Bine aţi venit la Bistriţa în frumosul judeţ Bistriţa-Năsăud din regiunea Transilvania din România! Vedeţi tradiţiile de Transilvania în Bistriţa, şi găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Acomodare din Bistriţa-Năsăud. Rezervaţi o casă de oaspeţi sau o pensiune într-un sat cuibărit în munţi sau un superb hotel de la Bistriţa până la alte oraşe din Bistrita-Nasaud, cum ar fi Bistrita.
Noi muncim din greu pentru a fi la zi cu cel mai bun ghid
turistic al României pentru călătoriile Dumneavoastră
Cum să tipăreşti ghidul nostru :
Toate ghidurile noastre sunt
disponibile pentru citit în modul de tipărire gratis pentru toţi
călătorii înregistraţi
Formatul nostru special de
tipărire este disponibil pentru toţi membrii Clubului Călătorilor
Rest Romania. Membrii
pot tipări toate ghidurile noastre (peste 100) sau salvându-le în
format PDF pentru o distribuire uşoară prin poşta electronică
prietenilor sau rudelor
Vizitaţi restromania.ro/inregistrare
pentru a vă înregistra acum!
Bistriţa şi Bistriţa sunt oraşe în judeţul Bistriţa-Năsăud. Regiunea Transilvania este o regiune istorică a României. Bine aţi venit la Bistriţa în judeţul Bistriţa-Năsăud, parte a regiunii Transilvania din România! Descoperiţi istoricul Bistriţa şi satele înconjurătoare, vedeţi ce lucruri puteţi face şi înţelegeţi bogăţia culturii Transilvania dezvăluindu-se în istoricul judeţ Bistriţa-Năsăud. Rest România vă va ajuta să găsiţi hotelul sau pensiunea perfectă în secţiunea Găzduire din Bistriţa, sau alte activităţi grozave mai departe în Bistrita şi judeţul Bistrita-Nasaud.
Need be seen by thousands of
English-speaking tourists?
Bistriţa (germană:Bistritz, maghiară: Beszterce) este reşedinţa
judeţului Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, şi cel mai mare oraş
din acest judeţ, cu o populaţie de 86.109 locuitori (2002).
Municipiul Bistriţa este situat în partea
de nord-est a Transilvaniei, în Depresiunea Bistriţei şi este străbătut
de râul al cărui nume îl poartă. Principala cale de acces este drumul
european E576 (DN17) care face legătura între Transilvania şi Moldova.
Localităţile limitrofe sunt:
* Şintereag, Dumitra (NV)
* Feldru (N)
* Livezile (NE)
* Cetate, Budacu de Jos (SE)
* Mărişelu (S)
* Şieu-Măgheruş (SV)
Clima Bistriţei este temperat-continentală, cu veri mai umede şi
relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci.
Temperatura medie multianuală este de 8-9°C.
Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Bistriţa sau judeţul
Bistriţa Năsăud, vă rugăm să ne spuneţi acum!
Pesteri: Izvorul Tausoarelor (in apropiere de Rebrisoara) - este cea mai
adanca pestera din Romania (478.5 m), iar galeriile subterane se intaind
pe circa 16.5 km. Alte pesteri: Jgheabul lui Zalion (prin diferenta sa
de nivel de 242 m, este a doua din Romania), Magla, Pestera Zanelor.
Valea si cheile Bistritei, pornesc din muntii Calimani, de la
altitudinea de 1.562 m si se intind pe 65 km. Valea Repedea formeaza o
rezervatie vegetala complexa si se intinde pe 7 km, printre formatiunile
vulcanice ale muntilor Calimani.
Lacuri: Lala Mare (in apropierea varfului Ineu, la altitudinea de 2.279
m), Lala Mica, Ineu, Cetatele (cunoscut si ca Taul Caianului), Colibita
(in muntii Bargaului), Taul Zanelor.
