Versiunea pentru Printare

(să PRINTEZI sau citeşti ghidul despre

Citeşti mai mult în Rest România

Vă Mulţumim ca Aţi Ales Rest România!

Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră

 Cum să tipăreşti ghidul nostru :

Toate ghidurile noastre sunt disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi călătorii înregistraţi

Formatul nostru special de tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor Rest Romania. Membrii pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică prietenilor sau rudelor

Vizitaţi restromania.ro/inregistrare pentru a vă înregistra acum!

 Braşov

Muzeul Casa Mureşianu O selecţie fascinantă pentru a arăta cum era viaţa pentru una din familiile de vază ale Braşovului spre începutul secolului trecut.

Clădirea Consiliului Într-o zi iernatică, imortalizând apusul soarelui.

Fotografia:  Rest România SRL

Biserica Neagră Vechea biserică Luterană se conturează deasupra pieţii principale din vechiul cartier al Braşov-ului.

Fotografia:  Rest România SRL

Fotografia:  Rest România SRL

Biserica Sfântul Nicolae Câteva turle cu adevărat inspirate în aceasta biserică de legendă aflată lângă Piaţa Unirii în vechiul cartier românesc. Ca să fim sinceri, oricare oraş care nu are Piaţă a Unirii este considerat maghiar.

The church, the oldest Orthodox churches in Transylvania, was built of wood in 1392 and replaced by stone in 1495. Like other medieval churches, it is surrounded by walls with large wooden gates. Inside the enclosure is a small cemetery and three exhibitions: the first Romanian-language school (1495), the Library, and Archives of the Church.

Cetatea Braşov-ului La poalele Muntelui Tâmpa.

Fotografia:  Rest România SRL

Poarta Ecaterinei Părând mai degrabă inspirată de Disney decât de Împăratul Franz I care a inaugurat-o, aceasta poartă mică dar fantezistă separa etnicii români de vecinii lor mai bogaţi, saxonii şi maghiarii, începând din anul 1825.

Fotografia:  Rest România SRL

Poarta Schiu Populaţia românească era separată printr-o serie de ziduri şi porţi de partea fortificată a oraşului.

Fotografia:  Rest România SRL

Fotografia:  Rest România SRL

Braşov este cel mai mare oraş-staţiune din România, dispunând de un vechi centru orăşenesc în stil saxon foarte bine conservat, dar este şi primul complex de schi (în apropiere, la Poiana Braşov).

  Plimbaţi-vă pe Strada Republicii ce are magazine de inspiraţie saxonă, biserici şi vechi clădiri guvernamentale şi luaţi telefericul spre Muntele Tâmpa (995metri) de unde veţi vedea o frumoasă panoramă a oraşului.

Pe lângă avantajul de a fi punctul de plecare spre celelalte destinaţii din turul Transilvaniei (cum ar fi Sighişoara sau Sibiu), oraşul mai are şi un farmec aparte. 

Poiana Braşov este mai sus pe munte, oferind privelişti fantastice dar şi posibilitatea de a schia pe durata iernii, alpinism şi campare pe durata verii.   

Principalele Atracţii din Braşov

Piaţa Sfatului

Piaţa Sfatului sau Piaţa Consiliului, este principala piaţă de la capătul Străzii Republicii, deschisă numai pentru pietoni.

Cea mai mare atracţie este fără doar şi poate vechea Clădire a Consiliului, ce stă singură în piaţa mare, având turnul cu orologiu de aur şi arhitectura distinctiv saxonă.

Hala Negustorilor (cunoscută şi sub numele de Casa Hirscher) a fost martoră la multe întâlniri ale asociaţiilor de negustori braşoveni. Edificată de văduva unui primar al Braşov-ului din 1539-1545, este astăzi sediul restaurantului Bivolul Carpatin.

Muzeul Casa Mureşianu

Casa familiei Mureşianu a fost refăcută în anul 1968 datorită generoaselor daruri şi donaţii ale urmaşilor acestei familii-mogul în domeniul tipografiei.

Interiorul vă va dezvălui piese de mobilier, tablouri şi sculpturi ale vremii din piese colectate de familie.

Arhivele acestui muzeu sunt admirabile, incluzând lista notabilă a capilor de familie ce au păstrat totul ireproşabil. Unii erau patroni de ziare, alţii au fost politicieni în secolele 19 şi 20.  

Opriţi-vă pentru a vedea ce reprezenta Braşovul pentru una din familiile de vază de acum 100 de ani!

Deschis până la 5pm zilnic cu excepţia zilelor de luni, Intrarea Gratis. 
Vedeţi website-ul muzeului aici. Tel. +40 (268)477 864, sau e-mail aici.

 Biserica Neagră

Un sit de inspiraţie gotică – clădirea datează din anul 1477 când a înlocuit o biserică din 1384. Numele provine de la fumul ce a afectat-o după focul din anul 1389.

Biserică Neagră (în germană «Schwarze Kirche») reprezintă principala catedrală din Braşov, oraş din sud-vestul Transilvaniei. A fost construită în anul 1384 de comunitatea germană a oraşului şi reprezintă principalul monument de inspiraţie gotică din ţară, dar şi unul din cele mai importante lăcaşuri de cult luterane (Biserica Evanghelică Luterană din România) din regiune.

Catedrala original Romano-Catolică se numea Biserica Sfânta Maria până când a fost distrusă parţial de un foc declanşat de forţele habsburgice pe 21 Aprilie 1869 (în timpul Marelui Război Turcesc). După aceea a devenit Biserica Neagră.

Structura actuală a fost probabil creată peste o capelă mai veche distrusă în timpul invaziei mongole din anul 1241.

Terminată în anul 1477, arhitecţii plănuiau o biserică pe trei naosuri, toate la aceeaşi înălţime, după cum era obiceiul în secolele 15 şi 16 în landurile germane, de unde majoritatea arhitecţilor şi zidarilor proveneau.

După focul din anul 1689, Biserica Neagră a fost reparată cu ajutorul zidarilor din Danzig (astăzi Gdansk, Polonia), căci meşteşugarii locali nu se pricepeau la completarea bolţilor uriaşe; acestea au fost realizate în stil baroc.

Astăzi catedrala este un simbol major al Braşov-ului, dar şi muzeu deschis vizitatorilor oraşului. O slujbă luterană se oficiază în fiecare duminică pentru micul grup de germani din oraş.

Prima Şcoală Românească, Biserica Sfântul Nicolae şi Muzeul Cărţii

Prima Şcoală Românească se găsea în Biserica Sfântul Nicolae şi datează din secolul 16, în districtul Şchei, astăzi parte a oraşului.

Găzduieşte de asemenea şi o editură şi ceea ce se numeşte prima revistă şcolară. Muzeul din vecinătate adăposteşte o varietate de cărţi româneşti dar şi prima tiparniţă.

Vasile Oltean este atât îngrijitor cât şi ghid şi a petrecut ultimii 40 de ani din viaţă muncind la Prima Şcoală Românească, a fost preot pentru ultimii 6 ani şi profesor şi discipol înainte.

Biserica Sfântul Nicolae a fost construită în secolul 14 iar despre şcoală se crede că a început în 1583, folosindu-se la predare alfabetul chirilic.

Biserica a fost primul lăcaş de cult ortodox ridicat pe pământ transilvănean de către prinţii valahi şi a deservit cartierul românesc din Braşov, numit Schiu.

Acest lucru s-a schimbat 250 de ani mai târziu, în 1833, când principatele s-au unit, sistemul educativ s-a schimbat iar limba de predare a fost latina, ce a ridicat imediat standardul de educaţie.

Mediul social al elevilor era variat şi fiind singura şcoală din Transilvania lumea venea de departe, mai ales din sud-estul regiunii. Totuşi nu toţi mergeau la şcoală.

Fiecare sat plătea pentru elevul ce mergea la şcoală pentru ca la terminarea studiilor să fie el cel care îi va învăţa carte.

În timp, un total de 1730 de elevi au urmat cursurile scolii; totuşi cel mai mare număr de elevi a fost 110. Nu se ştie exact cum a fost fondată şcoala, dar a fost recunoscută de Papă în anul 1395.

Şcoala a rămas să funcţioneze până în secolul 20 fiind închisă în anul 1941. Colecţia spectaculoasă de lucruri originale şi arhaice a fost strânsă începând cu anul 1933 şi a fost organizată într-un muzeu în 1964.

Prima scrisoare românească în latina a fost scoasă la tiparniţă, primul manual şcolar şi prima Biblie, ce a fost tipărită pe piele de ţap şi avea coperte ce cântăreau 7 kilograme.

Muzeul deţine de asemenea prima tipografie. Doar 39 de cărţi au fost tipărite, ceea ce e surprinzător dată fiind munca grea depusă, dar ceea ce a fost realizat a determinat multe apariţii unice. Mai multe cărţi folosite s-au păstrat; de fapt librăria conţine 6000 de cărţi ce s-au folosit în şcoală.

Bravul Braşov! "Citadela Braşov"

Braşovul central este înconjurat de o fortăreaţă defensivă care în timp de restrişte avea turnuri păzite de locuitori ce se încuiau în aceste bastioane pentru a supravieţui atacurilor.

Ameninţarea turcilor din sud i-a determinat pe cetăţenii oraşului să construiască mai multe fortificaţii, majoritatea putând fi văzute de-a lungul zonei sudice a oraşului în jurul poalelor Tâmpei. Fiecare ghildă din oraş, organizată în funcţie de meseriile meşterilor (croitori, fierari, măcelari) avea propriul turn (sau «bastion») de păzit la intervale diferite. 

La poalele Tâmpei se poate vedea mare parte din zidul fortăreţei, dar şi un Turn al Ţesătorilor destul de bine conservat, construit în primele decade ale secolului XV.

 Etajele diferite ale turnului erau destinate dormitului, gătitului, dar şi depozitării grânelor, cărnii şi celorlalte ingrediente destinate mâncării ce trebuiau sa ţină cât timp turcii sau alţii încercau să cucerească zona. Înainte de a urca pe munte uitaţi-vă prin micul muzeu.

