Bine aţi venit la Bucureşti în frumosul judeţ Ilfov
din regiunea Muntenia din România! Vedeţi tradiţiile de Muntenia în
Bucureşti, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare
din Ilfov. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit
în munţi sau un superb hotel de la Bucureşti până la alte oraşe din
Ilfov, cum ar fi Bucuresti.
Bucureşti şi Bucureşti sunt oraşe în judeţul Ilfov. Regiunea Muntenia
este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Bucureşti în judeţul
Ilfov, parte a regiunii Muntenia din România! Descoperiţi istoricul
Bucureşti şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi
înţelegeţi bogăţia culturii Muntenia dezvăluindu-se în istoricul judeţ
Ilfov. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă
în secţiunea Găzduire din Bucureşti, sau alte activităţi grozave mai
departe în Bucuresti şi judeţul Ilfov.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare
oraş, centru industrial şi comercial al ţării.
Prima sa menţiune apare
în 1459 şi devine capitală în 1862. De atunci suferă schimbări continue,
fiind centrul scenei artistice, culturale şi mass-media.
Între cele două
războaie mondiale, arhitectura elegantă şi elita bucureşteană i-au adus
porecla "Micul Paris". În prezent, capitala are acelaşi nivel
administrativ ca şi un judeţ şi este împărţită în şase sectoare.
De fiecare dată când trec pe aici am acelaşi sentiment. Poate mulţumită
straturilor elegante de flori, aleilor şerpuitoare, forfotei de copii
zglobii. Sau poate datorită tinerilor îndragostiţi care se plimbă cu barca
pe lac, bătrânelor doamne scheletice care sporovăie pe băncile de lemn
bătute de vreme sau bărbaţilor mohorîţi, strânşi în jurul meselor de piatră
la o partidă de şah.
Orice-ar fi, de fiecare dată când trec prin Cişmigiu, în centrul unui
Bucureşti aglormeat, în plin avânt, mă simt de parcă m-aş plimba prin
tabloul unui impresionist francez. Şi legătura chiar există. Nu era oraşul
cunoscut pe vremuri ca un Paris al Orientului?
Trec
pe unul dintre podurile de peste lac, stau locului o clipă şi mă întreb
ce-ar fi făcut din el Monet, cu pânza şi culorile lui, într-o după-amiază de
duminică. Copiii îmbrăcaţi de sărbătoare forfotesc de colo-colo şi ciugulesc
din norişorii roz de vată-de-zahăr. De pe terasa unei cafenele duduie la
maximum manele şi chelneri în cămaşă albă cu vestă neagră lunecă în
pantofii lor lucioşi printre mesele pline, împărţind băutură şi zâmbete
ţepene. Majoritatea clienţilor fumează. Briza le poartă pălăvrăgeala lipsită
de griji şi şuviţele inofensive de fum argiuntiu peste lac. Decorul pare o
versiune modernă a pânzei lui Luncheon Le
Dejeuner des canotiers.
Sub un copac bătrân de lângă Zona de conifere, o pereche de îndrăgostiţi
se sărută de zor. Fata stă pe genunchii bărbatului. Pe malul lacului,
oamenii aşteaptă grupuri-grupuri să le vină rândul la debarcader. Doi copii
mici sunt îmbrăcaţi în haine identice – salopete de jeans şi încălţări din
plastic colorat. Se uită spre mijlocul lacului, unde o arteziană aruncă
arcuri largi de apă, chemându-i să vină o dată la joacă. O fetiţă se-nvârte
pe călcîie, îmbrăţişându-se strîns.
Mă aşez şi gândul mă poartă spre vremile apuse. Parcul ăsta e un petic
de istorie. Se pare că numele cişmegiu vine din turceşte şi desemnează
persoana care răspunde de construirea sau de întreţinerea unei cişmele
obşteşti.
Şi, lăsându-i pe impresioniştii francezi la o parte,
Maxy, un pictor al
avangardei româneşti din România, a pictat Şomeri pe o
bancă în Cişmigiu. Tabloul e ciudat, cu o perspectivă
hazardată, un amestec fascinant de lumină şi umbră, de mişcare şi
inactivitate, de bîrfă şi de somnolenţă. Se află în Galeria Naţională din
Cluj.