Rezervaţii naturale:
Parcul dendrologic Arcalia (la 17 km vest de Bistrita, in apropierea
satului Arcalia) - se intinde pe mai mult de 16 ha si adaposteste peste
150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcam
japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).
Alte rezervatii: Piatra Corbului (parc geologic si vegetal, situat in
muntii Calimani), Muntele de sare de la Saratel.
Statiuni: Sangiorz (la 56 km de Bistrita) - statiune balneoclimaterica
amplasata intr-o zona depresionara (465 m), inconjurata de formatiuni
vulcanice acoperite de paduri de fag. Izvoarele minerale de la Sangiorz
au fost atestate documentar inca din 1770.
Alte statiuni: Colibita (830 m altitudine), Piatra Fantanele (1.100 m,
in apropierea pasului Tihuta, aici se poate practica schiul), Valea
Vinului.
Vestigii istorice:
Ruinele cetatii de la Ciceu (Ciceu-Giurgesti, 1203 - 1204) - in Evul
Mediu, fortificatia a apartinut domnitorilor moldoveni, incepand de la
Stefan cel Mare (1489) si pana la Alexandru Lapusneanu. Alte vestigii
istorice: Turnul Dogarilor din Bistrita (1465 - 1575) - are trei nivele
si 35 m inaltime. Este singurul turn ramas din cetatea medievala
Bistrita.
Biserici si manastiri: Biserica Evanghelica din Bistrita - construita in
secolul al XV-lea in stil gotic, biserica are un turn de 75 m care
domina orasul.
Alte lacase de cult: Biserica ortodoxa din Bistrita (1270 - 1280),
Biserica Beclean (ridicata in secolul al XV-lea), Biserica evanghelica
din Dumitra (1488), Manastirea Vad (Ciceu, construita de Stefan cel Mare
in stil moldovenesc).
Judetul Bistrita-Nasaud include zona de legatura dintre Carpatii
sudici si Podisul Transilvaniei, bazinul de sus al raului Somesul Mare
si afluentii sai, cat si o mica parte din bazinul mijlociu al raului
Mures. Judetul Bistrita-Nasaud are un relief variat, distribuit in forma
de amfiteatru spre Campia Transilvaniei si alcatuit in principal din
trei zone:
* o zona montana (48 % din suprafata totala a
judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatilor Estici, partea
nordica si centrala a limitei muntoase (incluzand masivele Tiblea, Rodna,
Suhard, Bargau si Calimani);
* o zona deluroasa (49,3 % din suprafata
totala a judetului), include partea centrala si vestica a judetului;
* o zona de lunca ( 2,7 % din supratata totala
a judetului), care se extinde de-a lungul principalelor cursuri de apa,
in special de-a lungul raului Somesul Mare si al afluentilor sai.
Potenţialul turistic al judeţului Bistriţa-Năsăud este extrem de
bogat. Zona montană este vizitată de turiştii care iubesc drumeţiile,
odihna şi sporturile.
Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva
pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul
Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui
Zailan.
Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea
Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra
Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibila cu lacul artificial
si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic
Arcalina cu numeroase plante autohtone si exotice si Iezerele
Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare.
In judet se gasesc,
de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante
descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrila, Coldau,
Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna.
Printre
monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de
la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra,
bisericile evanghelice de la Henna, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete"
(care dateaza din secolele XV-XVI).
Resedinta a judetului Bistrita - Nasaud, municipiul Bistrita este situat
în partea de nord-est a Podisului Transilvaniei, în Depresiunea
Bistritei.
Municipiul Bistrita este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de
356 m, pe coordonatele 47010' latitudine nordica si 24030' longitudine
estica.
Orasul este strabatut de râul Bistrita, râu al carui nume îl poarta.
Este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi, ocupa o suprafata
de 14.547 ha, împreuna cu cele sase localitati componente> Unirea (5
km), Slatinita (10 km), Ghinda (8km), Viisoara (5 km0, Sigmir (6 km),
Sarata (10 km).