Dacă se întâmplă să vă placă turnul, puteţi vedea şi altele pe dealul din faţa pieţei centrale. Turnurile Alb şi Negru şi Bastionul Fierarilor datează de după secolul XV, cu toate că nu e chiar intact din cauza atacurilor diferite şi ravagiilor timpului şi mai ales ale oamenilor. 

Porţile fortificatului Braşov

Pe lângă turnuri şi bastioane, alt element notabil al oricărui oraş fortificat ce se respectă erau porţile. 

Pe partea vestică, porţile construite acolo duceau spre vechiul cartier românesc Schiu, chiar în afara oraşului saxon aflat între fortificaţii. Populaţia de etnie românească, căreia nu i se permitea să trăiască înăuntrul fortificaţiei, trebuia să plătească pentru a avea privilegiul de a intra să-şi vândă produsele.

Poarta Ecaterina e cea mai impresionantă din porţile braşovene, fiind construită în 1559 ca parte vestică a fortificaţiei, înlocuind-o pe cea din secolul 14 sau 15. 

A fost una din cele mai fortificate porţi din vremea ei şi legendarul erou român Mihai Viteazu a trecut pe aici în una din cele trei opriri în Braşov.

Poarta a suferit destul de mult de-a lungul vremii, din cauza focului din 1689, cutremurelor din 1738 iar spre a treia decadă a secolului 19 poarta a fost înlocuita de Poarta Schiu. 

 În 1971 vechea poartă a fost restaurată şi acum adăposteşte birourile Uniunii Arhitecţilor. 

Construita lângă Poarta Ecaterina în anul 1828, arhitectura clasică a Porţii Schiu dezvăluie 3 deschideri, 2 arcade pe fiecare parte şi poarta centrală pentru vehicule (astăzi mai mult automobilele o folosesc decât căruţele), unde se mai pot încă vedea inscripţiile în Latină deasupra porţii (vezi stânga).

Panoramicul Muntele Tâmpa

Se vede o privelişte minunată a vechiului oraş şi a naturii înconjurătoare de la 900 de metri înălţime. Tâmpa este muntele care se vede de peste tot din Braşov, cu un releu TV mare în vârf.

Acolo se mai găseşte şi un restaurant dar şi un teleferic. Se poate ajunge pe jos (cam 1 oră, drumul e abrupt, dar nu e chiar greu, mai ales în perioada fără zăpadă) dar şi cu telecabina.

Telecabina funcţionează zilnic cu excepţia zilei de luni, între 9:30 şi 21:00.

Festivaluri anuale

Festivalul berii este un eveniment grozav şi foarte popular printre localnici şi turişti.

Se ţine de obicei toamna. Foarte multe corturi de la diferite companii de bere îşi oferă produsele. De asemenea, veţi putea gusta din mici (produs românesc din grătar de carne) şi alte produse tradiţionale. Formaţii locale şi naţionale dar şi artişti de toate genurile cântă pe scenă.

Cel mai cunoscut festival braşovean este Cerbul de Aur ce se ţine anual, festival internaţional ce are loc în august şi septembrie.

Festivalul ce durează două săptămâni impune decorarea pieţei principale cu tot felul de echipamente de sunet iar cameramanii surprind fiecare unghi din spectacolul live transmiţând tot ceea ce e mai modern în muzică românească milioanelor de telespectatori. Modern dacă nu cumva vă plac Paraziţii sau manelele hip-hop. 

Locuri superbe de văzut

Muntele Tâmpa

Complexul Panoramic aflat pe vârful Muntelui Tâmpa este un loc din care aveţi parte de privelişti memorabile ale acestei vechi urbe de poveste de la 900 de metri altitudine. Asemenea inscripţiei de la Hollywood, nu puteţi rata semnul «BRAŞOV» ce străluceşte noaptea de pe vârful muntelui. Complexul mai deţine un restaurant şi o telecabină. Dacă petreceţi o zi frumoasă de primăvară, e minunat să vă plimbaţi o oră pe munte, de pe cărările abrupte putându-se vedea locuri frumoase. În unele locuri terenul e accidentat, dar nu şi dificil, iar călătorii mai în vigoare pot ajunge pe vârf în mai puţin de o oră. Bineînţeles că se poate lua şi telecabina. Nu uitaţi să opriţi la baza muntelui pentru a vedea micul muzeu din Turnul Ţesătorului. 

Vechea Clădire a Consiliului Acum găzduind un superb muzeu micuţ de istorie!

Fotografia:  Rest România SRL

Dacă ştii ceva despre , spune-ne şi nouă!   Vom face o recapitulare şi vom introduce preţioasa ta informaţie în următoarea noastră actualizare a acestei pagini!

 

Cetatea Braşov

Cetatea Braşov este situată în vârful Dealului Cetăţii. Cetatea din secolul 16, asemănătoare unei fortăreţe, adăposteşte câteva restaurante cu terase exterioare, un bar, o cramă, un muzeu al armelor, o fântână adâncă de 81 de metri (240 ft), 4 turnuri defensive şi desigur un club de noapte. Merită câteva poze atât în afară cât şi în interior. 

Fiţi vigilenţi

Braşov este un oraş destul de sigur pentru turişti iar prezenţa poliţiei este observabilă mai ales în locurile frecventate de aceştia. Riscul principal este să fiţi jefuit sau deposedat de bunuri prin diverse mijloace, care se pot evita totuşi. Pentru mai multe sfaturi consultaţi secţiunile România şi Transilvania şi mai ales citiţi despre tehnica „maradona”. 

Poiana Braşov

În jurul Braşov-ului

 Ţara Bârsei

Ţara Bârsei cuprinde aproximativ jumătate din judeţul Braşov, de la Apaţa în nord, zona superioară a Pasului Bran în sud-vest şi de-a lungul râului Bârsa de lângă Prejmer în est.

Numită după râul Bârsa, afluent al Oltului, regiunea a fost colonizată cu etnici germani la mijlocul secolului al 12-lea în timpul regelui Geza al II-lea al Ungariei, iar în secolul 13 regiunea a fost dăruită Cavalerilor Teutoni de către regele Andrei al II-lea al Ungariei, dând cavalerilor dreptul de a construi pieţe şi de a administra justiţia.

Totuşi cavalerii au neglijat drepturile monarhilor locali şi au fost izgoniţi de unguri în 1225.

Ungurii au continuat să aducă secui şi pecenegi în regiune în secolele 12 şi 13. Aceste noi populaţii au înlocuit-o pe cea românească din jurul Braşovului, cu toate că satele româneşti au înflorit în Valea Râului Bârsa la Tohanu, dar şi în jurul oraşului Braşov, la Săcele şi bineînţeles în districtul Schei lângă zidurile Cetăţii Braşov.

Etnia saxonă din regiune a rămas până după Al Doilea Război Mondial, mulţi fiind expulzaţi de regimul comunist român începând cu 1976, vizele de ieşire fiind acordate pentru o taxă foarte mare.

Aflaţi câteva lucruri frumoase de făcut în Ţara Bârsei,

cuprinzând Castelul Bran şi Parcul Naţional Piatra Craiului!

Cetatea Prejmer Cea mai solidă fortificaţie din sud-estul Trnsilvaniei -- Construită să dureze!

Fotografia:  Guvernul României

Fotografia:  Guvernul României

Biserica Harman si Poarta de la intrare

Îmbrăcăminte tradiţionala din Harman Poate de acum câţiva ani.

Fotografia:  Guvernul României

Harman şi Prejmer

Aceste comune de la nord-vest de Braşov deţin unele din cele mai interesante exemple de biserici saxone din regiune.

Harman şi Prejmer se afl[ chiar în Ţara Bârsei de Jos, nu departe de râul Bârsa, delimitate de zona deluroasă cunoscută în perioadele dacice şi romane ca Mons Mellis (‚dealurile mierii’), atestate pentru prima dată în jurul anului 1240 când la conducere era Bela al IV-lea al Ungariei. Numele provine din zona înconjurătoare, unde stupi de albine se găseau din belşug (mai ales pe dealurile Lempeş).

Nu s-au schimbat prea multe în aceste locuri din secolul XIX-lea, când influenţa saxonă s-a accentuat în aceste comune. Micile ferestre rotunjite şi uşile caselor colorate vă întâmpină şi vă încălzesc inima, deoarece arată mai degrabă a ceva creat de un designer de platou pentru un film de basm. 

Bisericile Fortificate

Dacă sunteţi în zonă, ambele fortăreţe din Harman şi Prejmer trebuie să fie în itinerarul Dvs..

Biserică fortificată din Harman a fost construită în stil Cistercian în secolul 12. Cistercienii reprezentau partea conservatoare a călugărilor benedictini, proveniţi din Franţa (1095) şi care au câştigat popularitate în Europa între secolele 12-15, rezultatul fiind aproximativ 750 de biserici edificate în stil propriu.

Zidurile înalte de 12 metri din jurul structurii principale au fost construite în oval asemenea celor din Prejmer. Capela din Harman are fresce încântătoare din secolul 15 ce pot fi văzute zilnic, cu excepţia zilelor de luni şi cu o pauză de masă între 12 şi 13.

Împodobită cu 7 turnuri de observare şi un turn cu ceas de 52 de metri, acest amestec de elemente de biserică şi fortăreaţă a reuşit să respingă atacul marelui prinţ moldovean Ştefan Tomşa.

În Prejmer veţi putea vizita fortăreaţa din secolul 13, una din cele mai mari din sud-estul Europei, având ziduri de apărare masive, o clopotniţă încântătoare, fiind un exemplu măreţ de biserică saxonă tradiţională, având camere de locuit în stil medieval, depozite, complex de administrare dar şi turnuri mari. Priviţi cu atenţie fresca Patimilor din secolul 15 dar şi plafoanele boltite din perioada gotică recentă, toate meritând o oprire de câteva ore aici dar şi în micul muzeu din apropiere.