Mă opresc şi cumpăr un păhărel de seminţe de floarea-soarelui, mai mic
decât pare, de la o bătrânică aşezată pe un taburet de lemn. Seminţele sunt
în coaja lor. Nu ştiu să le desfac în dinţi, aşa cum fac românii. Le ronţăi
întotdeauna anapoda.
--
din capitolul "Haine de duminică"
Ieşind din parc ca să reintru în lumea reală de străzi
ticsite de oameni care se îmbrâncesc şi de maşini care claxonează, îmi dau
seama de două lucruri. Mai întâi, Cişmigiul nu e chiar un Monet. Prea este
îngrijit, e prea precis pentru el. Nu, parcul aduce mai degrabă cu
Island La Grande Jatte, Insula lui Seurat.
În Bucureşti îşi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau
Casa Poporului), Guvernul şi Preşedinţia României. De asemenea, îşi au
sediul numeroase instituţii de cultură, precum sunt: Academia Română
(fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea,
Institutul Politehnic, Institutul de Medicină, alte numeroase institute
de învăţământ superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondată
în 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Naţională, fondată în 1955,
7 milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2
milioane volume, incendiată în timpul Revoluţiei din 1989), ş.a.m.d.
Parcurile mai importante din oraş sunt Herăstrău (187 ha), Cişmigiu (13
ha, inaugurat în 1860), Tineretului (200 ha) şi Parcul Carol (36 ha,
inaugurat în 1906). În oraş se găsesc mai multe lacuri: Cişmigiu,
Floreasca, Tei, Colentina, Herăstrău.
Vechi hanuri bucureştene
Prin arhitectura şi mărimea lor, hanurile bucureştene reprezentau o
atracţie pentru călătorii care vizitau Bucureştii. Câteva din hanurile
care şi-au adus o contribuţie la urbanistica oraşului:
* Hanul Constantin Vodă
* Hanul Manuc
* Hanul cu Tei
* Hanul Bazaca
* Hanul Galben
De
la
Mike Ormsby, o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMÂNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a
poporului român
Drumul cu taxiul spre
Piaţa Unirii durează mai mult ca de obicei fiindcă
toţi şoferii încetinesc şi se uită la fântânile arteziene.
Azi, în loc de apă chioară, ţâşneşte din fântâni apă colorată în
albastru, galben, verde, roz, turcoaz şi roşu.
Cea roşie izbucneşte ca sângele, în arcuri uriaşe, de parcă Dracula s-ar
juca în subteran la robinetele cele mari de alamă.
-- din
capitolul "Romania
are cancer"
Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe
malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării.
Mai
multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul
oraşului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în
centrul oraşului există un lac, Lacul Cişmigiu.
Acest lac, fostă baltă
în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu,
inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.
Pe lângă Cişmigiu, mai există două parcuri mari, Parcul Herăstrău (cu
Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care
cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).
Plimbări pe malul lacului, locuri de pescuit; ture de călărie prin Codrii Vlăsiei, traseul istoric la Porţile Bucureştilor, traseul Drumul Vinului în Prahova.
021 2115274
Club 187 Bis, Şos. Bucureşti-Târgovişte, nr.187bis în Mogosoaia
Situat într-un cadru natural deosebit şi liniştit Club 187 Bis se poate dovedi locul idela pentru relaxare.
021 4904550
Hostel La Prepeleac, Şos. Bucureşti-Târgovişte, nr.32 în Mogosoaia
Situat într-un oraş liniştit departe de aglomeraţie, ideal pentru relaxare.
Hotelul Rin este locul unde ambianţa, luxul, stilul şi eleganţa vor contribui la starea de bine proprie încheierii oricărei afaceri, dar şi la relaxarea de care aveţi nevoie.
Pentru cei aflaţi în tranzit şi nu numai Pensiunea Emma este locul ideal pentru a vă găsi odihna.
0766 252105
Casa cu Steaguri, Str. I. C. Băicoianu, nr.15 în Tâncabesti
Un loc deosebit, care se poate ridica la înălţimea aşteptărilor Dumneavoastră.
