud-est şi sud-vest se dovedesc uneori deosebit
de periculoase.
Escadrila flotei româneşti se găseşte aici. Un canal mare (Canalul
Dunăre-Marea Neagră) leagă fluviul Dunărea de mare la Constanţa.
După câţiva ani de intransigenţă pe această rută când
punea la dispoziţie un autocar (da, un autocar care nu
zbura), TAROM a cedat spre sfârşitul lunii mai 2007 şi a
oferit curse spre Aeroportul Mihail Kogălniceanu din
Constanţa.
Vara este călduroasă, uscată şi însorită, cu o temperatură medie în
iulie de 23 °C. Constanţa, principalul oraş, rareori experimentează zile
foarte fierbinţi cum se întâmplă adesea în interiorul judeţului,
datorită influenţei moderate a Mării Negre. Vara soseşte în jurul datei
de 15 iunie şi se termină târziu în septembrie.
Toamna începe spre sfârşitul lunii septembrie, este lungă şi
relativ caldă. Nopţile sunt încă tropicale (temperaturi de peste
20°C) pe o medie de 10 zile în luna septembrie. Această lună este
deseori mai caldă decât iunie, datorită căldurii acumulate de Marea
Neagră. Primul îngheţ apare în medie pe data de 19 noiembrie.
Iarna pe coasta maritimă a României este mult mai liniştită în
comparaţie cu alte regiuni din sudul României. Aduce foarte puţină
zăpadă, dar cu multe vânturi, deci nu foarte plăcută. Iarna soseşte
mult mai târziu decât în interiorul ţării, iar luna decembrie este
deseori liniştită, cu temperaturi de până la 12 °C. Temperatura
medie în luna ianuarie este de +0,4 °C.
Primăvara soseşte devreme, dar este foarte răcoroasă. Deseori,
datorită vânturilor proaspete de primăvară din lunile aprilie şi
mai, coasta Mării Negre este puţin mai răcoroasă decât întinsele
câmpii valahiene ale României.
Toate numerele de telefon din Constanţa încep cu (0241)
sau (0341), în funcţie de serviciul de telefonie, fie operatorul vechi
naţional Romtelecom sau nou-intraţii pe piaţa telecomunicaţiilor.
Ca să sunaţi la Constanţa, trebuie să nu formaţi cifra
0 de la începutul numărului, astfel încât (0241) devine (241). În
privinţa numerelor din reţeaua mobilă, procedaţi la fel, astfel încât
(07xx) devine (7xx). Atât serviciul de telefonie fixă cât şi cel mobil
au şase numere după cele iniţiale, specifice fiecărui judeţ.
Pizzeria restaurant în stil american "Pizza
Hut" este una din cele mai bune alegeri când sunteţi în
Constanţa. Somnorosul oraş port de pe plajă reprezintă cu greu un centru
cosmopolit, iar lipsa cafenelelor cu internet wireless este sesizabilă
printre localuri şi pub-uri.
Appraisals Office, Bd. Tomis Nr. 295, bl. T16, ap.26 Constanţa Ce
este acest loc? Vă rugăm să ne trimiteţi un
e-mail dacă ştiţi. Sau sunaţi la +40
(341) 428 921.
CMI Dumbrava Carmen, Str.
Bogdan Vodă Nr. 11Constanţa.
Ce este acest loc? Vă rugăm să ne
trimiteţi un
e-mail dacă ştiţi. Sau sunaţi la +40
(241) 511 330.
Cele două locaţii
Pizza Hut sunt sediul din centru şi cel din cadrul
hypermarket-ului Carrefour:
Pizza Hut City Park Mall (Carrefour), Bulevardul Tomis Nr. 401
Constanţa
Acest restaurant face parte din
mall-ul ataşat hypermarket-ului Carrefour (deschis până la 9:30 pm,
8 pm Duminica), şi oferă internet wi-fi, pe care îl puteţi
recepţiona şi de la unul din restaurantele vecine. +40
(241) 585 415 or +40
(749) 120 614
La parter se află un living spaţios al cărui element de atracţie este şemineul, bucătăria şi un dormitor. Etajul este împărţit în 4 dormitoare duble. Fiecare cameră are grup sanitar propriu.