Este deschis zilnic de la 9 (11 duminica), biserica a fost la început construită în formă de cruce grecească, dar mai târziu a fost modificată după un model mai popular, cel Cistercian.

Raidurile turceşti din anul 1421 au fost inevitabile (turcii şi Imperiul Otoman reprezentau un pericol constant de cealaltă parte a Carpaţilor) iar biserica din Harman a fost construită, ca şi în zonele din împrejur, la Sânpetru, Halchiu, Bod, Ghimbav şi Vulcan. În prezent şanţurile de apă ce împrejmuiau zona au fost acoperite, devenind astfel un loc perfect de parcare.

Un alt val de turci invadatori a venit în anul 1432, urmaţi apoi de tătari, valahi, moldoveni şi secui şi de câteva epidemii, care au devastat zona.  

Harman şi Prejmer au înfruntat Moartea Neagră în 1553, 1572, 1603, 1660 şi 1718-1719, „câştigând” astfel titulatura „Prejmer: Devastată de ciumă 3 secole la rând”. Nu e chiar aşa, dar locul era blestemat. Ani de ploi masive au omorât sute de oameni, biserica fortificată a fost incendiată de mai multe ori de conducătorii locali dar şi accidental.

Chiar pe dealul Lempeş se mai găseşte o fortificaţie din secolul 5 când Harman era un punct important în domeniul negustoriei.  

Vizitaţi micul muzeu din Harman dacă sunteţi în preajmă. Şi dacă staţi pe acolo, ar fi bine să vă bucuraţi de piscină, sala de forţă şi de facilităţile oferite de centrul Beitrans.

Cultura şi Tradiţiile din Ţara Bârsei de Jos

Parada şi Balul Penajelor

Printre tradiţiile şi obiceiurile din Harman includem tradiţionalul Bal al Penajelor în prima săptămână de după Anul Nou. O mică armată de tineri şi tinere părăsesc oraşul şi călătoresc prin zonă în costume tradiţionale având o pană mare de păun pusă de obicei pe pălăriile de pâsla. Penele de păun sunt de obicei aranjate în jurul pălăriei.  

Penele de păun sunt deseori aranjate în jurul unui ornament cu mărgele.

Parada penelor de păun culminează într-un mare bal pentru întreaga comunitate, cei mai bătrâni din comunitate purtând şi cele mai lungi pene.

Sărbătoarea lui Arminden

Această mare sărbătoare cuprinde oraşe şi comune deopotrivă, vestind începutul primăverii, casele, uşile şi pieţele fiind împodobite cu ghirlande, iar crengile sunt folosite la decoratul gardurilor şi aleilor de la intrare.

Picnicuri şi mese îmbelşugate apar pe câmpuri, iar localnicii ies să se bucure de vremea însorită, de prieteni şi de mâncărurile de sezon.

Având originea într-o veche tradiţie dedicată marelui spirit al copacilor Arminden, împodobirea cu muguri şi frunze alungă spiritele malefice şi le aduce pe cele bune ale lumii plantelor, comunele decorate şi festivalurile promovând noul anotimp.

Un mare stâlp este ridicat în câmp deschis sau uneori într-un spaţiu verde comunal, şi se decorează cu flori şi foi de porumb despre care se spune că întruchipează spiritul Arminden, numit astfel după liderul dac Armin.

Zilele Mieilor şi ale Pelinului

Mielul fript este o mâncare favorită la aceste celebrări, aşadar încercaţi-l dacă sunteţi în România un pic mai devreme pentru luni de vară, găsiţi o Sărbătoare Maial! 

Vă veţi bucura de vinul de pelin ( puţin mai amar dar bun pentru sânge) dar şi carnea de viţel preparata dintr-un animal pe care îl puteaţi vedea cu câteva zile înainte zburdând prin pajiştile verzi cu botul ud de rouă.

În acest timp, sătenii strigă numele vrăjitoarei sau spiritului local pentru a-l opri să fure laptele vacilor şi recoltele. Ziua de Arminden este considerată ca începutul perioadei păşunatului de vară, iar în prima zi chiar trebuie plantat porumb.

Zilele Harman-ului

Dacă sunteţi în oraş la mijlocul lunii August, nu rataţi aceste zile de festival în care veţi vedea parade şi tarabe întinse, unde localnicii expun creaţiile personale, gătesc bucate locale, iar Dvs. vă puteţi bucura de performanţele muzicale ale cântăreţilor sau formaţiilor.

Oraşul celebrează până la mijlocul lunii August şi această sărbătoare este mereu un moment de reafirmare pentru moştenirea culturală şi istoria regiunii.

Acest festival este cu adevărat un moment măreţ pentru cei ce au originile aici. Nu puteţi rata splendoarea programului de seară, unde parada costumelor populare ale localnicilor are loc dar şi sătenii din alte regiuni vin să etaleze portul popular.
 

Puteţi ajunge la Harman şi Prejmer cu taxi-ul  (aproximativ 15RON),
autobuzul, maxi-taxi-ul, sau cu trenul din Braşov.  Vedeţi alte opţiuni de transport mai jos.

Feldioara

Datorita localizării de-a lungul râului Olt, Feldioara a fost o locaţie prosperă atunci când perioada guvernării dacice era la apogeu şi chiar în Epocă Medievală.

Farmecul acestui oraş ca destinaţie turistică devine vizibil când privim aşezarea lui între munte şi râu, şi datorită localizării şi aspectului e clar că îl face un nod comercial important.

Fortăreaţa Feldioara

Cavalerilor teutoni le-a fost dat voie de către conducătorii unguri să construiască o fortăreaţă aici (în anul 1211), pe atunci cunoscută drept Castrum Sancte Maria. 

 Desigur că, fiind nod comercial, Feldioara era apărată cu mare atenţie. În luna iunie 1529, prinţul român Petru Rareş a câştigat bătălia cu Ferdinand de Habsburg lângă Feldioara, acolo unde prinţul român a început domnia lui.  

Astăzi fortăreaţa e dominată de un zid lung şi gros cu două turnuri defensive şi alte câteva locuri vizibile de pe movila ce dă spre sudul Feldioarei. Turnurile de apărare mai recente au fost construite peste cele vechi din secolul 13. Şanţul împrejmuitor e încă vizibil, săpat în Epoca Medievală ca încă un mod de apărare împotriva tătarilor şi pecinegilor.

Biserica Saxonă

Această capodoperă din secolul 12 este un exemplu strălucitor a ceea ce vitejii (şi mercenarii şi posibil războinicii) cavaleri teutoni au realizat în timpul furtunoasei administrări a sud-estului Transilvaniei.

Situată pe partea estică a Feldioarei, aceasta biserică în stil gotic a fost edificată pe un teren sfinţit peste fundaţia unei vechi biserici de la începutul secolului 13.

Biserica Ortodoxă

Întocmai ca şi alte biserici ortodoxe din zonă, cea din Feldioara nu a fost construită decât după secolul XVIII. În timp ce Transilvania era una din puţinele regiuni din Europa unde catolicii, luteranii, calviniştii şi alte culte coexistau în armonie, ortodocşii erau singurii oprimaţi de-a lungul secolului.

Cu toate acestea, biserica e mică dar impunătoare, construită în anul 1788, având o surpriză sau două, cum ar fi câteva tipărituri ale episcopului de Vâlcea din secolul 18.

Monumentul comemorativ din Braşov

Aflat în partea sud-vestică a oraşului, acest monument internaţional a fost ridicat în anul 1912 pentru a comemora pe cei care au luptat împotriva mai-marilor unguri în anul 1612. 39 de tineri români şi-au dat viaţa în acea zi. Prinţul ungur Bathory şi-a încheiat domnia mediocră în anul următor, cu toate că mătuşa lui a provocat câteva legende legate de vampiri, spunându-se că se îmbăia în sângele virginelor, deci nu s-a pierdut chiar totul pentru turism.

Întâmplări fascinante din Feldioara

Descoperirile neolitice, ceramica de Ariujd, monede greceşti şi macedonene, linguri romane aurite datând din secolul 4 şi multe altele au făcut din Feldioara un loc al comorilor şi subliniază importanţa acestei locaţii pentru români de-a lungul istoriei.

Oraşul are o structură a străzilor unică în Ţara Bârsei de Jos, căci bulevardul principal merge în direcţia E-V în loc de N-S, dispunând de două sensuri giratorii (asta ca să înţeleagă şi cititorii noştri de la Antipozi).

Rotbav

Cuvântul semnifică ‘Râul Roşu’ şi e sediul unei capodopere arhitecturale în stil italian ce merită vizitată dacă vă aflaţi între Braşov şi Sighişoara.  

La nord de Feldioara (vedeţi mai sus), Rotbav merita inclus în itinerarul Dvs., dacă vă e uşor să ajungeţi în zonă. Biserica fortificată saxonă din Rotbav e unul din multele lăcaşuri din zonă, dar ca majoritatea, are un farmec aparte şi, chiar dacă majoritatea saxonilor au părăsit ţara, atât cei care au rămas, cât şi românii încearcă să păstreze arhitectura şi istoria locului.

Vizitele şi, sperăm, donaţiile Dvs., vor ajuta la conservarea acestor biserici fortificate păstrând întregi istoria şi cultura saxonilor transilvăneni, dar şi păstrarea folclorului local.

Biserica din Rotbav e un exemplu de arhitectură şi artă saxonă. Este foarte important acum, când mulţi saxoni au părăsit Romania şi cei ce au rămas sunt bătrâni, să se păstreze bisericile până nu e prea târziu.

De fapt, recunoscând importanţa lor, UNESCO a acordat deja mai multor biserici fortificate saxone statutul de situri-patrimoniu cultural şi alte organizaţii, incluzând una sponsorizată de prinţul de Wales, fundaţia Mihai Eminescu din Londra luptându-se să conserve bisericile locale.