021 2360253
Pensiunea Floarea Soarelui, Str. M. Sadoveanu în Tâncabesti
Vă invită să vă relaxaţi câteva zile într-un cadru natural deosebit ; puteţi opta pentru o partidă de pescuit pe lacul Snagov, o drumeţie sau un picnic în Codrii Vlăsiei.
Acum suntem în 2007, şi, umblând prin
Gara de Nord, mă simt mai bătrân
şi mai înţelept. Gara asta mare e atât de schimbată azi
renovată,modernizată. Chioşcuri garnisite cu reviste colorate,
rânduri-rânduri de ciocolate şi teancuri de biscuiţi. Bărbaţi în costum
vorbesc la telefon. Fete îmbrăcate elegant glumesc şi râd, cu sticle de
Fanta în mână. Controlorii trec în sus şi în jos în uniforme elegante, cu
şapca trântită şmecher pe-o ureche.
Nu-mi vine să cred. Arată atât de modern. Pe caroseria de oţel vopseaua
imaculată străluceşte, geamurile largi din sticlă groasă, fumurie, sunt uşor
convexe. Treptele antiderapante şi barele cromate lucesc prietenos în
soarele dimineţii.
Mă urc într-un tren, în Gara de Nord, gara principală a
Bucureştiului.
Înăuntru, sunt surprins să constat că pe linoleumul gri deschis nu e nici
urmă de gumă de mestecat. Mă aşez la fereastră. Bancheta pare îngrijit
concepută, e îmbrăcată într-o pânză albastru-viu, e tare, dar confortabilă.
Mă uit la oamenii care trec pe peron.
Vagonul a început să se umple. O doamnă între doua vârste, plină de inele de
aur, se aşează în faţa mea. Are 0 coafură ca un tort glazurat. Cotrobăie
printr-o geantă mare de piele, scoate o sticlă de suc şi o revistă colorată.
Îşi vâră o gumă de mestecat în gură şi mă cântăreşte o clipă pe deasupra
ochelarilor ei eleganţi şi scumpi. Aproape că aud cum i se învârtesc roţile
în minte: nu-i român. O fi din pricina pielii mele ca din cauciuc verde, sau
a ochiului meu roşu bulbucat din frunte sau a antenelor mele răsfirate în
creştet. Îmi zâmbeşte scurt. Un zâmbet de bun-venit sau de milă.
Trenul iese din Gara de Nord, ia viteză. Clic-ţac-ţac. Mă uit pe
blocurile degradate care rămân în urmă ; un copil se apleacă prea mult peste
un balcon ruginit şi se scobeşte în nas. O femeie numai piele şi os atârnă
rufe la uscat.
Peisajul e ca-n România, cu excepţia excavatoarelor nou-nouţe, de un
galben ţipător, şi a şoselei proaspăt terminate pe care trec maşini
lucitoare. Îmi încrucişez braţele şi mă minunez. Misterele progresului...
-- din
capitolul "Romania
are cancer"
Vedeţi de asemenea şi
judeţul Ilfov pentru acomodare în oraşe învecinate.
Codul zonal pentru Bucureşti şi judeţul Ilfov
este (2AA) sau (3AA)
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Bucureşti
Bucureşti
Legenda spune că Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur.
Conform unei alte variante mai probabilă, Bucureşti a fost întemeiat de
către Mircea cel Bătrân la sfârşit de secol XIV.
Pe malurile Dâmboviţei şi ale Colentinei este atestată cultura
paleolitică şi neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale
unor comunităţi în zonele Dudeşti, Lacul Tei şi Bucureştii-Noi de
astăzi.
Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un
proces de dezvoltare din epoca bronzului şi până în anul 100 î. Hr., în
timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, dealul
Mihai Vodă, Popeşti-Leordeni şi Popeşti-Novaci sunt populate de
indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinţe după retragerea
aureliană din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III - XIII, până în
Evul Mediu.
Aşezarea este atestată documentar la 20 septembrie 1459 într-un act
emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o
moşie unor boieri. Cetatea Dâmboviţei, cum mai apare în primii ani
oraşul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de
la Târgşor la Giurgiu, în ultima aşezare aflându-se o garnizoană
otomană.