Excelent plasat, în apropierea staţiunii turistice Mamaia, Hotelul Royal pune la dispoziţia clienţilor săi 5 apartamente, 5 camere extralarge, 25 camere duble, 15 camere cu două paturi.
Abia intrat în peisajul turistic al Constanţei, Hotelul Dali, construit în stil postmodernist, se remarcă printr-un design impecabil şi vă oferă servicii de o excepţională calitate.
Hotel Millenium, B-dul. Mamaia nr. 135-137 în Constanţa
Hotelul are o arhitectură deosebit de modernă; centru de conferinţă format din trei săli de conferinţă de 120 de persoane, saună, jacuzzi, săli de fitness.
0241 607317
Hotel Maria, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 2D în Constanţa
Este situat în imediata apropiere a gării din Constanţa. Are în dotare 36 de camere duble, 9 camere single şi 3 apartamente mobilate modern, aer condiţionat, tv + cablu, minibar, telefon şi balcon.
Hotelul dispune de :restaurant select 100 locuri cu bar, foaiere şi terase , parcare, plajă privată modern amenajată, cu restaurant propriu, ăn centrul staţiunii Mamaia.
0241 831533
Vedeţi de asemenea şi
judeţul Constanţa pentru acomodare în oraşe învecinate.
Codul zonal pentru Constanţa şi judeţul Constanţa
este (2AA) sau (3AA)
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Unind principatele Valahia şi Moldova, s-a
născut prima Românie modernă, arătată aici la Constanţa, destul
de surprinzător, şi care nu a fost cedată până în anul 1878
către noua naţiune românească.
Un număr de inscripţii descoperite în oraş şi în apropiere indică
faptul că urbea se găseşte pe ruinele Tomis-ului.
Tomis (sau Tomi) a fost o colonie grecească din provincia Scythia pe
ţărmul Mării Negre, fondată în jurul anului 500 î.Hr. pentru schimburi
comerciale cu localnicii geto-daci. Numele probabil provine din cuvântul
grec Tóμη ce semnifică tăietură, secţiune.
Dupa Bibliotheke, a fost întemeiat de Aeetes: “Când Aeetes a
descoperit faptele îndrăzneţe ale Medeei, a pornit în căutarea navei;
dar când ea a văzut că el se apropie, şi-a ucis fratele şi i-a tăiat
mâinile şi picioarele, aruncându-le apoi în mare. Adunând membrele
copilului, Aeetes a rămas în urmă; drept urmare s-a întors şi, îngropând
membrele copilului, a pus numele locului Tomi.”
(Bibliotheke I, ix, 24 )
După Iordanes (citându-l pe Cassiodorus), întemeietoarea oraşului a fost o
regină getică (Iord. De origine actibusque Getarum, “Originea şi faptele
goţilor”):
“După ce a obţinut această victorie (împotriva lui Cyrus cel Mare)
dar şi o importantă pradă de război, regina Tomyris a trecut de partea
cealaltă a Moesiei ce se numeşte astăzi Scythia Inferioară - nume
împrumutat din provincia Scythia Superioară - şi a construit pe ţărmul
moesian al Mării Negre oraşul Tomi, după numele ei.”
În anul 29 BC romanii au luat prin forţă regiunea de la Odryses şi au
anexat-o împreună cu fluviul Dunărea, formând provincia Scythicus Limes.
În anul 8 AD, poetul roman Ovidiu (43 BC -17) a fost exilat aici de
către Augustus şi a murit tot aici 8 ani mai târziu, celebrând oraşul
Tomis în poeziile sale. O statuie a lui Ovidiu se găseşte în Piaţa
Ovidiu din Constanţa, în faţa Muzeului de Istorie (fostul consiliu
local).