Lângă vechiul castel şi biserica apropiată, turiştii pot vizita un muzeu comunal cu exponate arheologice şi un iaz în jurul căruia puteţi vedea plante rare şi în funcţie de perioada în care îl vizitaţi, şi o gamă impresionantă de păsări migratoare, de la bâtlanul auriu şi raţe, până la bâtlani de noapte şi multe alte specii.

Stema oraşului, în interpretarea bisericii catolice locale, reprezintă Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Bineînţeles, luteranii au o altă interpretare - ”credinţă, iubire şi speranţă”- pentru cele trei cercuri pe fond roşu sângeriu.

Pentru mai multe lucruri grozave de făcut, vedeţi de asemenea Braşov, Judeţul Braşov şi regiunea Transilvania.

Recomandări în apropiere: Castelul Bran, casă a unuia din cei mai populari monarhi al României, Regina Maria, nepoata Reginei Victoria a Angliei.

Mai jos sunt listati câtiva agenti locali care va pot ajuta cu rezervarea si organizarea de tururi locale din zona Brasov .

Voyager, B-dul Al. Vlahuta, nr. 10, sediul International Trade Center

0268 312806  FAX: 0268 312806 

Visit Transilvania Travel, Str. Stefan cel Mare, nr.337

  FAX: 0268 258344 

Viotop Travel, B-dul 15 Noiembrie, nr.8, apt.1

0368 405246  FAX: 0268 474312 

Transilvania Travel Brasov, Str. Republicii, nr.62

0268 477623  

Suntours Brasov, Piata Sfatului, nr.19

0268 474179  FAX: 0268 474179 

Student Travel, Str. D. Gherea, nr.18

0268 473017  FAX: 0268 475199 

Student Adventure, B-dul 15 Noiembrie, nr.74

0268 418538  

Start Travel Brasov, Str. Avram Iancu, nr.32

0268 413063  FAX: 0268 413063 

Smart Tours Brasov, Str. Republicii,nr.12

0268 417866  FAX: 0268 418577 

Rovial Turism2, Str. Republicii, nr.60

0268 477451  FAX: 0268 477451 

Rovial Turism - Head Office, B-dul Mihail Kogalniceanu, nr.4

0268 416153  FAX: 0268 416153 

Planet Bus, Str. Macesului, nr.13, bl.A19, sc.B, apt.14

0268 540687  FAX: 0268 455488 

Paralela 45 Brasov, Piata Sfatului, nr.12-14

0268 470679  FAX: 0268 470679 

Paralela 45 Brasov, Piata Sfatului, nr. 12-14

0268 470679  FAX: 0268 470617 

O.M. Travel Brasov, Str. Fundatura Rosiorilor, nr.2

0268 310377  FAX: 0268 310377 

Novatouring Turism Brasov, Str. Republicii, nr.25

0268 416871  FAX: 0268 471662 

Miritour Brasov, Str. 9Mai, nr.9

0268 476522  FAX: 0268 476522 

Micomis Travel&Tours, Str. Mihail Sadoveanu, nr. 4

0268 470472  FAX: 0268 410321 

Micomis Trave & Tours, Str. Mihail Sadoveanu(langa Hotel Aro Palace

0268 470472  FAX: 0268 410321 

Maraton Brasov, Str. Harmanului, nr.11B, bl.C2, apt.2

0268 330866  FAX: 0268 330815 

Magic Tours Brasov, B-dul Garii, nr.1, bl.2, sc.C, apt.3

0268 413911  FAX: 0368 415564 

Magellan Travel & Tourism, Str. Muresenilor, nr.8

0268 478150  FAX: 0268 478445 

Smart Tours, Str. Republicii, nr. 38

0268 417866 _  FAX: 0268 418577 

Kron Tour Brasov, Str. Baritiu, nr.12

0268 151070  FAX: 0268 410615 

J'Info Tours Brasov, Piata Sfatului, nr.12-14

0268 414701  FAX: 0268 414400 

Happy Holiday Travel Brasov, Str. Mihail Sadoveanu, nr.1

0268 475823  FAX: 0268 475823 

Green Tour Brasov, Str. Paul Richter, nr.4

0268 257093  FAX: 0268 257093 

Global Tour Brasov, Str. A. Vlahuta, nr.10, bl.ITC, et.1, D 10-11

0268 324617  FAX: 0268 324617 

Geographic Tour, Str. Poarta Schei, nr.5, apt.7

0268 415512  FAX: 0268 415512 

Exploro Tour, Str. Zizinului, nr.6

0268 317779  FAX: 0268 317779 

Novatouring Turism2, P-ta Sfatului, nr.18

0268 475219  

Gamma Touristic Brasov2, B-dul Garii, nr.24A

0368 431467  FAX: 0368 431467 

Dimm Travel Brasov, Str. Armata Romana, nr.8

0268 471526  FAX: 0268 471526 

Dimm Travel, Str. Michael Weiss, nr. 8

0268 412560  FAX: 0268 471526 

Dialect Tour, Str. Toamnei, nr.9

0268 327041  FAX: 0268 327041 

Damask Travel, Str. Soarelui, nr.6

0368 415860  FAX: 0368 415860 

Cristianul Brasov, Str. Toamnei, nr.2

0268 330443  FAX: 0268 330443 

Carpatour Brasov, B-dul 15 noiembrie, nr.1, apt.4

0268 471057  FAX: 0268 471057 

Best Accommodation Brasov, Str. Lunga, nr.70

0268 415467  FAX: 0268 415467 

Air Global Brasov, Calea Bucurestilor, nr.57, sc.A, apt.2

0268 314485  FAX: 0268 310026 

Air Global, Calea BUcuresti, nr. 57

0268 314485  FAX: 0268 310026 

Active Holidays Brasov, Str. A.I. Cuza

0268 413621  

Accept Travel Brasov, Str. Poet Aurel Marin, nr.51

0268 339601  FAX: 0268 339601 

DC Travel Brasov, Str. Republicii, nr.30

0368 441019  FAX: 0368 441019 

Tursind Brasov, Str. 13Decembrie, nr.96

  0268 164819  FAX: 0268 164819 

Telegraf Tours, B-dul 15 Noiembrie, nr.92, sc.B, apt.2

  0268 328372  FAX: 0268 327594 

Sind Romania Brasov, Str. Nicolae Balcescu, nr.67

  0268 417527  FAX: 0268 417527 

Simply Tour & Travel Brasov, Piata Sfatului, nr.3

  0268 476948  FAX: 0268 476948 

Rovial Turism1, Str. Lunga, nr.11

  0268 254053  FAX: 0268 254053 

Pro Tours International Brasov, Str. Traian, nr.1, bl.33, sc.D, apt.1

  0268 313359  FAX: 0268 313359 

Plus Travel Brasov, Str. Republicii, nr.42

  0268 415731  FAX: 0268 415731 

Odeon Travel, Str. Muresenilor, nr.28

  0268 470816  FAX: 0268 470816 

Nemo Tour Brasov, Str. Saturn, nr.32

  0368 405366  FAX: 0368 405366 

NC Travel Brasov, B-dul 15 Noiembrie, nr.50

  0268 406535  FAX: 0268 475290 

Grantour Brasov, Calea Bucuresti, nr.5, bl.41, sc.B, apt.1

  0268 311305  FAX: 0268 311305 

Eddie's Travel Brasov, B-dul. 15 Noiembrie, nr.92, sc.C, apt.3

  0268 332189  FAX: 0268 332189 

Dream Tour Brasov, Str. Vlad Tepes, nr.21, et.2, apt.3

  0268 412838  

Civis Team, Str. Republicii, nr.2

Baxter Brasov, Str. 13 Decembrie, nr.9, bl.8, apt.1

  0268 410301  FAX: 0268 410301 

Nimpex Travel, Str. 15 Noiembrie, nr.50

  0268 471588  FAX: 0268 475290 

Tropic Travel, Str. Nicolae Balcescu, nr.12

  0268 472233  FAX: 0268 472233 

Ingrid Turism Brasov, Str. Garii

  0268 456376  FAX: 0268 456376 

Nimfa Brasov, Str. Negoiu, nr.5, apt.1

  0268 418254  FAX: 0268 418254 

Marotti Trade & Travel, Str. Avram Iancu, nr.1

  0268 412526  FAX: 0268 412526 

Apollonia Tour, Str. A. Hirsher, nr.10

  0268 410195  FAX: 0268 410195 

Divers Turism, Str. Neptun, nr.19A, bl.103, apt.4

  0268 321294  FAX: 0268 332178 

Travcom International, International Trade Centre, Str. Alexandru Vlahuta, nr.10

  0268 326430  FAX: 0268 326430 

Cult Con Travels, Str. Zizinului, nr.1-5

  0268 319536  FAX: 0268 319536 

Marcurius Brasov, Str. Stefan Octavian Iosif, nr.12

  0268 313123  FAX: 0268 313123 

Birta Tours Brasov, Str. Zizin, nr.29, sc.C, apt.1

  0268 311111  FAX: 0268 311111 

Varmagileti Travel System, Str. Unirii, nr.3, bl.3, apt.4

  0268 216017  FAX: 0268 216017 

BTT Brasov, Str. Republicii, nr.56-58

  0268 144009  FAX: 0268 150624 

Simpa Turism Nouvelles Frontieres, Piata Sfatului, nr.3

  0268 142701  

Daţi click pentru o versiune mai mare a judeţului Braşov

    Vedeţi o hartă rutieră a zonei Braşov

Vedeţi mai multe Hărţi despre România şi oraşul Braşov

Vedeţi hartă străzilor a oraşului Braşov:

Geografie

Oraşul e situat la distanţă aproximativ egală de celelalte destinaţii turistice din ţară: staţiunile de la Marea Neagră, mănăstirile din nordul Moldovei şi bisericile de lemn din Maramureş, conservate foarte bine.

Spre sud se află Poiana Braşov ce este înconjurată de patru munţi : deja menţionatul Postăvarul (1799m), Piatra Craiului (2238m), Bucegi (2505m) şi Piatra Mare (1848m).