Localitatile limitrofe municipiului Bistrita sunt: Feldru (N), Livezile
(NE), Cetate si Budacul de Jos (SE), Mariselu (S), Sieu Magherus (SV),
Sintereag si Dumitra (NV).
Din suprafata municipiului Bistrita de 13.799 ha revin intravilanului
circa 2.058 ha.
Relieful
Municipiul Bistrita este situat in subunitatea morfologica Dealurile
BIstritei. Suprafata pe care se afla este o regiune ma coborata
cunoscuta ca "Depresiune Bistritei". Aceasta depresiune este deschisa la
vest si est, iar inspre nord si sud este marginita de dealurile: Cetate
(Burgberg) 686 m, Bistritei (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocos,
Jelnei, Codrisor (Schieferberg), Cighir.
Relieful predominant deluros si muntos determina o flora
diversificata. In depresiuni, de-a lungul raurilor, in mlastinile
raurilor si a teraselor situate in sud-vestul judetului sunt campuri
cultivate cu cereale, culturi tehnice si predominant cu legume.
Muntii
adapostesc o fauna bogata, ocrotita de lege, cum ar fi: ursul carpatin,
cerbul carpatin, cocosul de munte, barza alba si barza neagra, vulturul
negru (declarate monumente ale naturii).
Alte specii protejate de lege
sunt: tisa, gentiana, narcisa si se gasesc in zona alpina.Depresiunea Bistritei este de origine eroziv-acumulativa. Este
strabatuta de raul Bistrita care izvoreste de pe versantul nordic al
Muntilor Calimani, de sub varful Bistriciorului, de la o altitudine de
562 m, parcurgand un traseu de 64 km pana la intrarea in oras.
Aici primeste doi afluenti cu debit foarte mic si inconstant, paraul Ghinzii
si Valea Jelnei. De pe Dealul Cetatii isi aduna apele paraul Castailor
care conflueaza cu raul Bistrita intre Bistrita si Viisoara.
Raul
Bistrita traverseaza localitatea Viisoara, trece pe la marginea
localitatii Sarata si se varsa in raul Sieu.
Clima
Depresiunea Bistritei are o clima temperat-continentala cu veri mai
umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ
reci.
Regimul temperaturii este determinat de cadrul natural in care este
amplasat municipiul Bistrita, precum si de urbanistica sa care creaza
microclimatul specific Bistritei. temperatura medie multianuala este de
8.30, iar temperaturile extreme absolute au fost de 37.6 grade C,
inregistrata la 16 august 1952 (maxima absoluta) si de -33.8 grade C,
inregistrata la data de 18 ianuarie 1963 (minima absoluta).
Luna cea mai
rece este ianuarie cu o medie multianuala de -4.7 grade C, iar cea mai
calda iulie, media fiind de 18.9 grade C.
Demografie
În anul 1930 populatia orasului era de 14.128 de locuitori, dintre
care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari s.a. Din
punct de vedere confesional populatia Bistritei era alcatuita din 4.201
greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocsi, 1.046
romano-catolici, 869 reformati s.a.
Conform datelor anuntate de Directia Judeteana de Statistica a
judetului Bistrita-Nasaud, la data de 1 ianuarie 2004 populatia totala a
judetului Bistrita-Nasaud a fost de 319.099 locuitori. Din totalul
populatiei, 36,3% locuieste in mediul urban si 63,7% in mediul rural.
Rest România este
un ghid turistic, prin urmare oferă informaţii istorice în interesul
cititorilor noştri călători. Istoria poate ridica o problemă
discutabilă, iar noi salutăm ideea
ca cititorii să spună dacă este nevoie de clarificare sau sfătuire.
Vă rugăm să ne trimiteţi un e-mail
aici dacă aveţi întrebări sau comentarii despre orice subiect
din această secţiune de istorie.