În scurt timp, Bucureştiul se afirmă, fiind ales la 14
octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii
1558 - 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească,
ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel
mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureştiul devine capitala
Ţării Româneşti, moment în care se trece la modernizarea acestuia. Apar
primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înfiinţează prima
instituţie de învăţământ superior, Academia Domnească (1694) şi este
construit Palatul Mogoşoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în
care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească.
În 1704, ia
fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care
a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi recontruit în
1888. În scurt timp, Bucureştii se dezvoltă din punct de vedere
economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formau mai
multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor,
pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a.).
Odată cu acestea continuă
modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi, cişmele publice,
iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din
întreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indică 30.030 de locuitori, în
timp ce cea din 1831 număra 10.000 de case şi 60.587 de locuitori).
Încet-încet apar o serie de instituţii de interes (Teatrul Naţional,
Grădina Cişmigiu, Cimitirul Şerban Vodă, Societatea Academică din
Bucureşti, Societatea Filarmonică din Bucureşti, Universitatea din
Bucureşti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul,
cafenele, restaurante, Grădina Botanică din Bucureşti, Ateneul Român,
Banca Naţională, cinematografe) şi inovaţii în materie de tehnologie şi
cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai,
iluminatul electric, primele linii telefonice).
Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist
în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic).
Evenimente
* 1459: Prima menţionare a Bucureştiului, într-un document din
cancelaria lui Vlad Ţepeş
* 1465: Domnitorul Radu cel Frumos alege cetatea ca reşedinţă domnească
a Valahiei.
* 1659: Gheorghe Ghica stabileşte capitala Ţării Româneşti la Bucureşti.
* 1661: Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu.
* 1808: Se deschide Hanul lui Manuc, loc în care în 1812 se semnează
Tratatul de la Bucureşti, între Rusia şi Turcia. Dupa ce a ars, a fost
reconstruit ulterior (in 1968) in locul Halelor Centrale (Hala Unirii).
* 1852: Este inaugurat Teatrul Naţional "I. L. Caragiale"
* 1872: Este dată în funcţiune prima linie de tramvaie (fără număr).
Aceasta circula pe ruta Bariera Mogoşoaiei (astăzi - Piaţa Victoriei) -
Bariera Obor.
* 1894: Este dată în funcţiune prima linie electrică de tramvaie (14).
Aceasta circula pe ruta Obor - Cotroceni.
* 1910: A fost montat Podul Grant.
* Anii 1920: se dă în folosinţă o centrală telefonică automată cu 3.000
de abonaţi.
* 1922: Este construit din lemn Arcul de Triumf.
* 1925: Este dată in funcţiune prima linie de autobuze. Aceasta circula
pe ruta Piaţa Sf.Gheorghe - Bariera Călăraşilor (la intersecţia
străzilor Călăraşi şi Orzari).
* 1928: Radiodifuziunea începe emisiuni în mod regulat.
* 1929: Este desfiinţată ultima linie de tramvaie cu cai.
* 1933: Este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.
* 1935 - 1936: Se reconstruieşte Arcul de Triumf din beton armat şi
granit.
* 1936: Sociologul Dimitrie Gusti înfiinţează Muzeul Satului, unul
dintre primele muzee etnografice din lume.
* 1936: Se amenajează Parcul Herăstrău pe o suprafaţă de 187 ha.
* 1937: Este finalizată construcţia Palatului Regal (început în 1930).
* 1938, 8 iunie: Se deschide Pavilionul Televiziunii în Parcul Naţional
Carol II (astăzi Parcul Herăstrău).
* 1939: Se inaugurează Academia Militară.
* 1940: Un puternic cutremur de pământ distruge/avariază o parte din
zona centrală istorică a Bucureştiului.
* 1944, 4 aprilie: Aliaţii bombardează oraşul.
* 1948: Aeroportul Băneasa îşi începe activitatea.
* 1949: Este dată în funcţiune prima linie de troleibuze (81). Aceasta
circula pe ruta Piaţa Victoriei - Hipodromul Băneasa (pe locul actual al
Casei Presei Libere).
* 1950: Ia naştere primul studiou cinematografic la Buftea
* 1951: Se inaugurează Stadionul Dinamo (capacitate 15.000 de locuri).
* 1953: Se finalizează Complexul Sportiv "23 August", astăzi Stadionul
Naţional Lia Manoliu.