Clima

Temperatura din mai în septembrie fluctuează în jurul a 23şC / 75şF. Braşovul beneficiază de un sezon de iarnă bazat pe sporturi şi alte activităţi specifice.
 

 Populaţia şi Demografia

Municipiul Braşov are o populaţie totală de 284.596 locuitori.

Distribuţia etnică include 90% români, 9% unguri, restul fiind germani (1717- 0.60%) rromi (762-0.26%) şi evrei 138. Celelalte etnii (ruşi, greci, italieni) însumează 871 persoane (0.31%).

În anul 2005 a fost creată zona metropolitană a oraşului. Cu localităţile din jur, este estimat un număr de 350-450 mii locuitori.

Economia Braşov-ului

Dezvoltarea industrială în Braşov a început în perioada interbelică, una din cele mai mari fabrici fiind cea de avioane (IAR) ce a produs avioane de luptă folosite în Al Doilea Război Mondial împotriva sovieticilor.

După ce regimul comunist a fost instaurat, această uzină a fabricat echipament agricol; industrializarea a fost accelerată de comunism, accentul fiind pus pe industria grea, atrăgând astfel mulţi muncitori din alte parţi ale ţării. Industria grea e încă puternică, incluzând aici o mare fabrică ce produce camioane MAN AG sub licenţă, dar şi camioane româneşti şi autocare.

Cu toate că baza industrială a fost în declin în ultimii ani, Braşov este încă un loc în care se produc maşini agricole, transmisii hidraulice, componente auto, rulmenţi, elicoptere (locaţia IAR din Ghimbav), materiale de construcţie, unelte, mobilă, textile, pantofi şi cosmetice.

Sunt de asemenea fabrici de ciocolată şi o mare berărie. În mod deosebit industria farmaceutică a trecut prin anumite schimbări, căci GlaxoSmithKline a deschis un punct de lucru în Braşov.

O staţie radio pe unde lungi a fost deschisă în Bod, lângă Braşov. Din păcate, celebra uzină de tractoare a fost închisă la începutul lui 2007, lăsând destui muncitori să se întrebe unde pot să-şi folosească calităţile. Poate în Moldova.

TRANSPORTul

Geografie perfectă pentru călătorii!

Oraşul Braşov, situat în centrul României, reprezintă un bun punct de plecare în orice direcţie, mulţi dintre turişti optând să călătorească direct spre Braşov după ce sosesc în Bucureşti, sau dacă sosesc în România pe aeroportul din Sibiu de la Viena, Munchen sau Budapesta, după câteva zile în Sibiu.

Transportul în Braşov este extins şi ca un plus, se prelungeşte până târziu în noapte (sunt de asemenea şi servicii specializate pe timp de noapte).

Un tramvai braşovean O bună opţiune de transport prin oraş, fiţi pregătit cu biletul pentru inspecţie, deşi amenzile sunt modeste pentru standardele occidentale.

Staţie de autobuz în Braşov Acest troleibuz opreşte peste drum de piaţa principală şi Biserica Neagră. Micul club Maya din zonă este de asemenea foarte drăguţ.

Fotografia:  Rest România SRL

Capătul maxi-taxi-urilor din Braşov Aici este locul de unde pleacă şi unde sosesc cursele din şi spre Bucureşti.

Fotografia:  Rest România SRL

Trenuri spre şi din Braşov

Braşov-ul dispune de patru gări: Centrală, Bartolomeu, Triaj, şi Dârste.  

Rutele principale din Braşov merg spre Predeal şi Bucureşti, Sfântu Gheorghe şi Gheorgheni, Sighişoara şi mai departe spre Oradea, Făgăraş şi Sibiu şi mai departe spre Teiuş, de la Harman spre Întorsura Buzăului dar şi o linie concesionată spre Zărneşti.

De îndată ce ajungeţi la gară, mulţi vor veni sa vă ofere cazare. Dacă acceptaţi, v-ar putea oferi o excursie prin zonă, inevitabil pe la Castelul Bran sau alte locuri cunoscute.

Atunci când căutaţi cazare, nu uitaţi să întrebaţi dacă au şi apă caldă; nu e ceva evident în Braşov.

Trenul Dvs. spre Braşov

Să ajungeţi în Braşov este uşor, datorită faptului că e un nod feroviar important. Sunt 19 trenuri zilnice spre şi dinspre Bucureşti, dar sunt şi legături cu alte oraşe importante din România dar şi din alte ţări cum ar fi Ungaria (la Budapesta via Oradea) şi menţionăm şi un tren EuroNight ce trece prin Arad.

Datorită preţului convenabil şi al confortului, trenul e cea mai bună alegere pentru a ajunge la Braşov. Chiar dacă toate trenurile româneşti sunt confortabile, luaţi InterCity-ul, sunt 3 trenuri zilnice.

Acestea sunt foarte moderne căci reprezintă iniţiativa statului român de a revigora acest sector de transport. Trenurile Rapid sunt la fel de confortabile şi de rapide ca IC. Trenurile Accelerat reprezintă o alternativă bună, dar fără confortul precedentelor trenuri.

Totuşi, nu luaţi trenurile Personal (abreviate P + numărul rutei) spre Braşov. Sunt 4 în fiecare zi şi pe lângă lipsa de confort mai fac şi dublu ca timp pe traseu căci opresc în fiecare staţie. Dacă sunteţi nevoit să luaţi Personalul (chiar dacă sunt trenuri Rapid şi IC accesibile la fiecare oră) măcar luaţi un bilet la Clasa I.

Citiţi mai multe despre clasele de călătorie ale trenurilor în secţiunea noastră Călătoria cu Trenul în România.

Dacă alegeţi trenul, de la gară puteţi ajunge către centru cu autobuzul 4 ce trece la fiecare 10 minute. Trebuie să cumpăraţi biletul înainte de a urca şi apoi să îl compostaţi.

Maxi-Taxi-uri şi Autobuze

Maxi-taxi-urile şi autobuzele pleacă de lângă gara Braşov. Amândouă oferă servicii inter şi intra urbane.

Transportul în Braşov acoperă mare parte din oraş. şi, ca un beneficiu suplimentar, funcţionează până târziu în noapte (sunt de asemenea şi servicii specializate pentru toată noaptea). Este destul de ieftin, chiar dacă la capitolul confort nu stă prea bine datorită infrastructurii îmbătrânite.

Condusă de RATBv (Regia Autonomă Transport Braşov), reţeaua dispune de troleibuze, autobuze şi tramvaie, ca în majoritatea oraşelor din România. Este foarte bine să cumpăraţi bilete de la chioşcuri, dar ţineţi minte să le compostaţi când vă urcaţi în vehicule.

Deşi nu sunt uşi speciale pentru cei care au bilete, iar şoferii sau vatmanii nu văd dacă sunteţi corect, este înţelept să dispuneţi de un bilet valid, deoarece controlorii sunt destul de mulţi, şi vă veţi alege cu amendă. Când cineva vă cere biletul la control, rugaţi-l să vă arate legitimaţia.

Cum ajungeţi la Poiana Braşov

Dacă sunteţi în Poiana Braşov, puteţi de asemenea să luaţi autobuzul din parcul central spre zona staţiunii Poiana Braşov (încercaţi autobuzul 20) aflată la sud de oraş (coborâţi în staţia Poiana Soarelui de unde puteţi lua alte mijloace).

Sunt autobuze operate de RATBv care merg regulat pe distanţa de 12 kilometri între Braşov şi Poiana Braşov. Staţia dispune de minibus-uri ce duc turiştii de la hotel la pârtia de schi şi de acolo pot urca muntele pe jos sau cu telefericul spre Cristianu Mare şi Postăvaru.

Recent au apărut noi operatori inter orăşeneşti, deşi nu la fel de confortabili şi de încredere ca trenurile şi ca să fim oneşti, o mai bună opţiune este maxi-taxi-ul.

Taxi-ul în Braşov

Când călătoriţi în afara oraşului vi s-ar putea cere un preţ dublu pe kilometru (ceea ce se consideră acceptabil) sau puteţi negocia în avans o suma fixă. Dacă găsiţi un şofer de încredere cu care să vă simţiţi bine, puteţi să întrebaţi dacă e disponibil pe parcursul şederii Dvs. în Braşov. De obicei va fi fericit să vă dea numărul de telefon sau numărul maşinii pentru a fi chemat. Aşa e mai simplu deoarece nu trebuie să schimbaţi şoferul. Nu urcaţi în taxiurile ce nu au vreun semn de identificare, s-ar putea să plătiţi mai mult.

Citiţi mai multe despre Taxi-uri în România aici Dedesubt:  Un taxi mai vechi la Poiana Braşov

Fotografia:  Rest România SRL

Taxiul e un mod mai rapid şi confortabil de a călători prin oraş decât transportul public. De altfel sunt şi destul de ieftine. Majoritatea taxiurilor au aparate de taxat iar şoferii sunt prietenoşi.

Niciodată nu e lipsă de taxiuri în oraş, dar mai bine chemaţi unul, decât să căutaţi unul. Toate taxiurile sunt obligate să aibă preţul pe km la vedere (de obicei afară, pe uşi).

Oricum ar fi bine să cereţi preţul în avans şi să observaţi dacă şoferul foloseşte aparatul sau dacă nu să negociaţi un preţ fix. Au existat cazuri când turişti străini au plătit foarte mult pentru o călătorie. Este OK şi totuşi o idee bună să stabiliţi tariful în avans chiar dacă se foloseşte aparatul. 

Taxiurile sunt parcate în spatii amenajate, de obicei în apropierea staţiilor de autobuz şi a celorlalte locuri aglomerate. Să daţi un bacşiş nu e chiar un lucru comun, dar gestul e întotdeauna apreciat.

Citiţi mai multe despre Taxi-uri în România aici.

Serviciile Aeriene

Aeroportul Braşov aflat la suburbii în Ghimbav, este destinat să se deschidă în anul 2008 pentru a putea deservi acest oraş aglomerat în mod direct, decât varianta transportului cu autobuzul de la Sibiu sau Bucureşti.