Istoricul Oraşului Bistriţa
Bistriţa
Bistriţa este atestată documentar prima oară ca oraş în anul 1264 şi
îşi datorează într-o mare măsură geneza, evoluţia şi caracteristicile
fizice, colonizării germane medievale.
Asezarea este amplasata intr-o
zona cu resurse naturale deosebit de bogate, iar conjunctura favorabila,
libertatile obtinute de colonisti de la Coroana Maghiara, legislatia
urbana germana, calitatea si cultura grupului uman asezat aici, Biserica
catolica si alti factori, au facut ca orasul sa se dezvolte rapid.
Catre
sfarsitul secolului al XII-lea erau deja conturate cele doua laturi
lungi ale pietei centrale, dar si traseele principale ale tramei
stradale. Dezvoltarea si evolutia urbanistica a Bistritei, prezinta
numeroase similitudini planimetrice cu orase din Europa Centrala si de
Nord, din spatiul de colonizare german: caracteristici geometrice destul
de exacte, otextura omogena a lotizarilor, un sistem de strazi riguros
trasate care converg catre Piata Centrala, precum si tipologia de baza
dupa modelul unei piete dreptunghiulare apropiate de un patrat, cu doua
strazi longitudinale, tangente ei, dintre care una este dominanta.
Un
punct de referinţă în dezvoltarea oraşului este anul 1465 când începe
construcţia sistemului de fortificaţie al Bistriţei.
Dupa douazeci de
ani, prima centura a zidurilor de aparare era gata , avea 13 tunuri si
un bastion, iar dupa 50 de ani s-a construit si a doua centura de
ziduri, pervazuta si aceasta cu turnuri, iar imprejurul lor s-au sapat
santuri adanci, care printr-un canal derivat din raul Bistrita, au fost
umplute cu apa.
In interiorul zidurilor de incinta, in jurul Bisericii
Evanghelice din Piata Centrala a inceput in a doua jumatate a secolului
al XV-lea o campanie de folosire judicioasa a spatiului, de ridicare de
noi constructii din piatra sau caramida in locul celor preponderent din
lemn.
Case de piatra sunt semnalate de timpuriu la Bistrita si se poate
afirma cu certitudine ca procentul cladirilor reinoite la sfarsitul
secolului al XV-lea era mai mare decat in alte orase.
In secolul al
XVI-lea se trece sistematic la constructiile de piatra, atingandu-se
apogeul dezvoltarii urbanistice medievale in suprafata cuprinsa intre
zidurile de incinta, Bistrita inscriindu-se sub aspect social, economic,
edilitar, intre cele mai reprezentative orase din Transilvania.
In
secolul al XIX-lea, modificarea zonelor de locuire si a orasului in
general, a fost influentat de mai multi factori, intre care mentionam
daramarea in deceniul 7 a portilor principale si a elementelor de
fortificatii, odata cu extinderea orasului in afara acestora. Un alt
eveniment remarcabil il constituie anul revolutionar 1848, cand Bistrita
devine un adevarat camp de lupta intre armatele austriece si trupele
maghiare.
Dupa al doilea razboi mondial s-au produs mutatii importante
in configuratia orasului si a zonelor de locuit, acestea se vor extinde
iar pe de alta parte, zona exterioara a orasului va fi ocupata de
amplasarea noilor unitati industriale. In urma reorganizarii
administrativ-teritoriale din anul 1949 atributiile comunitatilor
orasenesti au fost preluate de Comitetul Provizoriu al orasului Bistrita
pana in anul 1950 cand a luat fiinta Sfatul Popular al orasului Bistrita,
iar, in anul 1968, Consiliul Popular Bistrita.
În anul 1979, oraşul
Bistriţa a fost ridicat la rangul de municipiu.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
Bistriţa (germană:Bistritz, maghiară: Beszterce) este reşedinţa
judeţului Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România, şi cel mai mare oraş
din acest judeţ, cu o populaţie de 86.109 locuitori (2002).
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsi Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