* 1954: Se deschide Opera Română.
* 1955: Se construieşte primul autobuz românesc la uzinele Vulcan.
* 1956, 31 decembrie: De revelion se difuzează prima emisiune de
televiziune din ţară.
* 1957: După cinci ani se termină lucrările de construcţie la Casa
Scânteii (astăzi Casa Presei Libere).
* 1957: Se deschide Muzeul Literaturii Române.
* 1960: Se inaugurează Sala Palatului (capacitate 3.000 de locuri).
* 1961: Este deschis Circul Globus, cel mai mare circ din ţară
(capacitate 2.500 de locuri).
* 1961: Se fabrică primele televizoare româneşti, marca "Electronica".
* 1964: Se înfiinţează Studioul cinematografic "Animafilm".
* 1965: O sală de cinematograf de pe Calea Victoriei este transformată
în Teatrul Ţăndărică.
* 1970: Se deschide Aeroportul Internaţional Otopeni la 17 km de
Bucureşti.
* 1970: Se ridică Hotelul "Intercontinental". A fost cea mai înaltă
construcţie a capitalei (cu 25 nivele) până în anul 2004.
* 1973: Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" funcţionează într-un nou
local, în centrul capitalei.
* 1974: Se dă în funcţiune Sala Polivalentă, care devine cea mai mare
bază sportivă acoperită din capitală.
* 1976: Se deschide magazinul Unirea.
* 1977, 4 martie: Un cutremur de pământ de intensitate 7.2 pe scara
Richter, cu centrul seismic in munţii Vrancea, distruge/avariază o mare
parte din zona centrală istorică a Bucureştiului.
* 1979: Se inaugurează prima linie de tren subteran, între Semănătoarea
şi Timpuri Noi.
* 1981 - 1988: Are loc construcţia celei mai întinse clădiri din
România, Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), a doua
construcţie administrativă din lume ca suprafaţă construită şi
acoperită, clădire ce s-a construit prin demolarea clădirilor de pe o
suprafaţă egală cu cea a întinderii Veneţiei.
* 1990: Se înfiinţează Muzeul Ţăranului Român.
* 1991: Se deschide Muzeul Naţional Cotroceni, care dispune de un
patrimoniu arhitectural deosebit, caracteristic secolului XIX.
* 1994: Este aleasă o nouă stemă pentru Municipiul Bucureşti.
* 2000: Este ales primar Traian Băsescu (PD).
* 2002: S-a dat în folosinţă prima linie de metrou uşor din ţară (linia
de tramvaie 41).
* 2004: Traian Băsescu este reales ca primar în iunie, dar demisionează
în decembrie, ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale.
* 2005: Adriean Videanu este ales primar general al capitalei.
Tratate semnate în Bucureşti
* 28 mai 1812 - la sfârşitul Războiului Ruso-Turc, România pierde
Basarabia
* 3 martie 1886 - la sfârşitul războiului între Serbia şi Bulgaria
* 10 august 1913 - la sfârşitul celui de-al Doilea Război Balcanic
* 4 august 1916 - tratatul de alianţă între România şi Antanta (Franţa,
Anglia, Rusia şi Italia)
* 6 mai 1918 - tratatul între România şi Puterile Centrale, care nu a
fost niciodată ratificat
Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice
sugestie este binevenită pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici,
şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!
RestRomania.ro
este marca brandului REST ROM SRL. Toate imaginile cu marca distinctivă de diamant R sunt proprietatea lui
Rest România şifolosirea lor fără acordul explicit al acestuia reprezintă o încălcare a
legii.
Această pagină web a fost scrisă
iniţial pentru rezidenţii ţărilor vorbitoare de limbă engleză în ideea
de a oferi informaţii turiştilor din SUA, UK, Canada, Australia şi Noua Zeelandă care călătoresc în România în interes personal sau în interes
de afaceri. Această traducere în limba română este realizată pentru a
arăta proprietarilor, operatorilor şi companiilor de turism din România
ce citesc clienţii lor în engleză. Traducerile sunt aproximative şi nu
ar trebui luate în considerare în scopuri legale. Vă rugăm consultaţi
Termeni şi Condiţii pentru mai multe
informaţii.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare
oraş, centru industrial şi comercial al ţării.
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