Noul aeroport, construit de o companie din Canada, este situat la mai puţin de 20 de minute de pârtiile de schi de la Poiana Braşov.

De la aeroportul din Bucureşti sau Sibiu puteţi lua maxi-taxi-ul, autobuzul sau trenul spre Braşov sau Poiana Braşov (operatorul naţional TAROM ar putea începe să introducă avioane pe ruta Sibiu - Braşov sau Braşov - Bucureşti). Cel mai apropiat aeroport de Braşov e Sibiu ce are destinaţii precum Munchen şi Viena.  Majoritatea călătorilor preferă să zboare spre aeroportul Otopeni şi Băneasa situate la circa 150km şi sunt accesibile datorită drumului european E60. Ambele aeroporturi au curse interne non-stop şi de la Timişoara, legând curse de la Londra şi din America cu Sibiu, ca şi din toate capitalele majore din Europa şi Orientul Mijlociu.  

Vedeţi Harta românească a Rutelor Internaţionale pentru mai multe informaţii aeriene.

Şofatul

Pe lângă tren, maşina este una din cea mai populară variantă pentru a ajunge la Braşov, datorită conexiunilor rutiere destul de bune.

E60 va fi principalul drum spre Braşov şi datorită faptului că leagă Braşovul de Bucureşti la sud şi Cluj-Napoca, Oradea şi Budapesta (Ungaria) la vest. E60 face legătura cu Sibiu şi mai înainte cu Arad şi Timişoara. 

E574 vă va duce spre nord, spre Moldova, Mănăstirile Pictate şi Iaşi. O autostradă ce se construieşte va lega din 2008 Bucureşti-ul de Braşov şi Braşov de Cluj-Napoca şi Oradea.

Listate dedesubt sunt câteva locaţii pentru închirierea de maşini în zona Braşov.

Hotel Aro Palace, B-dul Eroilor, nr.27 în Braşov

la sau săptămânal

la sau săptămânal

la sau săptămânal

        
  +1(800) 527 0700   +44 (8445) 81 22 01    +40 (268) 474564  

Braşov Centru, Hotel Capitol B-dul Eroilor, nr.19 în Braşov

la sau săptămânal

la sau săptămânal

la sau săptămânal

        
  +1(800) 847 4389   +44 (1494) 751 540    +40 (21) 3190432  FAX: +40 (21) 3190431 

Vedeţi secţiunea noastră Conducere pentru sfaturi despre şofatul în România! 

  Comunicaţii

 Cum să sunaţi în Braşov

Dacă numărul la care sunaţi aparţine fostei companii de stat Romtelecom, atunci începe cu (0268) în cazul în care sunaţi din România, din străinătate fiind doar (268). 

Majoritatea numerelor de telefon din Braşov folosesc codul de judeţ (268), iar companiile mai noi au cifra "3" înainte de "68", în acest caz formând (0368) din ţară şi (368) din afara ţării.

Când sunaţi un număr de telefon mobil, tăiaţi cifra "0" din (07XX), pentru a deveni (7XX). Şi liniile telefonice fixe, şi cele mobile au şase cifre după aceste coduri de judeţ. 

 Pentru informaţii complete despre telefonat şi o hartă a codurilor, vedeţi secţiunea noastră Sunatul în România aici.

HotSpot-uri Braşovene

Internet Wireless în al doilea oraş turistic al României

Din păcate, încă nu avem listări cu cafenelele, cluburile, barurile, pub-urile, hotelurile, restaurantele sau mall-urile care oferă internet wireless în Braşov.

Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail dacă ştiţi locuri ce oferă internet wireless în Braşov, vă mulţumim!

Bravas, Str. Matei Basarab nr. 37 în Braşov.  sau sunaţi la +40 (268) 419 944.

ElseNet, Str. Jepilor nr.17 bl. C8 în Braşov.  Nu avem informaţii de contact, vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail dacă ştiţi, vă mulţumim.

Vedeţi alte oraşe din judeţul Braşov aici, şi despre Braşov aici

Mai jos sunt listate câteva hoteluri şi pensiuni locale prin zona Braşov .

Pensiunea Sub Livadă, Strada Harmanului 306 în Bod

Pensiunea etaleaza viata româneasca traditionala la tara.

0744 240636  

Pensiunea Alpin, Strada Liviu Rebreanu 2b în Bod

O pensiune luxoasa într-o zona minunata.

0268 455525  

Pensiunea Warthe, Strada Cibinului 45 în Braşov

Pensiunea Warthe este o constructie noua, moderna, finalizata în mai 2004.

0268 511180  FAX: 0268 511180

Vila Silvania, Strada Caprioarei 27 în Braşov

Vila cuprinde 13 camere, dintre care 9 duble si 4 triple.

0268 471979  FAX: 0268 415556

Pensiunea Vila Gemini, Strada Sfintii Arhangheli 22 în Braşov

Pensiunea Vila Gemini va pune la dispozitie 10 camere si 2 apartamente de lux.

0268 313166  FAX: 0268 313167

Hotel Residence Hirscher, Strada Apollonia Hirscher 14 în Braşov

Hotelul propune 12 apartamente într-un cardu sofisticat.

0368 401212  

Pensiunea Dolce Far Niente, Strada Lupeni 11 în Braşov

Pensiunea se afla la poalele vechii cetati a Brasovului.

0268 413694  FAX: 0268 413694

Pensiunea Ursu, Strada Micu Klein 8 în Braşov

Pensiunea este situata în cartierul Racadau, la baza Tâmpei, lânga padure.

0368 413521  FAX: 0368 413521

Pensiunea Stejaris, Strada Stejarisului 15 în Braşov

Situata în Brasov pe drumul spre Poiana Brasov într-un cadru natural deosebit ofera o inedita panorama asupra orasului.

0268 476249  FAX: 0268 476249

Pensiunea Sofie, Strada Codrii Cosminului 122 în Braşov

Pensiunea Sofie se afla la iesirea din Brasov spre Sighisoara - Târgu Mures.

0268 420 011  FAX: 0268 420118

Pensiunea Pompi, Strada Nicolae Grigorescu 2a în Braşov

Pensiunea Pompi va pune la dispozitie camere spatioase si modern mobilate.

0268 319818  FAX: 0368 401682

Pensiunea Palomita, Strada Nicolae Titulescu 21 în Braşov

Pensiunea Palomita este situata în Centrul Civic al Brasovului.

0268 310905  FAX: 0368 425994

Pensiunea Mury, Strada De Mijloc 62 în Braşov

Pensiunea Mury va gazduieste în 3 camere single sau 8 double.

0268 418740  FAX: 0268 422564

Pensiunea Murano, Strada Dacia 2 în Braşov

Întreaga pensiune este mobilata si decorata în stil modern.

0268 326867  

Pensiunea Luiza, Strada Lunga 244 în Braşov

Camerele de tip matrimonial ofera un ambient intim.

0268 411515  FAX: 0268 411525

Pensiunea Leo, Strada Dobrogea 15 în Braşov

Pensiunea va ofera cazare în camere single, matrimoniale, duble si apartamente.

0268 477547  FAX: 0268 477547

Pensiunea Italiana, Strada Lunga 70 în Braşov

Este asezata în centrul istoric al Brasovului într-o superba cladire declarata monument istoric.

0268 476001  

Pensiunea Iris, Strada Bunloc în Braşov

Pensiunea Iris este destinata sa gazduiasca oaspetii într-o ambianta personalizata, într-un cadru natural montan.

0268 276655  

Pensiunea Flamingo, Strada Lunga 75 în Braşov

Pensiunea pune la dispozitia clientilor sai 11 apartamente, camere duble si simple.

0268 416080  

Pensiunea Andy, Strada Avram Iancu 101 în Braşov

Pensiunea Andy este situat în centrul istoric al Brasovului.

0268 424007  FAX: 0268 425792

Pensiunea Amalfi, Strada Paul Richter 7 în Braşov

Va ofera apartamente cu un dormitor plus living si de doua dormitoare cu living si bucatarie.

0722 777672  

Pensiunea Montana, Strada Stejarisului 2a în Braşov

Va ofera un apartament pentru 4 persoane si 7 camere duble cu bai individuale.

0268 472731  

Pensiunea Memo, Strada Avram Iancu 143b în Braşov

Pensiunea Memo este aproape de cele mai importante obiective turistice din Brasov.

0268 472441  FAX: 0268 472404

Hotel Serban, Strada Carpatilor 91 în Braşov

Hotelul Serban este un hotel nou situat într-o zona linistita a Brasovului, lânga Metrom.

0747 402029  FAX: 0368 412076

Hotel Poiana Ursului, Strada Poiana Ursului 1 în Braşov

Este un hotel destinat în principal pentru tineret.

0268 262216  

Hotel Oliver, Strada Bucuresti nr. 99 în Braşov

Unul din cele mai luxoase hoteluri. Un loc placut atât pentru odihna cât si pentru afaceri.

0268 311115  FAX: 0268 317333

Hotel Oasis, Strada Vulcan 41 în Braşov

Constructie noua, Hotel Oasis va asteapta cu cele 22 de camere, de unde nu veti pleca dezamagit.

0268 406310  FAX: 0268 425697

Hotel Ned, Strada De Mijloc 79 în Braşov

Hotelul de 3 stele are un numar de 40 camere dotate cu pat matrimonial, pat dublu sau cu un pat.

0268 473139  

Hotel Helis, Strada Memorandumului 29 în Braşov

Hotelul dispune de camere duble, single si triple, restaurant, bar, gradina de vara.

0268 410223  

Hotel Apollonia, Strada Neagoe Basarab 7 în Braşov

Hotelul Apollonia va ofera o gama larga de optiuni, reprezentative pentru stilul Dvs.

0268 476163  FAX: 0268 476127

Hotel Ambient, Strada Iuliu Maniu 27a în Braşov

Ca oaspete al hotelului Ambient, va veti bucura de liniste si relaxare.