După aceea oraşul a fost inclus în provincia Moesia şi, din perioada
lui Diocletian, în Scitia Minoră, căreia i-a fost capitală. După
divizarea Imperiului Otoman, Tomis a căzut sub stăpânirea Imperiului
Bizantin.
Tomis a fost mai târziu numit Constantiana în cinstea Constantiei,
sora vitregă a lui Constantin cel Mare (274-337). Prima atestare a
acestui nume este din 950 – “Kωνστάντια” (Constantia). Oraşul se afla la
capătul dinspre mare a Marelui Zid al lui Traian, şi bineînţeles, a fost
îndiguit cu fortificaţii proprii.
După ce a devenit pe rând parte a Imperiului Bulgar, a principatului
independent condus de Dobrotici/Dobrotitsa şi a celui valah condus de
Mircea cel Bătrân, oraşul a căzut sub stăpânire otomană în jurul anului
1419.
O cale ferată ce leagă Constanţa de Cernavodă a fost înaugurată în
1860. În ciuda distrugerilor operate de constructorii feroviari au mai
rămas urme ale vechilor ziduri, stâlpi, etc..
În 1878, după Războiul de Independenţă, Constanţa şi restul ţinutului
Dobrogea de Nord au fost cedate de Imperiul Otoman României. Oraşul a
devenit portul principal al României şi un punct important de tranzit.
În 22 octombrie 1916 (în timpul Primului Război Mondial) Constanţa a
fost ocupată de trupele Puterilor Centrale (trupe germane, turceşti şi
bulgare).
În urma tratatului semnat la Bucureşti în mai 1918, articolul 10.b
(tratat ce nu a fost niciodată ratificat de România), Constanţa a rămas
sub controlul comun al Puterilor Centrale. Oraşul a fost eliberat de
trupele aliate în 1918 după ofensiva triumfătoare de pe frontul din
Salonic ce a determinat scoaterea Bulgariei din război.
Potrivit recensământului din 2002, populaţia oraşului în sine era de
310,471 locuitori, cu toate că zona metropolitană ajunge la 400,000
locuitori.
Zona urbană de lângă Constanţa cuprinde oraşele Năvodari (32,400),
Ovidiu (13,134) şi Basarabi (10,857) şi comunele Cumpăna (12,532),
Lumina (7,858), Valu lui Traian (8,824) şi Agigea (95,482), ducând
populaţia Constanţei ca zonă metropolitană la 401,613. Demografia a
păstrat o pantă ascendentă stabilă de la primul recensământ efectuat în
1853, când populaţia portului număra doar 5200 de locuitori.
De atunci, structura etnică a Constanţei s-a schimbat în mod
dramatic, de la un locuitor din 20 român la 90% români astăzi. Constanţa
din 1853 era constituită din locuitori majoritari tătari şi greci căci
oraşul era sub stăpânire otomană. Populaţia turcă nu a fost niciodată
numeroasă, de la 2% atunci ajungând aproape de 3% în prezent.
Cele mai importante activităţi din zonă sunt cele
de pielărie şi de producere a rezervoarelor petroliere.
Inaugurarea în 1895 a căii ferate spre Bucureşti, ce traversează
fluviul Dunărea pe un pod la Cernavodă, a adus oraşului un rol
important în transportul petrolului şi a grânelor, ce sunt exportate
în cantităţi mari; cărbunele şi cocsul sunt primele pe lista
importurilor, urmate de maşini, produse feroase, bumbac şi ţesături
de lână.
Teatrul Ovidiu
Unul din punctele culturale fierbinţi din Constanţa, în
principalul parc central, la capătul străzii Ştefan cel Mare.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Vă
veţi simţi bine plimbându-vă prin vechiul port, parte a oraşului,
având o varietate largă de moschei, biserici ortodoxe, o veche şi
frumoasă biserică catolică, muzee şi câteva mostre de arhitectura
atractivă.
Rest România SRL
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