0268 470856  FAX: 0368 401105

Pensiunea Hora, Strada Miraslau 14 în Braşov

Situata nu departe de centrul istoric al Brasovului, într-o zona linistita, pensiunea Hora este ideala pentru toate tipurile de turisti.

0268 422018  

Pensiunea Curtea Brasoveana, Strada Bailor 16 în Braşov

Curtea Brasoveana este compusa din 9 camere duble, 4 simple si un apartament.

0268 472336  FAX: 0268 472145

Casa La Schei, Strada Egalitatii 33 în Braşov

De pe terasa pensiunii se vede masivul Tâmpa si padurile de brazi.

0268 514681  

Pensiunea Casa Wagner, Strada Piata Sfatului 5 în Braşov

Cladirea în care se afla aceasta pensiune este certificata ca una dintre primele cladiri din Piata Sfatului.

0268 411253  FAX: 0268 410871

Pensiunea Casa Rozelor, Strada Michael Weiss 20 în Braşov

Situata în centrul istoric al Brasovului, Casa Rozelor ofera cazare în atmosfera medievala a unor apartamente de lux.

0268 475212  FAX: 0268 475212

Pensiunea Casa Rozelor, Strada Michael Weiss 20 în Braşov

Situata în centrul istoric al Brasovului, Casa Rozelor ofera cazare în atmosfera medievala a unor apartamente de lux.

0268 475212  FAX: 0268 475212

Pensiunea Casa Muresan, Strada Nicopole 54 în Braşov

Casa Muresan va ofera 4 apartamente suita, 8 camere duble, 2 camere single cu pat matrimonial.

0268 414373  

Pensiunea Casa Jasmine, Strada Vulcan 104 în Braşov

Constructie frumoasa, finalizata în aprilie 2005, structurata pe 4 niveluri.

0268 426161  FAX: 0268 426181

Casa Cristina, Casa Curcanilor 62a în Braşov

Ferestrele camerelor au o panorama deosebita asupra muntilor înconjuratori.

0268 512580  

Pensiunea Casa Bono, Strada Neagoe Basarab 23b în Braşov

Casa Bono combina accesibilitatea cu posibilitatea de a petrece un sejur agreabil înconjurat de atmosfera linistita a unui cartier rezidential, la poalele muntelui.

0268 414783  FAX: 0368 413523

Hotel Bella Muzica, Piata Sfatului 19 în Braşov

Hotelul ofera servicii de calitate si este la un standard international.

0268 477956  

Hotel Aro Palace, Strada Eroilor 27 în Braşov

Este localizat în centrul vechi al Brasovului si este cel mai faimos hotel din oras.

0268 478800  FAX: 0268 475250

Hotel Ada Belle, Strada Pietii 5 în Braşov

Hotelul dispune de un numar de 8 camere single si 12 camere double.

0268 411080  FAX: 0268 411080

Pensiunea Casa Cranta, Strada Maior Cranta 3a în Braşov

Dispune de apartamente de lux, protocol si camere cu dotari ultra-moderne.

0740 117812  FAX: 0268 476992

Motel Darste, DN 1 Bucuresti-Brasov Km. 165 în Braşov

Complexul Darste este situat pe drumul european E60, pe valea râului Timis, la poalele masivului Piatra Mare.

0268 339967  FAX: 0268 339462

Pensiunea Natural, Strada Castelului 58 în Braşov

Apartament cu un dormitor cu pat matrimonial, living, bucatarie.

0268 410048  

Pensiunea Ana Maria, Strada Grivitei 32 în Braşov

Pensiunea dispune de 7 camere care pot fi utilizate dupa preferinta în regim de camera single sau double.

0268 421628  

Pensiunea Casa Kermany &aChim, Strada Nicolae Balcescu 26 în Braşov

Pensiunea Casa Kermany &aChim va pune la dispozitie 5 apartamente si 7 garsoniere.

0743 732047  

Pensiunea Nina, Strada Nucului 28 în Braşov

Gazdele sunt foarte primitoare, serviciile de calitate.

0268 336378  

Pensiunea Kronstadt, Strada De Mijloc 67 în Braşov

Pensiunea ofera 20 de locuri de cazare, plus bar de zi.

0268 471295  

Pensiunea Escalada, Strada Poiana Soarelui 160 în Braşov

Pensiunea este excelenta, are parte de privelisti superbe.

0268 262163  

Pensiunea Civio, Strada Transilvaniei 25 în Braşov

6 camere duble, TV cablu, telefon, internet, mini-bar în camera.

0268 413016  

Pensiunea Castel, DN1 în Braşov

Dispune de 14 camere, dintre care 13 double si un apartament. Restaurant cu o capacitate de 40 de locuri.

0268 339806  

Pensiunea Casa Tepes, Strada Vlad Tepes 14 în Braşov

Casa Tepes va pune la dispozitie 5 camere duble, modern mobilate, într-un ambient intim si relaxant.

0268 413917  

Pensiunea Bibu Sorin, Strada Sfântul Ion 16 în Braşov

Pensiunea ofera servicii de calitate la preturi foarte atractive.

0744 630870  

Pensiunea Ambra, Strada Avram Iancu 4 în Braşov

Situata în apropierea Centrului Istoric al Brasovului, pensiunea va ofera confortul si linistea necesare petrecerii timpului Dvs. liber.

0268 477040  

Motel Lorion, DN 11 km 13 în Braşov

Este un loc acceptabil mai ales daca sunteti obosit.

0268 362328  

Motel Dreher, Strada Fagarasului 6a în Braşov

Motelul are 8 camere duble, o camera tripla si un apartament cu 4 locuri.

0268 477007  

Hotel Trifan, Strada Grivitei 1 a bis în Braşov

Hotelul este situat în apropiere de centrul istoric al Brasovului.

0268 418893  

Hotel Tâmpa, Strada Matei Basarab 68 în Braşov

Hotelul dispune de servicii foarte bune si privelisti superbe.

0268 415180  

Hotel Stadion, Strada Cocorului 12 în Braşov

Hotelul dispune de toate serviciile pentru a va face sederea cât mai placuta.

0268 333761  

Hotel Postavarul, Strada Politehnicii 2 în Braşov

Camerele hotelului sunt intime astfel ca aceasta alegere este excelenta pentru turistii tineri.

0268 477488  

Hotel Olimpic, Brasov în Braşov

Este indicat daca nu aveti de gând sa stati foarte mult în Brasov.

0268 262355  

Hotel Coroana, Strada Republicii 62 în Braşov

Coroana este cel mai vechi hotel din oras iar stilul sau arhitectonic este barocul.

0268 477448  

Hotel Capitol, Strada Eroilor 19 în Braşov

Camerele sunt mobilate modern, au telefon international.

0268 418920  

Hotel Brasov, Strada 13 Decembrie 38 în Braşov

Hotelul este situat aproape de centrul istoric al Brasovului.

0268 426633  

Hotel Aro Sport, Strada Sfântul Ioan 3 în Braşov

Este un hotel pentru turistii cu buget limitat, pentru tineret sau pentru turistii care doresc cazare pentru o noapte.

0268 478800  

Pensiunea KM22, Rotbav DN13 KM22 în Feldioara

O pensiune unde puteti avea parte de o vacanta frumoasa.

0740 163569  

Pensiunea Maria, Strada Pescariei 960 în Prejmer

Pensiunea va ofera un cadru rustic, reconfortant.

0268 362122  

Pensiunea Magnolia, Strada Mare 691 în Prejmer

O pensiune acceptabila la un pret rezonabil.

0268 362209  

Pensiunea Floare de Colt, Strada Mare 860 în Prejmer

Pnesiunea dispune de camere mari, cu privelisti deosebite.

0268 362242  

Pensiunea Diana, Strada Mare 869 în Prejmer

Aveti posibilitatea sa va petreceti timpul liber într-un mod placut în minibarul propriu care este dotat si cu o masa de biliard.

0268 362105  

Pensiunea Ana, Strada Mare 862 în Prejmer

Gazdele ospitaliere va vor face sa uitati ca sunteti departe de casa.

0268 362810  

Pensiunea Alexandra, Strada Mare 875 în Prejmer

Îmbinând traditionalul cu modernul, pensiunea pune la dispozitia turistilor confortul urban într-un cadru rustic.

0268 362600  

Hotel Bielmann, Strada Republicii 134 în Sânpetru

Situat doar la 5 km de Brasov, ofera cazare în camere spatioase cu jacuzzi, sauna si sala de fitness.

0268 360581  FAX: 0268 360581

Pensiunea Ela, Strada Zaharia Bârsan 726a în Sânpetru

Foarte aproape de Brasov, pensiunea are un înalt nivel al serviciilor.

0268 360248  

Pensiunea Gardena, Strada Brasovului 66 în Săcele

Pensiunea dispune de o camera special amenajata pentru pitici si copii.

0268 273981  

Pensiunea Bella Vista, Strada 7 Izvoare 44 în Săcele

Pensiunea va ofera cazare în camere single, duble si apartamente.

0268 275649  

Pensiunea Isaia, Strada Valea Larga 44b în Săcele

Pensiunea dispune de 3 spatii de cazare.

0268 275957  

Pensiunea Lenke, Strada Carpatilor 23 în Săcele

Pensiunea are loc de joaca pentru copii si multe posibilitati de distractie în apropiere.

0722 984703  

Pensiunea Klara, Strada Lunga 6 în Săcele

Pensiunea este situata în apropiere de padure.

0268 275 587  

Pensiunea Casa Familiala Simon, Strada Brazilor 5a în Săcele

Pensiunea are 2 camere si loc de joaca pentru copii.

0741 642526  

Pensiunea Casa Familiala Melos, Strada Brasovului 62 în Săcele

Este situata într-o zona cu priveliste deosebita.

0268 276913  

Pensiunea Ana, Strada Brasovului 91 în Săcele

Pensiunea dispune de toate dotarile necesare pentru a va satisface toate dorintele.

0268 276207  

Vedeţi de asemenea şi judeţul Braşov pentru acomodare în oraşe învecinate.

Codul zonal pentru Braşov şi judeţul Braşov este (2AA) sau (3AA)

Istoria Timpurie a Braşov-ului

Cele mai vechi urme de aşezări şi activităţi umane datează din neolitic. Arheologii care lucrau la jumătatea secolului 19, au descoperit urme de aşezare umană în zone braşovene: Valea Cetăţii, Pietrele lui Solomon, Şprenghi, Tâmpa, Dealul Melcilor, şi Noua.

Primele trei locaţii indică urme de fortăreţe dacice :Dealul Şprenghi deţine un edificiu în stil roman. Ultimele două locaţii poartă numele a două culturi din Epoca Bronzului - Schneckenberg şi Noua.

În perioadele ulterioare locuitorii din Braşov erau descendenţi direcţi ai dacilor (vedeţi Originile Românilor) ce au continuat să locuiască în aceste locuri (mai ales în zonele păzite de munte şi deal) şi au organizat mici structuri politico-sociale.

Descoperirile arheologice datează din secolele 2-8 şi includ monede, inele, unelte din metal, vase din ceramică dar şi aşezări umane. O astfel de comunitate era Ţara Bârsei, compusă din câteva sate.

Unul din acestea, Cotun, este menţionat în zona de lângă Braşov (numele e similar cu un cuvânt dac despre care se presupune că însemna sat) - dezvoltarea lui ulterioară a dus la crearea zonei Scheii Braşovului.

Populaţia Peceneagă

Actualele nume româneşti şi maghiare sunt derivate din cuvântul peceneg ”barasu” ce înseamnă ”fortăreaţă”.

Populaţia peceneagă era de origine turcă, cei care au trăit în mare parte din regiunile Moldovei şi Munteniei şi prin Carpaţi între anii 700 şi 900, după ce vizigoţii au plecat şi chiar înainte de puternica influenţă ungurească. Limba peceneagă era o limbă Oghuz Turcească, vorbită de pecenegii pe tot întinsul Europei de Est, inclusiv Braşov. S-a stins aproape de secolul 12 odată cu asimilarea poporului peceneg de către populaţiile locale şi cele vorbitoare de latină. 

Cei de atunci erau majoritatea păstori creştini (care au urmat Ortodoxia Estică după ce a avut loc Marea Schismă, alţii preferând arianismul).   

Aşezările româneşti au sporit datorită meseriilor diverse – mulţi au devenit negustori cu stare, meşteşugari (măcelari, ţesători, dulgheri sau zidari) şi clerici. Lângă biserica Ortodoxă din Schei românii au înfiinţat prima şcoală pentru români la sfârşitul secolului 13.

Citiţi mai multe despre Istoria Transilvaniei din 500î.Hr. - 1000 aici.

Sosesc Germanii

O stradă paşnică O stradă tipic braşovenească, în apropiere de Poarta Ecaterinei.

Fotografia:  Rest România SRL

Braşov 1840

Coloniştii germani cunoscuţi ca saxoni transilvăneni au avut un rol decisiv în dezvoltarea Braşovului. Aceşti germani au fost invitaţi de Regele Geza al II-lea al Ungariei să dezvolte oraşe, să construiască mine şi să cultive pământul, toate acestea în perioade diferite, între anii 1141 şi 1162.

Colonişti au venit în special din Rhineland, Flandra şi regiunea Moselle, în timp ce alţii au venit din Thuringia, Bavaria, Walonia şi chiar Franţa. În anul 1211, din ordinul regelui Andras al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni au întărit Burzenland pentru a păzi graniţele Regatului Ungar.

Deşi cruciaţii au fost izgoniţi în anul 1225, coloniştii aduşi aici au rămas creând 3 districte pe teritoriul Braşov-ului, şi anume Corona în jurul Bisericii Negre, Martinsberg la vest de Dealul Cetăţuia şi Bartholoma pe partea estică a Dealului Sprenghi.

Germanii ce locuiau în Braşov se ocupau de comerţ şi de meşteşuguri. Localizarea oraşului la intersecţia rutelor comerciale ce legau Imperiul Otoman şi Vestul Europei, dar şi anumite excepţii de la plata taxelor le-au permis saxonilor să devina destul de prosperi şi să exercite o influenţă politică destul de importantă.

Au contribuit destul de mult la arhitectura oraşului, zidurile din jurul oraşului fiind construite şi mereu lărgite, dispunând de anumite turnuri administrate de diferiţi meşteşugari, potrivit obiceiurilor locale. Folosind fonduri de la UNESCO, o parte a fortificaţiei a fost restaurată şi alte proiecte sunt în desfăşurare. Cel puţin două porţi din oraş, Poarta Ecaterinei (sau Ekaterinentor) şi Poarta Schei se află încă în picioare (detalii mai sus).

Centrul oraşului este delimitat de clădirea biroului primarului (Ratshaus) şi de piaţa înconjurătoare (Piaţa Sfatului), care include una din cele mai vechi clădiri din oraş, Hirscher Haus, deţinută de un comerciant prosper. În apropiere este "Biserica Neagră", despre care unii pretind că ar fi cea mai mare Biserică în stil Gotic din Estul Europei.  

Secolul 15, Etnicii Români refuzaţi

Odată ce Braşov-ul a devenit colonie germană, românilor le-au fost negate câteva drepturi de către noii conducători. Nu au mai fost recunoscuţi drept cetăţeni ai oraşului şi astfel nu au mai putut practica meseriile lor.

 În plus, religia lor (ortodoxă) nu a fost recunoscută oficial în Transilvania, mai ales în timpul şi după secolul 15. Majoritatea s-au apucat de oierit şi de contrabandă care aducea bani destul de frumoşi, fapt ce le-a permis să construiască prima biserică de piatră din Transilvania, să creeze prima tipografie românească din regiune (1558) şi mai târziu să facă o bibliotecă.

Burghezia germană se mai baza totuşi pe vorbitorii de limbă română pentru a face negocieri cu gospodarii din Valahia şi Moldova şi ocazional cu Imperiul Otoman.

Importanţa culturală şi religioasă a bisericii şi a şcolii româneşti din Schei e subliniată de generoasele donaţii a celor peste 30 de gospodari dar şi a reginei Elisabeta a Rusiei. În secolele 17 şi 19 românii din Schei au militat pentru drepturile lor culturale, politice şi naţionale fiind sprijiniţi de românii din alte provincii dar şi de comunitatea locală de greci.

Resurgenţa Românilor din Secolul 19

IÎn anul 1838 au scos primul ziar în limba română, Gazeta Transilvaniei şi au inaugurat prima instituţie română de educaţie superioară (Şcolile Centrale Greco-Ortodoxe, astăzi purtând numele lui Andrei Saguna). Suveranul Iosif al II-lea le-a dat românilor drepturi cetăţeneşti pentru o scurtă perioadă de timp în ultimele decade ale secolului 18.

Vedeţi secţiunea noastră Istoria Transilvaniei între 1000 - 1900 pentru mai multe informaţii despre Braşov-ul Medieval

Camerele Consiliului Judeţean Braşov

Noul Braşov Un contrast curios între clădirile noi, biserica ce împrumută din stilul maramureşean şi clădirea de birouri care nu ţine cont de moştenirile culturale.

Fotografia:  Rest România SRL

Braşov-ul Modern al Secolului 20

În anul 1910 oraşul avea 41,056 locuitori: 17.831 (43,4%) maghiari, 11.786 (28,7%) români şi 10.841 (26,4%) germani.

În anul 1918, când Transilvania a devenit parte a României, structuri ale minorităţii germane din Transilvania şi-au declarat supunerea faţă de noul stat. Perioada interbelică a dezvăluit o înflorire a vieţii economice şi culturale în general, lucru observabil şi la minoritatea saxonă din Braşov. Totuşi, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial mulţi etnici germani au fost deportaţi în Uniunea Sovietică (consultaţi secţiunea România Comunistă) şi mulţi alţii au emigrat în Germania de Vest după ce România a devenit ţară comunistă.

Evreii au trăit în Braşov începând din anul 1807, când Aron Ben Jehuda a primit permisiunea de a locui în oraş, privilegiu ce până atunci fusese acordat doar saxonilor.

Comunitatea evreiască din Braşov a fost fondată oficial 19 ani mai târziu, urmată apoi de prima şcoală evreiască în anul 1864 şi de construcţia unei sinagogi în anul 1901. Populaţia evreiască s-a extins rapid de la 1280 de persoane în anul 1910 la 4000 în anul 1940. Astăzi comunitatea numără aproximativ 230 de membri, mai ales după ce multe familii au plecat în Israel între Al Doilea Război Mondial şi anul 1989.

Ca multe alte oraşe din Transilvania, Braşov-ul este de asemenea casă pentru o semnificativă minoritate etnică maghiară.

În timpul perioadei comuniste, dezvoltarea industrială a fost mult accelerată. Sub regimul condus de Nicolae Ceauşescu, oraşul a fost locul grevei din anul 1987. Aceasta a fost înăbuşită de autorităţi, fapt ce a rezultat în încarcerarea multor muncitori.

Vedeţi mai multe în jurul Braşov-ului în Judeţul Braşov, secţiunile noastre speciale Bran, Munţii Piatra Craiului şi Ţara Bârsei, Predeal, şi Valea Râului Olt, Făgăraş şi Munţii Făgăraş!

Citiţi mai multe despre Braşov la:

Site-ul Primăriei Braşov.

  Adăugaţi Caută şi Harta în directorul Favorite!

  Adăugaţi Forumul în directorul Favorite!

România:  E-mail aici sau 0745.882.738    Fax 031.710.7036

SUA:  Vanzari în SUA sau +1.866.800.6464 (tel/fax, gratuit în SUA)

Versiunea Engleză

Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice sugestie este binevenită
pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici, şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!

Click aici pentru oferte de publicitate cu Rest România